Romanul „Ion” de Liviu Rebreanu

Romanul „Ion” a apărut în 1920, inițial în două volume, cărora, din motive editoriale, autorul
le-a ales titluri diferite: „Glasul pământului” și „Glasul iubirii”. Eugen Lovinescu a declarat că
acesta este primul roman modern din literatura română, datorită obiectivității naratoriale.
Acțiunea romanului se centrează pe lupta unui tânăr sărac de a obține pământ și pe
consecințele actelor sale.
Personaje
# Ion al Glanetașului este un personaj complex ale cărui trăsături sunt contradictorii: viclenie
și naivitate, gingășie și brutalitate, insistență și cinism. El reprezintă un personaj realist și face
parte din tipologia arivistului, adică a celui care vrea să se îmbogățească prin mijloace
necinstite. Ion este un reprezentant al țărănimii, care se manifestă prin dragostea sa pentru
pământ, dar reprezintă o individualitate prin modul prin care îl obține. Aparține clasei
țăranilor săraci, categorie pe care o consideră înjositoare, motiv pentru care dorește să scape
de această etichetă și să ajungă bogat. Condiționat cu mediul său social, recurge la o ironie
instinctivă în încercarea de a dobândi avere prin căsătorie, seducând-o pe Ana. Totuși, înainte
de nuntă, Ion o face pe Ana de ruşinea satului.
# Ana este o tânără țărancă, fiica lui Vasile Baciu, un om cu mult pământ. Este o fată simplă,
îndrăgostită de Ion Glanetașul cu care se căsătorește și devine mamă. Aceasta nu se remarcă
prin frumusețe, este supusă, iubitoare, harnică, nefericită și neîmplinită. Este tipul de femeie
de la țară, supusă și umilă, care își ascultă soțul și încearcă să-i facă pe plac. Toate acestea
sunt alimentate de dragostea pentru soțul ei, pe care nu vrea să-l supere și încearcă să-l
apropie de ea. Toate acestea o costă și ajunge să fie bătută crunt de tatăl ei când acesta află
despre copil și despre relația dintre ei doi. Ion nu îi ia niciodată apărarea, spunând că bătaia îi
face bine.
Nuvela „Moara cu noroc” de Ioan Slavici
Nuvela abordează o tematică realistă, socială, rurală, autorul urmărind transformările lumii
tradiționale sub influența noilor relații capitaliste. Altă temă e cea psihologică, întrucât este
prezentat modul în care banul distruge firea lui Ghiță, protagonistul nuvelei.
Personaje
# Ghiță statutul social al protagonistului este surprins încă din incipitul nuvelei. Cizmar sărac,
conștientizând responsabilitățile familiale, Ghiță decide să ia în arendă cârciuma de la Moara
cu noroc, pentru a-și asigura un trai mai bun. Din punct de vedere psihologic, Ghiță are, la
început, un caracter puternic. Stăpân pe sine, încrezător în forțele proprii, nu ia în seamă
sfaturile bătrânei sale soacre și se mută la Moara cu noroc. Sub influența lui Lică Sămădăul,
bărbatul își pierde treptat încrederea în sine și devine slab în fața tentației de a se îmbogăți.
Principala caracteristică a lui Ghiță este involuția acestuia și dezumanizarea lui pe parcursul
nuvelei. Acestea se manifestă în principal prin patima sa pentru bani și prin orgoliu. Ghiță
reprezintă tipul omului cinstit și harnic, care cade în patima banului, ajungând să se degradeze
moral și să recurgă la gesturi extreme pentru a-și atinge scopurile.
# Lică Sămădăul este un personaj realist, un spirit satanic care exercită o dominație
fascinantă asupra celorlalte personaje. Încă de la prima apariție în nuvelă, Lică se comportă ca
un stăpân absolut asupra oamenilor și a locurilor, autoritar, apoi se prezintă cu cinism și
brutalitate. Simbol al degradării morale, Lică se conduce după propriile legi, care sunt diferite
de cele ale statului. Bun cunoscător al oamenilor, Lică știe despre pasiunea pentru bani a lui
Ghiță și exercită o fascinație diabolică asupra Anei, care simte că acesta este „un om rău și
periculos”. Crima, înșelăciunea și furtul sunt câteva dintre faptele comise de Lică și care
influențează celelalte personaje, pe care le domină cu cinism.
