Literatura postbelica

Perioada postbelic n literatura romn este considerat dup anul 1947 pn n zilele noastre, fiind
cunoscut i sub numele de "perioad contemporan". up acest an se poate !orbi despre o "litera"
tur an#a$at" politic, ce de!ine un instrument aser!it re#imului, un instrument de propa#anda a co"
munismului. %#itatia de pe planul politic a a!ut puternice influente pentru literatura romn att n
ceea ce pri!ete elementul politic i artistic, dar mai ales n pri!in&a tematicii i a ariei de inspi"ra&ie.
n cei 7' de ani de la terminarea celui de al oilea (zboi )ondial, s"au produs numeroase sc*im"
bri n cultura romn, n ierar*izarea !alorilor i a aprecierilor pentru anumite produc&ii lite"rare,
desprinzndu"se cte!a perioade specifice+
1. Perioada realismului socialist, supranumit ",bsedantul deceniu", se desfoar ntre anii 1947"
19-' i se definete printr"o ideolo#ie partinic autoritar, care modific fundamental uni!ersul
prozei romneti. .criitorii sunt obli#a&i s reflecte n operele lortezele mar/ist"leniniste, formarea
omului nou, lund ca model dictatura stalinist. Literatura acestei epoci este n e!ident re#res fa&
de cea interbelic, fiind aser!it concep&iei comuniste din (srit.
0enzura de partid transform lupta de clas n conflict literar, se promo!eaz numai clasa
muncitoare supus unui fals pro#res i se incrimineaz bur#*ezia prin confiscarea bunurilor,
desc*izndu"se lar# por&ile nc*isorilor politice. Persona$ul poziti! i oma#iat este e/clusi!
muncitorul, sin#urul de&intor al ade!rului i al !alorilor !itale. )ul&i scriitori afirma&i n perioada
interbelic i consacra&i definiti! n istoria literaturii sunt ne!oi&i s recur# la compromisuri
ruinoase pentru a subzista, riscnd s fie interzis ori arestat pentru atitudine mpotri!a poporului.
e pild, romanul lui )i*ail .ado!eanu ")itrea 0ocor", aprut n 1949 este reprezentati! pentru
realismul socialist prin tema conflictului dintre &ranii sraci i boierul 0ristea 1rei"2asuri, n satul
)alu .urpat. ,rfanul umilit )itrea este alfabetizat de ctre fierarul comunist 3lorea 0ostea, care"1
n!a& s recite "4nterna&ionala". 0ele dou persona$e poziti!e, &ranul i muncitorul, sunt
reprezentan&ii clasei oprimate de ctre moierii *aini i lacomi, mpotri!a crora se ndreapt re!olta
i ura celor doi. up ce )itrea 0ocor a$un#e n 5niunea .o!ietic i intr n contact direct cu
binefacerile comunismului, aplic n (omnia reforma a#rar dup modelul rsritean, mpr&ind
pmnturile care apar&ineau moierilor, &ranilor din )alu .urpat.
5n scriitor care a introdus n literatura romn concepte estetice no!atoare n perioada interbelic,
romancierul 0amil Petrescu, reuete s se strecoare n !remurile tulburi ale "obsedantului deceniu"
prin scrierea romanului istoric n trei !olume despre personalitatea lui 2icolae 6lcescu, dar
"pltete" i el pre&ul apari&iei operei, prin aceea c prota#onistul este construit ca un precursor al
comunismului.
)oartea lui .talin n 1978 rela/eaz, ntruct!a, monitorizarea acerb asupra literaturii, dar ea
continu s fie aser!it ideolo#iei comuniste. 0u toate acestea, apar n aceast perioad i cte!a
romane importante cu o epic i tipolo#ie a persona$elor nscrise n !aloare artistic+ "6ietul
4oanide" 91978: de ;eor#e 0linescu, !olumul 4 din ")orome&ii" lui )arin Preda. 91977: i
romanul"ciclu "0ronica de familie" 91977: de Petru umitriu.
"6ietul loanide" surprinde prin structura lui modern, armonioas, sinteza " unic n dez!oltarea
romanului romnesc " a trei elemente romneti+ metoda lui 6alzac, te*nica narati! proustian i
dialo#ia modern. 1oate se mpletesc ntr"o propor&ie absolut i peste toate se aterne personalitatea
unificatoare clinescian att de adnc nct 6ietul loanide aduce n lumea operei de art
perfec&iunea sferei. (omanul este opera unui moralist, care construiete caractere n maniera lui La
6ru<ere, dar cu te*nic modern. Lumea ima#inat e pus n toate situa&iile posibile, pri!it prin
ipostaze comice sau tra#ice, scldat n umbre i lumini cu scopul, nedeclarat, de a"i studia
umanitatea. 0u 6ietul loanide 0alinescu introduce, pentru prima dat n literatura noastr,
intelectualitatea romn n ansamblu, ca #rupare i cate#orie social.
