TEHNICI NARATIVE

Gndit ca lume nou,cosmos nou i corp sferoid,romanul se constituie ca univers secund,care urmrete sa genereze o
intens iluzie a realului.
A.Simetria:
Liviu Rebreanu a acordat o atentie deosebit structurii romanului, simetriei.Att romanul Ion, ct si Pdurea
spnzuratilor au o structur circular, mai numit si sferic sau
inelar, pentru c incipitul si finalul snt simetrice, prezentnd aceleasi mprejurri, personaje, situatii etc.Deci, n
romanul sferic: nceputul=sfrsitul Incepe cu motivul drumului si o horei unde se danseaza Somesana
si se incheie cu metaforasoselei viata,drumul care se pierde in soseua cea mare si fara inceput simbolizeaza ca
destinul indvidual se pierde in cel colectiv.In prezentarea horei finale ,Invartita,se folosesc numeroase cuvinte
apartinand campului semantic al cercului : invartita, se rasucea semn al uinui univers inchis, rotund, la fel ca si
structura romnului obictiv.
-form tradiional, ritualic, a vieii steti, cu multiple funcii relevate n gruparea personajelor.Primul criteriu al
gruprii este vrsta: doar tinerii necstorii particip la dansul ale crui perechisunt un indiciu al preferinei flcilor,
de aceea, fetele nealese stau pe margine i privesc oarecuminvidioase. Pentru copii, spectacolul dansului prilejuiete o
fugar i incitant privire exploratoarea tainelor feminitii. Gruparea adulilor pune n eviden criteriul prestigiului
social, asigurat n principal de avre, de pmnt. Notabilitile satului (primarul i nvtorul) alctuiesc o
castdistinct, marcat prin mbrcminte i mod de via diferite, rolul lor n comunitate depindsfera competenei lor
profesionale. n grupul ranilor tineri, criteriul averii este pus n umbr,statutul de fruntea flcilor i de cea mai
frumoas fat nefiind dependente de acesta.- simbolizeaz jocul vieii i al morii, al iubirii i al urii, al intereselor
materiale i al pasiunilor sufleteti.
B. Tehnica planurilor paralele
Prin tehnica planurilor paralele i a contrapunctului, se prezint viaa rnimii i aintelectualitii steti,dar i diverse
momente eseniale sau conflicte puternice.Prin tehnica planurilor paralele este prezentat viata unor familii/medii
sociale diferite, n paralel, iar trecerea de la un plan la altul se realizeaz prin alternant.Actiunea romanului Ion este
dispus pe dou mari planuri narative,care uneori se
deruleaz paralel,constituind imagini ale aceleiai lumi,ansamblate ntr-o realitate complex,care dimpresia unei
viziuni totale i genereaz aspectul de monografie a satului transilvnean.2 planuri:
- primul urmareste viata taranilor reprez. de IonPop al Glanetasului- al doilea reprz. viata intelectualilor rurali
invatatorul Zaharia Herdelea si preotul B- cele doua planuri reprez aceasi viziune rurala asupra lumii sstfel, V. Baciu
siinvatatorul isis seleteaza ginerii dupa criteriul material ( vezi originea taraneasca a prreotului si aMariei Herdelea)planurile uneori merg in paralel, alteori se interfereaza ( taranii cer sfat invatatior intoate momentel sentiale ale vietii)
Daca nu vrea sa ti-o dea de buna voie trebuie sa-l silesti -Titu- trecerea de la un plan la altul se face prin
alternanta,iar succeiunea secventelor narative esteredata prin inlantuire
Tehnica contrapunctului
La nivel microtextual, functia epic de interpretare se realizeaza prin tehnica contrapunctului : prezentarea aceleiasi
teme/aceluiasi personaj n planuri diferite/din perspective diferite.Procedeu narativ ce-i are originea n terminologia
muzical); presupune prezentarea aceleiai teme sau a aceluiai motiv n planuri diferiteFolosirea aceeasi tema in
doua planuri diferite (nunta taraneasca a Aneicorespunde in planul intelectualitatii cu nunta Lurei.
Conflictul exterior dintre Ion si V.Baciucorespunde conflictului dintre preot si invatator.
C.Tehnica anticiparii:
(tehnica tolstoiana)
-narat or ul st abil este di na in te de st in ul personajelor Elementele de decor au o functie anticipativa astfel:cucea
stramba de la marginea satului , cu un Hristos de tinichea( metal de calitate inferioara)rugini ta anticipeaza
destinul tragic al personajelor = calvarul, suferina, moartea/ resurecia iafirmarea n eternitate a vieii
biruitoare.
-locurile au nume funerare Cismea ua-Mortului
-descriere prime lor 2 case (invatatorului si a lui ion) din sat anti cipeazarolul
a c e s o r personaje in roman si faptul ca actiunea se a desfasura pe 2 planuri narative
-ca sa in v. e prim a- se mn al re spec tului de care se buc ura i n sat
-descrierea casei lui Ion usa era inchisa cu zavorul semn a unui sufet
i n c h i s , imprevizibil
-ac operisul de pa ie ca un c ap de ba laur su gereaza ca racterul nef ast pe cae Io n il va aveain
destinul altor personaje-moa rt ea ca rci uma rului Avru m prin spanzurae o impres ioneaza atat de mult pe
Ana inaca t anticipeaza sinuciderea ei
-anti ci pa re a i nt oa rc erii i n pa ma nt - mi nile ca nite m nu i de dol iu, din sce na
srut rii pmntului, il prinse de picioare....
-Copacul simbol asimilat crucii, reunete n roman semnificaia vieii i a morii, a erosuluii a thanatosului- apare sub
dou ipostaze:

1.mrul-(sugestii biblice) sub care nate Ana copilul lui Ion; sub carese consum scena de dragoste dintre Ion i
Florica2
. nucul(semnificaii funerare)- se consum agonia lui Ion, strpunsn coast cu sapa, de George, asemenea unui Crist
derizoriu.- ( n D i c i o n a r u l d e s i m b o l u r i , a l l u i J C h e v a l i e r i
A G h e e r b r a n d , n u c u l e a s o c i a t demonismului erotic din complexul Dionysos Artemis Caryatis, aceasta
din urm fiindi ubit de Zeus i t ransformat n nuc datorit darului clarviziunii magice.
R omul us Vulcnescu n Mitologia romneasc vorbete de creanga de nuc n contextul magieierotice: n
cadrul invocrilor i farmecelor de dragoste. Sensurile sunt complementate prinsimbolistica hermafrodit a miezului de
nuc, dual, gemelar, la care se ajunge sprgndu-se (aluzie la intruziunea erotic) sub care se intalnesc Ion si
Ana prevesteste tragismulrelatiei lor D
. Tehnica detaliului semnificativ:
- naratorul focalizeaza pe compoartamentul lui Alexandru Glanetasu car statea ca un caine la usa bucatariei si trage a
cu urechea neindraznind sa se amestece printre ei bogati