NUVELA REALIST - PSIHOLOGICĂ

MOARA CU NOROC
DE IOAN SLAVICI

1. ÎNCADRARE IN CONTEXT
¤ In evolutia sa, literatura română a cunoscut o serie de etape fundamentale, incepând cu
literatura populară, apogeul acestei dezvoItari fiind marcat de Epoca marilor cIasici , cand pe
scena vietii cuIturale apar numeroase personalitati, precum Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, Ion
Luca Caragiale, loan Slavici si Ion Creangă.
¤ Scriitor afirmat la sfârșitul secolului 19 , Ioan Slavici este unul dintre adepții realismului
clasic
¤ Publicat în 1881 în volumul de debut "Novele din popor" nuvela realistă de factură
psihologică "Moara cu noroc" devine una dintre scrierile reprezentative pentru viziunea lui Slavici
asupra lumii și asupra vieții satului transilvănean .

2. ÎNCADRARE IN TIPOLOGIE
¤ Este o nuvelă adică o specie epică în proză , cu un fir narativ central , o construcție riguroasă ,
un conflict concentrat iar personajele relativ puține , scot în evidență evoluția personajului principal
, puternic individualizat .
¤ Este o nuvelă psihologică pentru că înfățișează frământările de conștiință ale personajului
principal , care trăiește un conflict interior moral și se transformă sufletește . Analiza se realizează
prin tehnici de investigare psihologică : monolog interior , stil indirect liber , secvente dialogate
¤ Este o nuvelă realistă prin tema familiei și a dorinței de înavuțire , perspectiva narativă
obiectivă , personaje tipice pentru o categorie socială, (Ghiță-tipul cârciuma , Pintea-tipul
jandarmului , Lică-tipul tâlharul) prezentarea veridică a societății ardelenești din a doua jumătate a
secolului 19 , tehnica detaliului semnificativ, în descriere (descrierea drumului pana la Moara) și în
portrete (portretul lui Lică)
3.TEMA
¤ Tema o reprezintă consecințele nefaste și dezumanizate are dorinței de înavuțire .
¤ O primă secvență semnificativă este când Ghiță jura strâmb în instanță în favoarea lui Lică .
Secvența evidențiind punctul maxim al degradării moral al lui Ghiță , devenind rob al banului și
supus credincios a lui Lică
¤ A doua secvență este vizibilă în finalul nuvelei , când acesta hotărăște să îl de demaște pe Lică
, ucide și este ucis la rândul său .Acest episod conturând un moment de răscruce din destinul
personajului .
4.TITLUL
¤ Este mai degrabă ironic , topusul ales cârciumei "Moara cu noroc" ajunge să însemne mai
curând "Moara cu ghinion", totodata moara este un simbol al macinarii destinelor având în vedere
faptele care sau petrecut acolo.
4.PERSPECTIVA NARATIVĂ
¤ Perspectiva narativă este obiectivă , întâmplările sunt relatate la persoana a 3 a , naratorul
fiind omniscient , omniprezent , obiectiv.
5.SIMETRIA INCIPIT-FINAL
¤ Intervențiile bătrânei din incipitul nuvelei "omul să fie mulțumit cu sărăcia sa , căci dacă e
vorba , nu bogăția , ci liniștea colibei tale te face fericit" și din finalul nuvelei " așa a fost data"
punctează cele două teze morale ale nuvelei , formulate în prolog și epilog și confirmate în
desfășurarea acțiunii .
6.CONFLICTE
¤ Conflictul central este unul moral , psihologic al protagonistului dintre dorința de a rămâne
om cinstit și dorința de a se îmbogăți alături de Lică .
¤ Acest conflict interior este declanşat de factorii din exterior , si anume infruntarea lui Ghiţă
cu Lică.
7.REPERELE SPATIO-TEMPORALE
¤ Timpul si spatiul sunt precizate : cârciuma este aşezata la cruce de drumuri , izolata iar
acţiunea se desfasoară pe parcursul unui an : de la Sf. Gheorge , până la Paştele din anul următor

