Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
: Moara cu noroc
De Ioan Slavici
I-Profilul spiritual al autorului
Voce distincta a Ardealului prefigurandu-l pe Liviu Rebreanu, Ioan Slavici este un atent observator al
mediului social Ardelenesc fiind considerat un Balzac al satului romanesc de catre Dumitru Nicu.
Adept al filozofiei lui Configius, Slavici pledeaza in operele sale pentru virtutile morale superioare
precum: sinceritatea, demnitatea, cinstea, buna credinta, adevarul, chibzuinta. In opera sa,
personajele care se abat de la acest cod moral superior sunt aspru sanctionate.
II-Tema operei
Tema este prezentata de consecintele nefaste pe care setea de inavutire le are asupra individului,
conducand chiar la dezumanizarea lui.
III-Perspectiva narativa
Naratiunea este la persoana a 3-a in mod obiectiv, narator omniscient. Perspectiva narativa este „par
derrière” iar focalizarea 0.
IV-Interpretarea titlului
Titlul Moara cu Noroc functioneaza ca o antifraza (expresia fiind folosita cu sensul contrar intelesului,
hanul nu va aduce noroc nimanui ci doar ghinion/ nenorocire deoarece usurinta castigurilor de acolo
ascunde abateri grave: adulterul, crima, nelegiuinta...)
-o moara abondanta si iesita din uz atrage duhurile necurate si este un loc in care materia stagneaza
asadar schimbarea destinatiei, moara transformata in han devine o conotatie a unui spatiu aflat sub
influenta unor forte nefaste
V-Compozitie
Nuvele cu subiect de roman, opera este compusa din 17 capitole, intamplarile fiind inlantuite in
ordine cronologica.
Tehnicile narative utilizate sunt: inlantuirea, simetria (incepe si se termina cu vorbele soacrei),
detaliul semnificativ
VI-Subiectul operei
Toposul este in transilvania iar cronosul este la jumatatea secolului al 19-lea.
Incipitul operei sta sub semnul unor cuvinte cu valoare simbolica. Soacra lui Ghita rosteste norma
morala pe care protagonistul o incalca. Omul tebuie sa se multumeasca cu saracia deoarece linistea
familiei il face fericit. Pe o axa a valorilor si a determnarilor, ea anticipeaza tragedia.
Ghita decide sa ia in arenda moara cu noroc si sa o transforme intr-o carciuma deoarece se saturase
de meseria de cizmar si dorea sa se imbogateasca.
In prezentarea locului in care se afla moara este folosita tehnica detaliului semnificativ cu valoare
anticipativa. Carciuma se afla la o rascruce de mai multe drumuri.
Rascrucea este un loc al intamplarilor ce modifica viata. Aceasta poate simboliza indecizia dar si
alegerea; simbolizeaza trecerea de la o lume la alta, de la viata la moarte. Insa rascrucea mai poate
simboliza un loc in care se aduna toate energiile malefice si spirite care reprezinta raul. Carciuma este
asezata departe de asezari omenesi intr-o vale izolata unde functioneaza legea celui mai puternic.
Acolo poposesc in mare parte porcarii. Autorul a ales sa fie turme de porci care simbolizeaza lacomia
si tendintele obscure, anticipand evoluarea personajului intre bine si rau. Padurea arsa si cea verde
simbolizeaza inca o data oscilarea lui Ghita intre bine si rau.
Se afla cinci cruci langa moara care simbolizeza moartea oamenilor care au locuit inainte acolo.
Crucea sugereaza ca oameni sunt egali cand mor indiferent de conditia materiala.
La inceput ii mergea bine lui Ghita si familiei sale dar in momentul in care a aparut Lica Samadaul
totul s-a schimbat.
Putem delimita doua intrigi: cea psihologica este marcata de dorinta lui Ghita de a se muta si cea
fizica cand el ajunge la han.
Cand Lica vine pentru prima oara la carciuma doreste ca Ghita sa devena un om de al sau care sa il
informeze despre tot ce se intampla. Ghita nu doreste sa devina sluga lui insa Lica nu ii lasa nici o
portita de scapare si impune autoritate.
Lica care se dovedeste a fi un fin psicolog reuseste sa il faca pe Ghita sa i se supune. Isi da seama ca
acesta are doua slabiciuni: pe sotia sa si setea dupa bani. Nu dupa mult timp Ghita comite nelegiuiri
cu Lica si prospera din punct de vedere material insa se indeparteaza de familie si scade moral.
Jandarmul Pintea fost caprar si asociat de al lui Lica a devenit Jandarm pentru al captura
Este autocaracterizat:
Se auto-victimizeaza
Exista doua tipuri de personaje: personaje plate care raman aceleasi pe parcursul operei si
personajele rotunde care evolueaza. Ghita este un personaj rotund deoarece de la un om normal si
bun devine lacom si criminal si se indeparteaza de familie.
Ghita ar fi trebuit sa comunice cu sotia sa despre orice situatie si sa nu se indeparteze de ea. In felul
asta n-ar fi omorat-o si ar fi ales solutia de al da pe Lica lui Pintea.
Finalul operei este simetric deoarece tot batrana soacra incheie nuvela. Aceasta crede ca un fulger a
provocat incendiul hanului. Aceasta pune pe seama destinului disparitia Anei si a lui Ghita.
Simbol moara: simbol al timpului care mistuie lumea, un loc in care timpul nu mai actioneaza, loc
diabolic
Compozitia operei:
PAG.54
1. Timpul in care se petrece actiunea nuvelei nu este clar (carciuma este cumparata de
sfantul Gheorghe) insa se desfasoara in carciuma de la Moara cu Noroc intr-o vale la
marginea locurilor rele si bune.
2. Pe de o parte, batrana il atentioneaza pe Ghita sa nu fie lacom ca nu bani te fac fericiti ci
linistea si bucuria din familie. Pe de alta parte ea il indeamna sa faca dupa cum il trage
inima.
3. Ghita este plictisit de meseria pe care o are si este deja sigur ca va lua carciuma. El se
gandeste la a descoperi o noua meserie si de a face ceva mai folositor care ii va aduce mai
multi bani.
4. Carciuma moara cu noroc este un loc care aduce noroc si bucurie calatorilor care vin din
locurile rele si este un loc de popas in care iti astepti tovarasi de drum cand te indrepti spre
locurile rele.
5. Lica Samadaul este descris ca si „salvatorul” porcarilor care sunt saraci, om de stare dar si
aspru si neîndurat. El este omul care stie tot ce se intampla prin prejur.
6. Ghita vroia sa para un om care nu tine la bani si care nu se lasa cumparat iar Lica incerca
sa il faca un om de al sau si sa il induplece.
7. Acesta isi cumpara doi caini, pistoale si o sluga noua pentru a putea sa se pazeasca de cei
nepoftiti.
8. Ghita este supus la un test al lacomiei in care acesta uita de familie si se indeparteaza de
ea pentru a castiga mai multi bani si pentru a vi bine vazut de Lica care era ce mai mare
om.