=0ronica de familie>, te/tul emblematic al lui Petru umitriu, reprezint, pri!it n ansamblu, nu
doar o fresc, dar i o medita&ie asupra sensului de!enirii istorice i indi!iduale i, mai presus de
aceasta, asupra condi&iei umane. ?ia&a persona$elor ficti!e este proiectat pe istoria propriu"zis i
plasat ntr"o #eo#rafie reco#noscibil, dar ficti! i ea, memorabil conturat i impus prin nume,
de la satele obrunu sau ?dastrele pn la la orelul 2., #reu situabil pe o *art real, dar foarte
bine fi/at pe cea ima#inar i, desi#ur, 6ucuretiul, cu cldirile sale i interioarele descrise cu
!oluptate i minu&ie proustian.
0ronica lui Petru umitriu este, ca i cea a lui uiliu @amfirescu, po!estea unui declin al marii
aristocra&ii romneti, proiectat pe un declin al ci!iliza&iei europene. ?iziunea autorului este a unui
mizantrop nclinat ctre caricatur i #rotesc. ?ia&a e, n oc*ii lui, att la ni!el indi!idual ct i la
ni!el colecti!, un spectacol lipsit de mre&ie i o tra#edie lipsit de sublim. Persona$ele sale sunt,
fr e/cep&ie, nefericite, sunt oameni care aspir spre iubire i a$un# la ea niciodat, care caut
adesea un sens al !ie&ii, dar nu"l #sesc. .ub acest raport, dac e/ceptm frazele de circumstan&
care paraziteaz n multe locuri romanul, nici comunismul nu e altfel dect epocile anterioare. 0a
procedee, romancierul mbin rezumatul cu nara&iunea detaliat, e!ocarea documentului sau
discursul cu aer de cronic trimi&nd la istoria real i !iznd efectul de autenticitate, cu fic&iunea n
formula po!estirii sau a romanului social, de dra#oste, de forma&ie, de rzboi, politic i c*iar de
senza&ie.
Audecat in ansamblu, ")orometii" e un mare roman prin ori#inalitate, intai, a tipolo#iei, si
profunzimea creatiei. 1ipolo#ia este, ca la .la!ici si (ebreanu, taraneasca, totusi, e/trem de
deosebita. .ufletul rural este acolo rudimentar, obsedat de acumulare in ordine materiala si numai
dupa ce acest proces s"a inc*eiat, el poate sa auda si alte #lasuri ce !in din interiorul lui. )arin
Preda inlatura ima#inea acestui mecanism simplu, pre!izibil, miscat mai mult de instincte, si face
din taranii sai indi!izi cu o !iata psi*ica normala, apti prin aceasta de a de!eni eroi de proza
moderna. .ub influenta probabil si a romanului american Preda prezinta niste tarani inteli#enti si
ironici, complecsi ca stare morala, in masura prin aceasta sa"si reprezinte si sa traiasca in modul lor
caracteristic marile drame ale e/istentei.
4ndependent de aceste probleme de sociolo#ie a persona$elor, ")orometii" reprezinta si o mare
descoperire literara. Broul central al romanului, 4lie )oromete, nu seamana cu nici unul din
persona$ele prozei anterioare, rurale sau citadine. ,ri#inalitatea lui !ine din modul in care un spirit
in!enti!, creator, transforma e/istenta intr"un spectacol. e pe stanoa#a podistei sau de pe prispa
casei, )oromete pri!este lumea cu un oc*i patrunzator, semnificant, in intamplarile cele mai simple
el descopera ce!a deosebit, o nota in!eselitoare, o lumina care pentru ceilalti nu se aprinde. "1atal
"noteaza autorul" a!ea ciudatul dar de a !edea lucrurile care lor le scapau, pe care nu le !edeau."
"0iudatul dar" tine pe )oromete si pe prietenii sai la suprafata !ietii sociale, straini de patimi
de#radante, neinrobiti de marele mecanism al istoriei. %cesta continua totusi sa se manifeste, si
")orometii" este in mare masura romanul istoric care incercuieste !iclean indi!idul si"i
conditioneaza !iata interioara.
2. Perioada anilor C-' face posibil o sc*imbare e!ident n calitatea literaturii att din punct de
!edere al con&inutului, ct i al e/presi!it&ii artistice i se subscrie neomodernismului. i!ersitatea
tematic a crea&iilor literare n proz a fost structurat de Bu#en .imion, care desprinde urmtoarele
trsturi+
proza liric " ;eo 6o#za, @a*aria .tancuD
realismul psi*olo#ic " )arin PredaD
romanul de analiz " 2icolae 6reban, %u#ustin 6uzuraD
eseul romanesc " %l.4!asiuc, Paul ;eor#escuD
realismul mitic " )ircea Bliade, Etefan 6nulescu.
