Sunteți pe pagina 1din 6

Maitreyi

De Mircea Eliade

I-Profilul autorului
Personalitate plurivalenta care a activat in deverse domenii ale creatiei:

 Istoria religilor
 Orientalistica
 Folcloristica
 Literatura
Opera sa se afla la confluenta stiintei cu literatura si argumenteaza 2 conceptii:

 Coincidentia oppositorum
 Relatia sacrului cu profanul
C. Noica afirma: „Eliade a mijlocit intre apus si rasaritul indepartat, intre civilizatia materiala
si cea spirituala, intre cultura stiintifica si mit, intre profan si sacralitate, intre modern si
primitiv, intre marile culturi si culturile populare. A mijlocit tot timpul intre noi romanii si
lumea cea mare a istoriei, ne-a preluat din minoratul nostru si ne-a inscris in carti ferecate cu
aur.
II-Tipul romanului

 Romanul a cucerit un succes international


 Un roman exotic de inspiratie Indiana. A fost numit „carte cu destin miracol”.
 Roman confesiv cu un pronuntat caracter tragic in care mitul iubirii si motivul cuplului
se armonizeaza intr-o structura narativa autentitica
 Transferul experientelor proprii in structura romanului ii confera autenticitate si
caracter autobiografic
 Eugen Simion distingea caracterul psihologist al romanului deoarece sunt disecate
trailire launtrice ale personajului fiind si naratorul.
III-Tema
Tema este iubirea pasionala si interzisa dintre doua persoane apartinand unor spatii
culturale diferite. Evidentiaza principiul coincidentia opppositorium (opusi se atrag).
IV-Geneza operei
Geneza operei face distinctia dintre realitate si fictiune. In 1928, insusi Eliade a plecat in
Calcutta pentru a invata Indusa si Sanscrita sub mentoratul profesorului Dasgubta.
Opera fiind inspirata din trairile lui Eliade in India, dezvaluie viata lui Allan in casa lui
Maitreyi.
V-Titlul
Titlul reprezinta numele exotic al personajului feminin dezvaluind tot odata originea
acesteia. Pe de alta parte Maitreyi este numele unui zeite adorate de indieni sugerand
trasaturile exceptionale ale fetei si capacitatea ei transformatoare pe care o are asupra lui
Allan.
VI-Tehnici narative
Naratiunea este prezentata la pers. I de catre un personaj subiectiv fiind Allan. Perspectiva
este „avec” iar focalizarea este interna deoarece naratorul se afla in actiune.
Tehnicile prezente sunt:

 Narativa
 Introspectie
 Jurnalului
 Memoriei afective
 Epistolara
 Secventelor cinematografice
 Retrospectiei
Exista 2 planuri:

 Al contemporaneitatii: in care Allan se intoarce cu ochii mintii si ai sufletului spre


trecut
 Anterior, al trecutului: evenimentele traite alaturi de Maitreyi
VII-Subiectul romanului
Allan este incredintat cu un santier si se vede ca Allan este un om care isi poate depasii
conditia si sa se apropie mai mult de adevarata viata Indiana.
Allan si Narendra Sen lucreaza impreuna, verbele la imperfect sugereaza continuitatea
efortului din partea celor doi dar mai ales din partea lui Allan, implicarea sa pasionala in ceea
ce facea
Sen ii incredinteaza lui Allan conducerea unui santier
Sen vede in Allan un om in care sa isi depeseasca conditia si sa se apropie mai mult de viata
indiana
In perioada de covalescenta, Allan este invitat de Brahman (Narendra Sen) sa locuiasca in
casa lui
Atitudinea lui Allan este retinuta fata de oamenii noi pe care ii intalneste
Descopera o atmosfera de taina pe care el nu o dezluseste
Descopera cu uimire anumite preocupari ale lui Maitreyi, mai ales conceptiile ei despre
oameni, terase, dragostea despre Tangore, despre poezia Lak
Descopre ca Maitreyi este o fiinta superioara, tine conferinte si scrie poezii
Mai intai nu este ineresat de ea
Viziunea panteista a lumii de catre Maitreyi, cuniunea cu natura, dragostea pentru guru
Tagore si creatiile sale si dragostea fata de copaci il fascineaza pe Allan
Maitreyi devine aceea fiinta cu o structura interioara speciala capabila sa transceanda sper
absolut
Are o structura sensibila, creativa si este o buna interpreta a esteticului
Iubriea vine dintr-o fascinatie etnica si spirituala
Apogeul iubirii lor este cununia savarsita la lac
Lacul reprezinta un simbol al linistii spiritului
Logodna de la lacuri presupue mai multe gesturi ritualice :

o Aruncarea crengutei de iasomie (iasomia este un simbol al logodnei)


o Purificarea inelului
o Rostirea juramantului de logodna
o Daruirea inelului (inelul = castitatea, fidelitatea, aminteste de cuplul primordial
andorginic)