Romanul „Mara” de Ioan Slavici
Romanul a fost publicat în 1894, în revista „Vatra”, iar în volum abia în 1906. Această operă
literară este „aproape o capodoperă”, în opinia lui George Călinescu, deoarece destinul eroilor
și mediul social sunt evocate cu o remarcabilă artă a detaliului și o mare forță de construcție a
întregului.
Personaj
# Mara este personajul principal din operă. Ca statut social, Mara este o femeie văduvă, o
femeie de afaceri, precupeață și podăriță. Are o casă primită ca zestre, o livadă de „vreo două
sute de pruni”, o vie pe dealul Paulis și câștigurile din negustorie: „vinde ce poate și cumpără
ce găseşte”. Din punct de vedere al statutului moral, Mara este o femeie demnă, harnică, o
mamă iubitoare, care dorește să-și vadă copiii bine; pe Persida vrea să o facă preoteasă, iar pe
Trică vrea să-l vadă maistru-cojocar. Este chibzuită, pune bani la ciorap pentru binele
familiei. Are spirit de afaceri, este inteligentă și creștină. Din punct de vedere psihologic,
Mara este o fire pragmatică, determinată, dă dovadă de stăpânire de sine, are o înțelepciune
arhaică – aceea de a-și ține bine rânduielile casei.
Romanul „Enigma Otiliei” de George Călinescu
„Enigma Otiliei“ este un roman de tip balzacian scris de George Călinescu în anul 1938.
Personajele sunt create prin tehnica balzaciană de descriere a mediului și a fizionomiei din
care se desprind trăsăturile de caracter.
Personaje
# Felix Sima este personajul masculin din roman, care deschide și închide romanul prin
descrierea casei lui Costache Giurgiuveanu, unchiul său, la adolescență și apoi la maturitate.
Felix este unul dintre personajele principale, personaj care are calitatea de „martor” al
evenimentelor și „actor”, după faptele și situațiile în care este pus. Fiind fiul doctorului losif
Sima din lași, decedat recent, Felix vine la Bucureşti pentru a urma cursurile la facultatea de
medicină, iar unchiul său este numit tutorele său. După moartea tatălui său, obține drept
moștenire o casă cam veche, dar solidă și rentabilă, și un anumit „depozit de bani”. Devine un
medic renumit și bogat, profesor universitar, se căsătorește cu fiica unui diplomat cu ajutorul
căruia intră în rândul burgheziei bucureștene. Referitor la statutul psihologic, este un băiat
sensibil, visător, dornic de afecțiune, lucid și hotărât. Din punct de vedere moral, este un
intelectual distins, care trăiește după un cod de norme superior. O fire libertină, un om
disciplinat, capabil de a lega relații de prietenie autentice. Felix reprezintă tipul inteligentului
naiv în devenire, în cariera sa de medic.
# Otilia Mărculescu este personajul feminin principal din această operă. Otilia întruchipează
tiparul eternului feminin. Este fiica celei de-a doua soții a lui Costache Giurgiuveanu. Otilia
este studentă la Conservator și studiază pianul, o femeie cu înclinații artistice și iubește luxul.
Din punct de vedere moral, Otilia este o femeie copilăroasă, impulsivă, misterioasă,
risipitoare, nehotărâtă, frivolă, nebunatică, tandră, tristă, plină de reacții contradictorii, o
femeie modernă emancipată. În ceea ce privește statutul psihologic, Otilia este o fire
imprevizibilă, capricioasă, meditativă, inteligentă, cu un spirit contradictoriu și este profund
marcată de faptul că a rămas orfană, lipsită de dragostea maternă, fiind nevoită să se
maturizeze prematur și să facă față singurătății și răutăților celor din jurul său, având mereu o
nevoie imensă de a fi iubită și de a iubi.