2otabile sunt romanele cu tem politic ale scriitorilor care s"au lansat n aceast perioad+
",r#olii" de %u#ustin 6uzura 91977: i "0el mai iubit dintre pmnteni" de )arin Preda 919F':.
Publicat cu trei ani mai trziu, dup ce a fost cenzurat, =,r#olii" este unul din romanele literaturii
romne care =pune de#etul pe ran". (ealitatea politic i social i drama pe care le dez!luie
%u#ustin 6uzura nici nu a!eau cum s con!in ri#orilor impuse de re#imul comunist i codului de
norme sub care lumea trebuia supus orbete.
,r#olii" ncearc s scoat oamenii din nepsarea boln!icioas i conta#ios instaurat de re#im,
s trezeasc c*ipurile odioase i blnde din obinuin& periculoas. (omanul isi do!este actualitatea
prin transcrierea unei stari psi*olo#ie ce depaseste con$ucturile+ re!olta clocotitoare a unui persona$
ultra#iat fata de nedreptatile ce i se fac printr"o falsa intele#ere a trecutului si a prezentului sau, o
interpretare morala total #resita a unui indi!id atipic. .amburele neperisabil al e/perientei infatisate
intr"un realism deopotri!a psi*olo#ic si politic ar putea fi drama camusiana a neintele#erii.
0el mai iubit dintre pamanteni este un roman care a cunoscut, la aparitie, un imens succes de public
si de critica, fiind una dintre cele mai citite si mai discutate carti ale deceniului noua al secolului
GG. Bste un roman care a aparut intr"o epoca literara dominata de cenzura+ cura$ul de a spune
ade!arul despre anii 7', ani ai instaurarii totalitarismului in (omania, este uimitor si e/ista
con$ecturi ca acest fapt ar fi pro!ocat moartea autorului.
(omanul 0el mai iubit dintre pamanteni este+
%: roman modern+ problematica este comple/aD eroul este un intelectual, ca si multe alte personH e
ale cartiiD se imbina diferite te*nici narati!e, de la naratiune, confesiune si introspectie pana la
rememorare, descriere, eseuD romanul se inscrie in tipolo#ia neo"modernista a literaturii romane
postbelice, incercand sa dez!olte, sub prete/tul unei po!esti personale 9a lui Petrin4:, marea po!este
a conditiei umane intr"un moment anume din istoria societatiiD
6: roman politic+ fundalul socio"istoric al romanului este reprezentat de lumea romaneasca a anilor
7', atunci cand se instalase dictatura comunistaD se re#asesc, intr"o formula critica, si nu doar in
limba$ aluzi!, esopic, abuzurile sistemului totalitar e/ercitate in mai multe domenii ale !ietii sociale
si culturaleD ?ictor Petrini este arestat si condamnat, prima data fara !ina, din cauza unei culpe
ipotetice, asa cum se intampla des in anii 7'" -' in (omania comunista, si este tratat in afara
normelor drepturilor omului si intr"un sistem $udiciar aberantD cititorul din anii F', care nu a!ea
libertate de e/presie, putea #asi in roman ima#ini, situatii 9precum statul la cozi, discriminarea,
absenta libertatii, saracia, suspiciunea #eneralizata, confiscarea abuzi!a a a!erilo(: pe care ei insisi
le traisera sau inca le mai traiau, dar despre care nu puteau !orbi " din contra, realitatea era, in presa
si in literatura oficiala, prezentata trunc*iat, intr"o lumina fortat poziti!a, in concordanta cu doctrina
politica a !remiiD Petrini scrie un eseu filozofic intitulat su#esti! Bra ticalosilor"D
0: roman eseu+ foarte multe pa#ini ale cartii sunt constituite din fra#mente in care accentul cade pe
meditatia asupra unor c*estiuni teoretice, filozofice, literare. iscutiile lui ?ictor Petfini cu Petrica
2icolau sau cu 4on )icu, pornind de la istoria !ec*e sau recenta, de la caracterul oamenilor, de la
situatii sociale sau reflectiile lui Petrini asupra mortii 9cu care se desc*ide romanuL:, asupra iubirii,
asupra libertatii indi!idului etc. constituie substanta eseistica a romanului. e retinut ca
prota#onistul are el insusi o formatie de filozof, este profesor si !iseaza sa scrie o carte care sa
re!olutioneze perspecti!a in filozofia contemporanaD
: roman total+ asa cum reiese numai din enumerarea celorlalte tipuri in care poate fi incadrat, are o
problematica foarte !asta, incercand sa cuprinda atat destinul uman, cu istoriile de iubire si cu
intamplarile dramatice ale e/istentei, cat si e!olutia unei lumi, cu tarele ei cu tot, dar si o atitudine
e/plicit e/primata asupra !ietii, conditiei umane si istoriei.
