Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Advertisement: 2:51
Canalul = mijloc material prin care se transmite mesajul; support fizic al contactului
communicational;
Functiile limbajului
Este realizata explicit prin enunturi orientate spre receptor, prin apelative nominale/
generice;
Este functia primordial in cea mai mare parte a enunturilor, coexistand, de multe
ori, cu alte functii; apare in enunturi neutri-informative ca: Pisica este un
animal domestic;
Registrul limbii = mod de utilizare concreta, de catre fiecare vorbitor, a nuvelurilor de limba
existente. Registrele se clasifica dupa: domeniul comunicarii, dupa mijloacele la care
apeleaza discursul si dupa stilul acestuia. Astfel,
Stilistica, in acceptiunea sa cea mai larga, studiaza caracteristicile, structura si normele stilurilor
individuale si supraindividuale. Este de doua tipuri: stilistica functionala (studiaza stilurile
functionale) si stilistica expresivitatii (studiaza stilurile marcate expresiv). De asemenea, in
distingerea diverselor variante stilistice mai este folosit si criteriul functiei dominante a limbii
prezente in textul respective.
4. Functia fatica =
5. Functia metalingvistica =
Majoritatea textelor indeplinesc mai multe functii, uneori chiar pe toate, dar hotarator
pentru includerea intr-un stil sau in altul e functia dominant. De ex.:
d) Cea fatica: in saluturi, formule de convenient (ce vreme!, Iar s-a facut frig!, Cate statii or
mai fi pana la Sinaia?), texte de receptare a mesajului telephonic (alo?, hm!?, aha!, da?)
sau a unor expuneri (fiti atennti!, ati inteles?, e clar?);
e) Cea metalingvistica: in analizele gramaticale, in dictionare, in texte cu character
didactic,;
Stilul tehnico-stiintific:
Este cel mai aproape de limbajul mediu standard datorita unghiului de deviere de la norma
generala;
Cuprinde, ca ipostaze mai putin tipice, stilul lucrarilor cu character didactic sau de popularizare si
limbajele profesionale (exceptie – acelea din domeniul juridic-ad-tiv);
Tipuri de texte: a) expositive: contextuale – tratatul, disertatia, studiul, articolul, reflectia, sinteza,
eseul – si situationale – referatul, comunicarea, conferinta, alocutiunea, nota;
Textele sunt elaborate (ft. rar sunt spontane) si apar, de obicei, in forma scrisa, monologata;
Are atatea variante cate ramuri stiintifice si tehnice exista (metalimbajele proprii fiecarei stiinte):
Se folosesc litere si grupuri de litere mai rar sau deloc folosite in alte stluri, pt. a
reda termini straini, internationali, care au contribuit la formarea sistemului
fonematic al limbii literare: qu (quebracho “arbore tropical”, quattrocento,
quadrivium), w (watt, wolfram), h (homeopatie, helioterapie), ps (psihic,
psihoterapie), ft (ftizie, ftaleina), pt (pterodactyl, pteridofite), oe (Columba
oeanos), ea in hiat (paradise apoda), consoane geminate (salmo trutta fario
“pastrav”);
Foarte rar apare functia expresiva si intr-o forma ft. moderata, mai ales in anumite
domenii de granite (critica si istorie literara, filosofie, istorie, toate cu
character didactic si de popularizare); Discursul critic de tip argumentative,
demonstrative, analytic, comparative, informative opereaza cu o terminologie
specializata, are rigoarea oricarui text stiintific, dar poate avea ca premise
asertiuni, judecati de valoare, puncte de vedere subiective, valorificand
resursele expressive ale limbajului (sensurile connotative ale cuvintelor, figure
de stil, procedee retorice, variatie stilistica);
apelul la simboluri, formule, scheme etc., mai ales in stiintele exacte si in stiintele
naturii si la elemente de limbaj artificial (in matematica);
monosemantism;
lexic, in general, denotativ, lipsit de ambiguitate;
E mai conservator decat celelalte stiluri (cel putin dupa romanizarea sa din secolul trecut);
Apare, mai ales, in forma scrisa, monologata, dar apare si sub forma dialogata: in corespondenta
oficiala, in negocieri, in raporturile cetatenilor cu autoritatile sau in actiunile judiciare;
Formele sale textuale pot fi: normative (legi, decrete, hotarari, ordonante, decizii, ordine,
regulamente, instructiuni, circulare); de documentare (procesul-verbal, protocolul,
memorial, rezolutia, tratatul, referatul, adeverinta, chitanta, angajamentul, contractual,
procura, certificatul, polita); de informare (anuntul, declaratia, comunicarea, instiintarea,
notificarea, CV-ul, cererea, nota, formularul de inscriere, invitatia, telegrama); de
serviciu (tabelul nominal, inventarul, adeverinta, diploma, facture, bonul); de corespondenta
(scrisoarea, adresa, oferta);
Se caracterizeaza prin toate calitatile generale ale stilului, mai ales prin simplitate, proprietate,
precizie, stereotipie;
Fata de alte stiluri – este mult mai inchis la influente, servind insa ca sursa de imprumuturi (mai
ales stilului publicistic);
Nivelul lexical
apar o serie de clisee/ sabloane/ stereotipii: ca urmare, dat fiind faptul, solicit
aprobare, luand in considerare…. Uneori apar adevarate “arhitecturi”
stereotipe: Proces-verbal, incheiat astazi…
Nivelul morfologic
Nivelul sintactic
Este mai greu definibil, avand variante foarte diferite intre ele, apropiate uneori de celelate
stiluri, inclusive de cel belletristic;
Unii specialist nici nu-I recunosc existent, iar altii il considera un limbaj mixt sau
intersectorial (la fel ca limbajul politic sau sportiv), cu atat mai mult cu cat, in
cadrul lui, se vorbeste de existent asa-numitei limbi transmise la distanta, prin
radio, video, televiziune (deosebita si ea de limba vorbita si de aceea scrisa
saucuprinzandu-le pe amandoua);
Are atat forma expozitiva (oarala sau scrisa), cat si forma de dialog (oral sau scris);
Scopul: mediatizarea unor informsatii diverse din diferite sfere ale activitatii umane,
dar se urmareste si crearea unor anumite curente de opinie si influentarea publicului
caruia I se adreseaza
Majoritatea textelor respecta cele cinci calitati generale ale stilului:; abaterile sunt
intentionate, avand rol expresiv; dintre calitatile particulare, cel mai bine
reprezentate sunt concizia, cursivitatea, accesibilitatea si expresivitatea;
Rapiditatea cu care sunt scrise unele dintre textile publicistice le fac pe acestea sa
abunde in abateri de la normele lingvistice (constructii nefiresti,
stangacii,anacoluturi, pleonasme, dezacorduri), dar si in creatii lexical imediat
impuse, formule retorice, figure de stil dintre cele mai inedited, cuvinte si sintagme
memorabile (titluri, sloganuri, citate, parafrazari);
Nivel lexical
Nivel morfologic
Folosirea formelor acazuale nearticulate: Convorbiri romano-ungare,
Panoramic, Petrol Marea Neagra, Romani pe Himalaia, Puncte cardinale;