Romanul „Baltagul” de Mihail Sadoveanu
„Baltagul” este un roman social scris de Mihail Sadoveanu și publicat pentru prima oară în
volum în noiembrie 1930 de către Editura Cartea Românească din București. Romanul
prezintă călătoria Vitoriei Lipan pe urmele soțului ei, oierul Nechifor Lipan, pentru a afla ce
s-a întâmplat cu acesta și pentru a-i pedepsi după o lege nescrisă pe cei doi tovarăși ce l-au
ucis și jefuit.
Personaje
# Vitoria Lipan este personajul principal din opera literară „Baltagul”. Vitoria Lipan este
tiparul femeii justițiare, din Măgura Tarcăului, zona Dornelor, soția lui Nechifor Lipan, om
care se ocupă cu oieritul. Vitoria reprezintă femeia simplă de la munte, soție devotată și mamă
iubitoare. Are o gospodărie bine organizată de care se ocupă și este mamă a doi copii,
Gheorghiță și Minodora, pe care îi crește după legile strămoşeşti. Familia sa este înstărită,
având destule resurse financiare să plătească toate serviciile primite de la semenii săi (preot,
negustori, argat). În privința statutului moral, Vitoria este o femeie autoritară, justițiară, bine
organizată, isteață, harnică și iubitoare. Este o femeie care își trăiește viața după datinile și
tradițiile strămoșești, principii după care-și crește și copiii. Vitoria este foarte credincioasă,
merge la preot, ține post și se închină la icoane. În ceea ce privește statutul psihologic, Vitoria
este o femeie stăpână pe sine, înțeleaptă, dar frământată de gânduri din cauza lipsei soțului
său. Cunoaște bine sufletul uman și semnele naturii, deține arta disimulării și are un spirit
întreprinzător.
# Nechifor Lipan este un personaj absent, soțul Vitoriei, care concentrează în jurul său toate
acțiunile și toate frământările interioare ale femeii în încercarea de a afla adevărul despre
bărbatul ei și de a înfăptui actul justițiar de pedepsire a vinovaților. Portretul moral reiese din
mărturiile, amintirile și atitudinile celor care l-au cunoscut. Inteligent și ambițios, Nechifor
Lipan iubea parabolele și poveștile cu tâlc pe care le povestea cu entuziasm la petrecerile din
sat. Acesta anima toate petrecerile cu veselia sa. Nechifor era comunicativ și pasional, îi
plăceau femeile frumoase, dar nu depășea limitele bunului simț și ale respectului pentru
familie.
Romanul „Pădurea spânzuraților” de Liviu Rebreanu
Publicată în 1922, opera lui Rebreanu este un roman modern, psihologic și are ca temă
condiția tragică a unui tânăr intelectual în timpul Primului Război Mondial.
Personaj
# Apostol Bologa aparține tipologiei intelectualului, student la Facultatea de Filosofie din
Budapesta, iar apoi, intrând în război, devine ofițer în armata austro-ungară.
Personajul apare în operă în trei ipostaze – ipostaza de cetățean, ipostaza de român și ipostaza
de om. Din punct de vedere social, Apostol Bologa este un tânăr cu o situație materială destul
de bună, un român din Transilvania care participă la evenimentele tragice din Primul Război
Mondial, Transilvania fiind integrată atunci în Imperiul Austro-Ungar. Este un bărbat
inteligent, patriot, hotărât, gânditor, blând, romantic, cu credință în Dumnezeu. Valorile
morale creștine și patriotice sunt primordiale în viața tânărului intelectual. În ceea ce privește
statutul psihologic, Apostol Bologa este omul intelectual, filosof, care trăiește o criză de
conștiință din cauza neconcordanței dintre principiile morale creștine și patriotice în care a
fost crescut și realitatea pe care o trăiește în război, fapt ce duce la conflictul său interior
cauzat de datoria de militar (ofițer), pe de-o parte, și de sentimentul său de apartenență la
poporul român, pe de altă parte.
