Discursul narativ

Autorul are viziunea de ansamblu (concepe mesajul), alege tehnicile narative şi le

asociază, aflându-se în operele tradiţionale „dincolo” de text.

Discursul narativ reflectă preocuparea de a realiza o construcţie circulară.

Simetria şi alternanţa planurilor naraţiunii conferă romanului perfecţiunea clasică.

Pluriperspectiva

Tehnica pluralităţii perspectivelor constă în caracterizarea directă realizată de alte

personaje.

Pluriperspectiva este prezentarea personajului prin mai multe perspective.

Tehnica contrapunctului

Alternanţa planurilor (reluarea lor succesivă) se realizează prin tehnica

contrapunctului (ex: romanul Ion).

Tehnica contrapunctului dezvoltă în literatură aceeaşi temă în medii şi momente

diferite, marcând semnificaţia comună a secvenţelor epice.

Simetria construcţiei

Simetria construcţiei se realizează prin reluarea cu valoare simbolică a începutului

(incipitului), ca final al romanului, pentru a circumscrie structura circulară a
romanului.

TEHNICI NARATIVEGândit ca lume nouă,cosmos nou şi corp sferoid,romanul se

constituie ca universsecund,care urmăreşte sa genereze o intensă iluzie a
realului.A

.Simetria:

Liviu Rebreanu a acordat o atentie deosebită

structurii

romanului,

simetriei

.Atît romanul ”Ion”, cît si ”Pădurea spînzuratilor” au o

structură circulară

, mai numită si

sferică

sau

inelară

, pentru că incipitul si finalu l sînt simetrice, prezent înd aceleasi

î m p re j u r ă r i , personaje, situatii etc.Deci, în romanul sferic:
începutul=sfîrsitulIncepe cu motivul drumului si o horei unde se
danseaza

Somesana

si se incheie cu metaforas o s e l e i – v i a t a , ” d r u m u l c a re s e p i e r d e i n
s o s e u a c e a m a r e s i f a r a i n c e p u t ” s i m b o l i z e a z a c a destinul
indvidual se pierde in cel colectiv.I n p re z e n t a r e a h o r e i f i n a l e ,

Invartita,

se folosesc numeroase cuvinte apartinand campului s e m a n t i c a l c e rc u l u i

: invartita, se rasucea semn al uinui univers inchis, rotund, la
f e l c a s i structura romnului obictiv.

formă tradiţională, ritualică, a vieţii săteşti, cu multiple funcţii relevate în gruparea

personajelor.Primul criteriu al grupării este vârsta: doar tinerii necăsătoriţi
participă la dansul ale cărui perechisunt un indiciu al preferinţei flăcăilor, de
aceea, fetele nealese stau pe margine şi privesc oarecuminvidioase. Pentru copii,
spectacolul dansului prilejuieşte o fugară şi incitantă privire exploratoarea
tainelor feminităţii. Gruparea adulţilor pune în evidenţă criteriul prestigiului
social, asigurat în principal de avre, de pământ. Notabilităţile satului
(primarul şi învăţătorul) alcătuiesc o castădistinctă, marcată prin
îmbrăcăminte şi mod de viaţă diferite, rolul lor în comunitate
depăşindsfera competenţei lor profesionale. În grupul ţăranilor tineri,
criteriul averii este pus în umbră, statutul de „fruntea flăcăilor” şi de „cea
mai frumoasă fată” nefiind dependente de acesta.- simbolizează jocul vieţii şi al
morţii, al iubirii şi al urii, al intereselor materiale şi al pasiunilor sufleteşti.

B. Tehnica planurilor paralele

Prin

tehnica planurilor paralele şi a contrapunctului

, s e p r e z i n t ă v i a ţ a ţ ă r ă n i m i i ş i a intelectualităţii săteşti,dar şi
diverse momente esenţiale sau conflicte puternice.Prin

tehnica planurilor paralele

este prezentată viata unor familii/medii sociale diferite, în paralel, iar

trecerea de la un plan la altul se realizează prin alternantă.Actiunea
romanului Ion este dispusă

pe două mari planuri narative

care uneori se derulează p a r a l e l , c o n s t i t u i n d i m a g i n i a l e a c e l e i a ş i

l u m i , a n s a m b l a t e î n t r- o r e a l i t a t e c o m p l e x ă , c a r e d ă impresia unei
viziuni totale şi generează aspectul de monografie a satului transilvănean.