4n cele peste o mie doua sute de pa#ini ale acestei opere de e/ceptie, autorul dez!olta tema raportu"
lui dintre fiinta umana si istorie, a sortii in puterea careia omul de!ine o $ucarie. Pe buna dreptate,
=0el mai iubit dintre pamanteni" a fost caracterizat drept =romanul unui destin care"si asuma o isto"
rie, romanul unei istorii care traieste printr"un destin" 9Bu#en .imion:. (eluand teme si moti!e din
cartile anterioare 9cu e/ceptia celor le#ate de !iata satului, dez!oltate in =)orometii":, autorul a
compus un roman arborescent =fresca a unei lumi si analiza a unui esec in dra#oste, cronica de fa"
milie si spo!edanie a unui in!ins" 92. )anolescu:.
1itlul romanului poate fi inteles abia la sfarsit si constituie o ironie amara+ cel mai iubit dintre pa"
manteni n"are parte de dra#ostea semenilorD mai mult decat atat, insasi .oarta nu"1 iubeste, *ara"
zindu"i infran#eri si umilinte si facand din el un uci#as fara !oie.
3. Perioada anilor CF' este reprezentant, n principal de )ircea 2edelciu,. )ircea 0rtrescu, .i"
mona Popescu, Etefan %#opian, %le/andru )uina. .criitorii #enera&iei CF' apar&in postmodernis"
mului i sunt contien&i c n literatur se spusese aproape tot i c ei nu mai au cum s surprind
cititorii cu nout&i, de aceea se ntorc cu ironie la crea&iile anterioare din care preiau fra#mente de
te/t de!enite celebre, pe care le introduc n te/tul lor. %cest #en de proz se definete prin concept"
tele+ metate/tualitate, interte/tualitate, te/tualism.
B!olu&ia prozei romneti dup cel de al oilea (zboi )ondial se poate caracteriza prin !arietatea
tematic i artistic a nu!elei i romanului. 0riticul Bu#en .imion ordoneaz dup criteriul
compozi&iei romanul romnesc postbelic, identificnd o di!ersitate de formule narati!e, n studiul
".criitori romni de azi"+
Proza poetic+ ;eo 6o#za, @a*aria .tancuD
(ealismul psi*olo#ic+ )arin Preda
Proza de analiz+ 2icolae 6reban, %u#ustin 6uzuraD
Bseul romanesc+ %le/andru 4!asiuc, Paul ;eor#escuD
(omanul pitoresc i baroc+ Bu#en 6arbuD
(omanul mitic i realismul artistic+ 3nu 2ea#u, Etefan 6nulescu, .(.PopescuD
Proza fantastic+ Bmil 6otta, (omulus ?ulpescuD C I)etaromanul+ (adu Petrescu, )ircea
Joria .imionescu, 0ostac*e ,lreanuD
1e/tualismul+ )ircea 0rtrescu, )ircea 2edelciu, ;*eor#*e 0rciun, 4oan ;roan.
4n perioada postbelic, destinul romanului romnesc a fost influen&at de puternicele sc*imbri
ideolo#ice, mai nti prin faptul c prozatorii "au n!&at c prezentul trebuia e!itat" ntruct acesta
apar&inea doctrinei comuniste, iar literatura fusese confiscat "inte#ral de aparatul de propa#and".
;eor#e 0linescu "a desc*is prtie pentru romanul citadin" prin "6ietul 4oanide" i )arin Preda cu
un roman dedicat "lumii satului i i#noratei comple/it&i sufleteti a &ranului". 9Bu#en 2e#riei,
"Literatura romn sub"comunism":.
B!olu&ia prozei tra!erseaz tematici i formule artistice dintre cele mai !ariate, a$un#nd ca dup
199' s se caracterizeze printr"o e/plozie literar, e/plicabil, de altfel, dup cenzura comunist.
B/perimentele li!reti despre condi&ia literaturii s"au manifestat prin constituirea unor #rupri
estetice, mai mult sau mai pu&in formale, cum ar fi "Ecoala de la 1r#o!ite" sau ",ptzecitii",
perioad n care se remarc !aloric mul&i scriitori, ntre care+ )ircea 2edelciu, 4oan ;roan i
)ircea 0rtrescu.
4n concluzie, romanul postbelic s"a putut dez!olta mai ales pentru c scriitorii au fost atrai de
tabloul social, de percep&ia condi&iei umane, de rela&ia indi!idului cu istoria, construind persona$e
cazuale, introspectate psi*olo#ic i re#site n banalitatea !ie&ii.