Romanul „Cel mai iubit dintre pământeni” de Marin Preda
Romanul „Cel mai iubit dintre pământeni”, de Marin Preda, a fost publicat inițial în anul
1980. Opera a fost interpretată drept critică aspră la adresa socialismului. Este un roman
complet, astfel încât prezintă elemente ale romanului social, politic, erotic, psihologic și
eseistic.
Personaj
# Victor Petrini este un profesor de filosofie care sfârșește în închisorile comuniste, alături de
alți intelectuali ai vremii, sub efectele persecuției politice din acea vreme. În închisoare, se
gândește la întreaga sa viață, cadrele fiind construite, în acest caz, din experiențele reprimate
din memoria intelectualului. Trăiește mai multe experiențe amoroase, care îi schimbă
concepția despre viață: cu Nineta viața era frumoasă, cu Căprioara simte că poate domina
realitatea, Matilda îl face să creadă că filosoful poate stăpâni realitatea prin cunoștințele sale,
Suzy, în schimb, reprezintă în ochii lui o victimă a realității.
Romanul „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” de Camil Petrescu
Este un roman scris de Camil Petrescu și publicat în 1930. Autorul surprinde drama
intelectualului lucid, însetat de absolutul sentimentului de iubire, dominat de incertitudini,
care se salvează prin conștientizarea unei drame mai puternice, aceea a omenirii ce trăiește
tragismul unui război absurd, văzut ca iminență a morții.
Personaj
# Ștefan Gheorghidiu întruchipează tiparul intelectualului inadaptat, însetat de ideal, care
trăiește două experiențe fundamentale – iubirea și războiul. Are rol de narator-personaj,
întreaga operă fiind scrisă la persoana I. Din punct de vedere social, Ștefan Gheorghidiu, este
un student la filosofie cu o avere modestă. Se căsătorește cu cea mai frumoasă și populară fată
din universitate, pe nume Ela, studentă la Litere, iar după un timp primește o moștenire de la
unchiul său bogat. Astfel, își schimbă statutul social, reușind să pătrundă în cercurile
aristocrate. În timpul Primului Război Mondial se înrolează în armată, devine subofițer și
decide să divorțeze de Ela. Referitor la statutul moral, Ștefan Gheorghidiu este un intelectual
cu valori morale înalte, care nu acceptă compromisul, inadaptarea sa reieșind din refuzul său
de a accepta minciuna și ipocrizia lumii mondene. Pe de altă parte, este orgolios, sensibil,
lucid, dar și foarte gelos. Este un tânăr inteligent măcinat de incertitudini și de multe îndoieli,
care nu se încadrează în lumea aristocrată din capitală. Este frământat de un puternic conflict
interior, deoarece toate idealurile îi sunt contrazise de realitate, analizând profund orice aspect
al vieții sale.
Romanul „Povara bunătății noastre” de Ion Druță
„Povara bunătății noastre” este o dilogie scrisă de prozatorul moldovean Ion Druță și formată
din două cărți: „Balade din câmpie” și „Povara bunătății noastre”. Cele două romane urmăresc
destinul comunității rurale din satul basarabean Ciutura din Câmpia Sorocii în anii de dinainte
de Primul Război Mondial și până în 1945 (prima carte), apoi în primii ani ai regimului
sovietic instaurat după cel de-Al Doilea Război Mondial (cea de-a doua carte).
Personaj
# Onache Cărăbuș este un personaj realist, care provine din pătura socială inferioară. Face
parte din tipologia omului muncitor, a țăranului perseverent, a cărui principiu în viață este
adevărul. Este în permanentă transformare, iar evoluția sa este reflectată prin opoziție și
corelație cu alte personaje. Onache are o soartă grea, din acest motiv este nevoit să se
adapteze la diverse medii de viață. Acest lucru se observă în momentul în care se întoarce de
la război și vede că satul său, Ciutureni, a ars. În acel moment este nevoit să-și construiască
altă casă și să o ia de la capăt. Onache Cărăbuș prezintă imaginea generalizată a
omului din spațiul mioritic.