8.COMPOZIŢIE
¤ Romanul cuprinde 17 capitole cu prolog și epilog , acţiunea este lineară fiind vizibile
momentele subiectului literar în
¤ În expozițiune ne este prezentat protagonistul nuvelei , Ghiță , care ia în arendă cârciuma de
la Moara cu noroc , dorind sa-şi schimbe statutul social si sa sporească bunăstarea familiei .
¤ Intriga surprinde apariția lui Lică Sămădăul care aduce în sufletul lui Ghiță conflictul
interior și tulbură echilibrul familiei .
¤ Desfășurarea acțiunii prezentă procesul înstrăinării cârciumarului de familia sa și al
dezumanizării provocată de dorința de îmbogățire prin complicitatea lui Lică
¤ Starea materială a lui Ghiță devine tot mai înfloritoare numai că el, începe să își piardă
încrederea în sine , devine interiorizat , mohorât , violent şi ajunge să regrete care familie , devine
complicele lui Lică la diferite nelegiuiri este anchetat , acuzat de complicitate .
¤ Frământăririle și neputința de a ieșit din cârdăşia cu Lică protagonistul alternează cu
momente de sinceritate în care îi cer iertare soției .
¤ Ghiță se aliază cu jandarmului Pintea pentru a da în vileag Lică însă , nu este cinstit nici față
de acesta .
¤ Punctul culminant ilustrează punctul maxim al degradarii morale a lui Ghiță , acesta
preferă să-şi lase soția singură cu Lică , iar ea neștiind că Ghiţă merge după jandarm , devine
infidelă dezgustată de lașitatea soțului .

2
 ¤ Deznodământ este tragic: Ghiță o ucide pe Ana , acesta fiind omorât la rândul său din
ordinul lui Lică , Lică se sinucide iar incediul de la final este vayut drept purificator , inlăturând
fărădelegile de acolo .
¤ Nuvela are un final moralizator sancționarea protagonistului este pe măsura faptelor și
singurele personaje care supraviețuiesc sunt copii și bătrâna ființe morale și inocente .
9.PERSONAJE
¤ Personajele sunt verosimile dupa modelul esteticii realiste , trasaturile lor se desprind din
fapte ,gesturi și relația care se stabilesc între acestea . Fiecare dintre ele au rolul sau in acţune , de
aceea accentul cade asupra lor și nu a acțiunii
¤ Fiind vorba de o nuvelă realist psihologic că personajului reprezintă tipuri umane purtătoare
a unor trăsături dominante .
¤ Lică este tipul tâlharului reprezentând rauldin societate , portretul sau fizic fiind realiyat
prin ttehnica detaliului semnificativ . Ana este tipul sotiei iubitoare , fiind o fire gingaşă , firavă ,
frumoasa si iubitoare , fiind una dintre slabiciunile lui Ghiţă . Soacra impreuna cu cei doi copii , sunt
exponeţii purităţii si ai inoceintei , bătrâna intruchipând totodata inţelepciunea populară
10. LIMBAJUL
¤ Este unul regional ,popular si arhaic in text exzistând zicale si proverbe , intalnine adesea
vorbele batranei la inceput , respectiv sfarsitul discursului narativ.

11.TRĂSĂTURI
¤ O trăsătură de caracter dominată a lui Ghiță este dorința de înavuțire .
¤ O secvență care evidențiază pasiunea patologică pentru bani este aceea în care acceptă să îl
informeze pe Lică despre tot ceea ce se întâmplă la han , el dându-şi seama că la moară nu poate să
stea fără acordul lui Lică .
¤ O altă trăsătură a protagonistului a sa este

12.STATUT
¤ Ca personaj principal si realist al nuvelei , Ghiță ilustreaza un erou tipic intr-o situatie tipica,
reprezentand tipul carciumarului dominat de lacomia pentru bani, trasatura definitorie care va
marca profund evolutia acestui personaj.
¤ În ceea ce priveşte statutul sau social , la inceputul operei apare in ipostaza de cizmar cinstit,
dar sarac, dornic de a-si scimba acest statut .
¤ El se muta cu intreaga familie la Cârciumă in ciuda reticențelor soacrei sale care-l sfătuieste
sa fie mulțumit cu ce are . Ca urmare devine hangiu, la inceput el este apreciat datorita onestitatii,
dar este dominat de obsesia banului care-l conduce spre un drum al dezumanizării .
¤ Din punct de vedere moral al involuează ireversibil către dezumanizare datorită banului . Se
foloseste de calitați, el fiind o pernoana întreprinzatoare, harnică , un bun cunoscator al psihologiei
umane , si îşi atrage clienții . Însa aceste calitați se transformă in defecte din clipa in care le foloseste
in ilegalități alături de Lică .

3
 ¤ Din punct de vedere psihologic Ghiță este un personaj tragic a cărei dorință de îmbogățire îl
va duce la pierzanie .