2 planuri

: - primul urmareste viata taranilor reprez. de IonPop al Glanetasului- al doilea

reprz. viata intelectualilor rurali – invatatorul Zaharia Herdelea si preotul B-
cele doua planuri reprez aceasi viziune rurala asupra lumii sstfel, V.
Baciu siinvatatorul isis seleteaza ginerii dupa criteriul material ( vezi originea
taraneasca a prreotului si aMariei Herdelea)- planurile uneori merg in paralel,
alteori se interfereaza ( taranii cer sfat invatatior intoate momentel sentiale
ale vietii) „Daca nu vrea sa ti-o dea de buna voie trebuie sa-l silesti”
-Titu- trecerea de la un plan la altul se face prin

alternanta

iar succeiunea secventelor narative esteredata prin

inlantuire

Tehnica contrapunctului

– La nivel microtextual, functia epică de interpretare se realizeaza prin

tehnica contrapunctului
: prezentarea aceleiasi teme/aceluiasi personaj în planuri diferite/din perspective
diferite.Procedeu narativ ce-şi are originea în terminologia muzicală);
presupune prezentarea aceleiaşi teme sau a aceluiaşi motiv în planuri
diferiteFolosirea aceeasi tema in doua planuri diferite (nunta
taraneasca a Aneicorespunde in planul intelectualitatii cu nunta
Lurei. Conflictul exterior dintre Ion si V.Baciu corespunde conflictului
dintre preot si invatator.

C.Tehnica anticiparii:

(tehnica tolstoiana

)-

n a r a t o r u l s t a b i l e s t e d i n a i n t e d e s t i n u l personajelor Elementele de decor

au o functie anticipativa astfel:cucea stramba de la marginea satului , cu
un Hristos de tinichea( metal de calitate inferioara)rugini ta
anticipeaza destinul tragic al personajelor = calvarul, suferi nţa,
moartea/ resurecţia şiafirmarea în eternitate a vieţii biruitoare.- l o c u r i l e
au nume funerare Cismeaua-Mortului-descriere
primelor 2 case (invatatorului si a lui ion) din sat
a n t i c i p e a z a r o l u l a c e s o r personaje in roman si faptul ca actiunea se a
desfasura pe 2 planuri narative- c a s a i n v. e p r i m a - s e m n a l
r e s p e c t u l u i d e c a re s e b u c u r a i n s a t - d e s c r i e r e a c a s e i l u i
Ion „usa era inchisa cu zavorul” – semn a unui
s u f e t i n c h i s , imprevizibil- a c o p e r i s u l d e p a i e c a u n c a p d e
b a l a u r – s u g e r e a z a c a r a c t e r u l n e f a s t p e c a e I o n i l v a a v e a in
destinul altor personaje- m o a r t e a c a r c i u m a r u l u i Av r u m p r i n
spanzurae o impres ioneaza atat de mult pe Ana
i n a c a t anticipeaza sinuciderea ei- a n t i c i p a re a i n t o a r c e r i i i n p a m a n t -
m â i n i l e c a n i ş t e m ă n u ş i d e d o l i u , d i n s c e n a s ă r u t ă r i i pământului,
il prinse de picioare....

Copacul

– simbol asimilat crucii, reuneşte în roman semnificaţia vieţii şi a morţii, a erosuluişi

a thanatosului- apare sub două ipostaze: 1.

mărul-

(sugestii biblice) sub care naşte Ana copilul lui Ion; sub carese consumă scena de
dragoste dintre Ion şi Florica2

. nucul
(semnificaţii funerare)- se consumă agonia lui Ion, străpunsîn coastă cu sapa, de
George, asemenea unui Crist derizoriu.- ( Î n D i c ţ i o n a r u l d e
simboluri, al lui J Chevalier şi A Gheerbrand,
n u c u l e a s o c i a t demonismului erotic din complexul Dionysos – Artemis
Caryatis, aceasta din urmă fiindi u b i t ă d e Z e u s ş i t r a n s f o r m a t ă î n n u c
d a t o r i t ă d a r u l u i c l a r v i z i u n i i m a g i c e . R o m u l u s Vulcănescu – în
Mitologia românească –vorbeşte de creanga de nuc în contextul
magieierotice: în cadrul invocărilor şi farmecelor de dragoste. Sensurile sunt
complementate prinsimbolistica hermafrodită a miezului de nucă, dual,
gemelar, la care se ajunge spărgându-se (aluzie la intruziunea erotică) sub
care se intalnesc Ion si Ana prevesteste tragismul relatiei lor D

. Tehnica detaliului semnificativ:

- naratorul focalizeaza pe compoartamentul lui Alexandru Glanetasu car „statea ca

un caine la usa bucatariei si trage a cu urechea” neindraznind sa se amestece
printre ei bogati.2