Inelul este format dintre 2 serpi incolaciti sugerand destinele asemanatoare, unul este din
fier (virilitatea) iar celalat din aur (feminitatea).
Sarpele simbolizeaza dualitatea, contrariile care se atrag (coincidentia oppositorium : viata-
moarte ; masculin-feminin; sacru-profan ; lumina-intuneric), in mitologia indiana sarpele
este considerat o creatura divina (animal totemic), regenerarea, transformarea, tentatia si
ispita erotica (mitul biblic)
constituive ale universului: apa (prin lac, sugereaza un paradis iluzoriu), pamantul (invocat
prin zeita Ghea), focul (pasiunea dintre cei doi si insasi Maitreyi), aerul (prin imaginea
cerului, invocarea divinitatii sa le ocroteasca iubirea) si metalul (prin inel)

VIII-Etapele iubirii dintre cei 2:


Iubirea celor doi urmeaza o traiectorie ascendenta din a carei punct culminant se va produce
suferinta trairii.
Chabu care este sora lui Maitreyi va para cuplul
1- Faza de incubatie a sentimentului:
Momentul in care o zareste pe Maitreyi si i se pare urata: „mi se parea urata cu ochii ei pre
mari si negri; cu buzele carnoase...” inclusiv culoarea pielii nu is e pare atragatoare de un
brun nemai intalnit pana atunci. Allan invitat la ceai o descapera pe Maitreyi in universul
cxasnic si i se pare mult mai frumoasa remarcandu-i zambetul timid si aura misterioasa.
Acesta este fascinat de aura ei tainica pe care vrea s-o descifreze. Este mirat de aceasta
faptura pe care o soarbe: „Ea nu se aseamana cu nici o privire intalnita”.
Dupa ce se mutra in casa lui Narenda Sen, el este surprins de feminitatea ei, prin dansul ei,
prin formele sale de manifestare, astfel incat o percepe vizual si nu-si poate lua privirile de
la dansul ei „salbaticia acelui trup aprins”. In curte ii aude rasul.
Apropierea dintre cei doi va incepe in momentul in care Allan începe să ia lecţii de bengaleză
de la Maitreyi, învaţănd -o în schimb pe adolescentă, limba franceză. Dăruindu-i tânărului o
floare roşie, Maitreyi declanşează involuntar jocul seducţiei. Stările interioare ale eroului
încep să fie contradictorii:  „Maitreyi s-a schimbat faţă de mine, a început să-mi fie dragă (notă: nu
e adevărat), şi sufăr un pic de gelozie, de singurătate.” Se creaza in joc al seductiei prin jocul de picoare, floara
data lui Allan, timpul petrecut impreuna.
2- Faza negarii: Tanarul îşi va nega sentimentele, ca mai apoi, să se lase prins în mrejele
lui Maitreyi. Negarea: „eu n-o iubesc” , „mă turbură, mă fascinează, dar nu sunt
îndrăgostit de ea”; „voiam sa ma conving ca nu e atat de frumoasa”.
3- Constientizarea tulburarii erotice: reprezentata de suferinţa cauzată de puterea
dragostei. Allan parcurge drumul cunoaşterii având -o ca iniţiatoare pe Maitreyi. O
nouă treaptă a evoluţiei acestei iubiri este marcată de lungile discuţii ale celor doi
tineri, după cum notează Allan în jurnal: „Patima creşte, delicios şi firesc amestec de
idilă, sexualitate, prietenie, devoţie.” „nici-o femeie nu m-a tulburat atata” Seducţia
continuă cu jocul cărţilor, în bibliotecă, jocul privirilor, al mâinilor, al atingerilor şi al
picioarelor. Misterul eroinei este infinit ceea ce întreţine interesul lui Allan pentru ea. El
adoptă preferinţele ei spirituale, este iniţiat şi convertit, gata să - şi abandoneze
religia, să se convertească lahinduism, crezând că aşa se va putea căsători cu
Maitreyi.  
4- Dorinta de implinire a iubirii prin comuniune totala: Înainte de a se dărui lui Allan,
pentru a evita pacatul iubirii, Maitreyi constituie o logodnă traditionala, săvârşind un
legământ al dragostei la Lacuri, în faţa pământului, a apei, a pădurii şi a cerului,
dăruinu -i lui Allan un inel “lucrat după ceremonialul căsătoriei indiene”. „O iubea
mult, feroce”; „avu-i o umbra de melancolie ca mi se daruise atat de repede”
5- Implinirea unitatii: legamantul de la lacuri, vezi paginile anterioare
6- Despartirea de Maitreyi: Sfarsitul iminent al relatiei amoroase dintre protagonisti:
„Cand stateam singur, o vedeam in toate colturile” ; „Parca fusesem rupt in zece
bucati”