¤ Involuția personajului este prezentată în mod gradat ,incă din momentul întâlnirii cu Lică
începe degradarea morală , rob al banului acceptă multe compromisuri și devine complice la
inegalități acestuia. Involuția sa se realizează treptat , cu reînvieri ale fondului de omenie dar
iremediabil.
¤ Obsedat de câștig ajunge să constate că familia este o piedică în calea înavuțirii sale iar
faptul ca este chemat in instanţă îi provoacă mustrări de conștiință .
¤ Punctul maxim al degradării sale este momentul în care orbit de furie și de dorința de a se
răzbuna pe Lica , isi arunca sotia drept momeală. Apoi dându-si seama ca Ana la înșelat o ucide dar ,
si el este ucis la rândul său din ordinul lui Lică, destinul său tragic având un rol moralizator .
12.CARACTERIZARE
Ghiță este caracterizat în mod direct de către narator iar autocaracterizarea și opiniile celorlalte
personaje Subliniază atât trăsătura dominantă a personajului dorința de înavuțire cât și alte
trăsături
Prin caracterizarea în mod direct trăsăturile personajului sunt în primul rând evidențiate de
narator , prin intermediul căruia sunt conturate cele două ipostaze ale personajului cea muncitor și
iubitor al familiei sale un om harnic și servitor era mereu așezat și pus pe gânduri se bucură când o
vedea pe ia dânsa veselă și se omului dominat de bani și de avere evidențiind USA schimbările prin
care acesta trece din momentul în care acesta gusta avere acel va transforma în alt om Acum el se
făcuse de totul sus se aprinda pentru orice lucru mic nu mai sunt De acum înainte și râdea cu un
hohot încât îți venea să te sperii de el când mai se hrănea câteodată cu dânsa și perdea Leslie
cumpătul și lăsa urma vinete pe brațe de asemenea cele două ipostaze ale personajului sunt
evidențiate prin afirmațiile celorlalte personaje în special prin opiniile Anei care ca soție Observă
cel mai bine schimbările prin care sunt sunt Acesta îi trece totodată vorbele exprimată în mod direct
de către Lică sămădăul acesta încearcă mereu să îl hrănească Orgoliul prezintă câteva trăsături ale
cizmarului tu ești om Ghiță om cu multă ură în sufletul tău Și ești om cuminte Nika alimentează în
permanență mândria lui Ghiță A3 gândul în cursa lui vine planificată a face rilor
Prin propriile afirmației lui Ghiță un monolog interior Evidențiază în același timp slăbiciunile
dar și un mijloc de autoapărare prin victimizare AC să îl fac așa malasat Dumnezeu Ce să îmi fac
dacă e îmi vine ceva mai tare decât Voința mea Nici Cocoșatul Noi am să își vinovat care cocoașă în
spinare
caracterizarea în mod indirect este realizată prin faptele personajului aspirația obsesivă La
avere și la bani ce se va transforma în patimă conflictul interior și exterior cu celelalte personaje și
relația cu ele Ghiță se abată de la norma morală enunțată la începutul operei fapt care să îl conducă
la un final tragic nefericit personajul consideră că sărăcia echivalează cu lipsa de mită ții așa că
Alegeți se mută la cârciumă numită Moara cu noroc împreună cu familia sa în căutarea unei vieți
mai bune mai bogate odată ce a face Riana Moara cu noroc începe să dea roade Ghiță gusta din
satisfacția câștigului momente în care apare și sămădăul prima întâlnire a acesta reprezentând o
schimb de replici astfel apare dorința de egalitate a lui Ghiță față de Lică oamenii ca mine sunt slugi
primejdioase dar prieteni neprețuiți prin fața prin care probabil Lică devin un model al lui Ghiță de

4
de urmat acțiunile gesturile și atitudinea lui Ghiță scot la iveală incertitudinea și nesiguranța care îl
domnule

13. CONCLUZII
¤ Dupa cum spunea Al. Philippide ”Lumea satelor, la noi a gasit in Slavici unul dintre cei
dintai cronicari fideli si realisti” subliniat faptul ca Slavici a incercat si a si reusit sa prezinte o
imagine amplă si realistă a satului românesc
¤ Privită in complexitatea ei ,nuvela pune in discutie o teză morală , goana după inavuţire
cu orice preţ , distrugera echilibrului interior si bunăstarea familiei . Autorul nu condamnă munca
cinstită prin care omul devine instărit , ci obţinerea averii pe căi necinstite si instrăinarea de familie
.