IX-Caracterizarea lui Maitreyi


Maytreyi este o fata de 16 ani de origine bengaleza. Este fiica cea mai mare a lui Narenda
Sen, inginer. Este tipul asiatic, indian a carei principal interes este cultura indiana. Este
cosiderata o fata inteligenta, pasionata de filozofie si literatura, si o fiinta religioasa deoarece
respecta sacrilegiile.Maitreyi reprezinta eternul feminin, si reprezinta asemenea tuturor
femeilor idiene, zeita, puterea modelatoare. Maitreyi este un simbol al iubirii
adevarate.Iubirea dobandeste dimensiuni universale pentru ca ea iubeste natura (copacii),
guruul sau si ajunge alaturi de Allan sa cunoasca iubirea pasionala.
Cracterizarea directa: Portretul fizic apare chiar de la inceputul romanului cand Allan
marturiseste ca la prima vedere Maitreyi nu i-a facut o impresie buna "Mi se parea urata cu
ochii ei prea mari si prea negri, cu buzele carnoase si rasfrante, cu sanii puternici de fecioara
bengaleza crescuta prea plin, ca un fruct trecut in copt."Dupa ce evoca prima vizita in casa lui
Narendra Sen parerea lui i se schimba: "Maitreyi mi s-a parut atunci mult mai frumoasa, in
sari de culoarea ceaiului palid, cu papuci albi cusuti in argint, cu salul asemenea cireselor
galbene si buclele ei prea negre, ochii ei prea mari". Ea avea miscari moi, de matase, un
zambet timid, vorbea o englezeasca corecta.Pentru Allan Maiteryi este o fiinta misteriosa si
de neinteles : "nu izbuteam sa inteleg ce taina ascunde faptura aceasta". „Mi se parea
miraculoasa si ireala”.
Cracaterizarea indirecta: este imprevizibila pentru ca oscileaza intre mister si indiferenta de
o parte, si afectiune si spirit de sacrificiu de cealalta parte. Maitreyi este vivace si doritoare
de a capata cunostiinta il invata bengaleza in timp ce ea invata franceza. Are un spirit
profund, pune suflet in orce face si este atenta la detalii (firul de par pe floare): e pasionata
de frumos, flori, poezie, copaci. Are un spirit intelectual: tine discursuri seriose cu teme
complexe despre iubire si filozofie cea ce il mira profund pe Allan nestiind cat de dezvoltata
este cunostiinta Maitreyii. In acelasi timp este foarte copilaroasa si inocenta. Maitreyi
oscileaza intre rationalitate si afectiune (ceremonia profunda la logodna facuta de ea).
D.Nicu :”nu este o iubita oarecare, ea este o iubita fara pereche, unica intr-o existenta.
X-Caracterizarea lui Allan
-este personaj principal, narator şi reflector 
- tânăr englez, inginer, în vârstă de 25 de ani, vine dintr-o altă cultură şi civilizaţie
- autorul: - reface experienţa iubirii lui cu Maitreyi dintr-o dublă perspectivă confesivă:
- a amintirii, a rememorării celor întâmplate în casa profesorului Dasgupta
- a recitirii jurnalului ţinut chiar în lunile dragostei lor 
- încearcă, în procesul descoperirii propriului „eu” să se menţină în sfera obiectivităţii,
motivpentru care ţine un jurnal unde notează cu exactitate şi sinceritate:
- toate observaţiile asupra exteriorităţii
- trăirile sale interioare
=> trăieşte o aventură a cunoaşterii prin iubire; el poartă semnele marilor obsedaţi:
de aventura byronianăde, evadare din contemporan şi istoricde refugiu în exotism şi
reveriede atracţie a eternului feminin
- personajul trebuie urmărit pe firul procesului iniţiatic pe care-l parcurge pentru:
- împlinirea sa în iubire
- pe linia unui profund proces de autocunoaştere
Se autocaracterizeaza: „foarte mandru de cetatenia si descendenta mea continentala”.
Initial, din punct de vedere sentimental, este un superficial, usuratic care nu doreste sa se
implice intr-o relatie; mai mult se folosea de fetele intalnite. Insa alaturi de Maitreyi, relatia
sa va deveni cea mai seriosa pe care o avusese si este dusa la un alt nivel. De altfel primii pasi
apartin fetei, el fiind implicat sentimental in relatie pe parcurs ce o descopera.

„Citeam, munceam, scriam”, toate aceste verbe sufereaza ca Allan este un adevarat
profesionist, dand dovada de seriozitate si implicare in meseria sa.

El va parcurge un drum al labirintului unde va ajunge sa constientizeze ca dragostea este o


zona de confruntare intre „vointa si terenul predilect al experimentarii morale”. Este supus
unei etapice transformari in sensul dimensiunii interiore. Pana la Maitreyi nu avusese decat
iubiri fizice. Odata cu Maitreyi, el descopera iubirea spirituala.

Este hyperanalitic, deoarece analizeaza fiecare gest, fiecare detaliu, incercand sa gaseasca o
solutie lucida fiecarui aspect.
Este independent, curajos, cu spirit de aventura, el pleaca la o varsta destul de timpurie intr-
o tara aflata pe un alt continent.

S-ar putea să vă placă și