Cine este chemat la o slujbă, să se ţină de slujba lui.

Cine învaţă pe alţii, să se ţină de învăţătură.

(Romani 12:7)
Dumnezeu să binecuvânteze
România!

STUDIEREA ŞI APROFUNDAREA
DIVERSELOR ASPECTE ŞI PROBLEME LA:
ANA BLANDIANA
DESCÂNTEC DE PLOAIE
(un comentariu)
Lecţii educative pentru elevii din clasele IX-XIII
1 Prof. IOAN HAPCA
 NEOMODERNISMUL
(CURENT LITERAR)
■ În periodizarea poeziei contemporane, critica literară a stabilit
trei etape distincte:
• Realismul socialist (Proletcultismul), între 1948 – 1964,
care a însemnat o abatere de la rolul şi rostul poeziei, deoarece
ideologia socialistă a impus teme şi modalităţi de expresie cu totul
nepotrivite exprimării artistice, manifestându-se o obedienţă
evidentă faţă de partidul unic şi promovând aşa-zisa „cultură
proletară”.
• Neomodernismul poetic sau Generaţia '60 (1960-1980)
a constituit o revigorare a poeziei, o revenire a discursului liric la
formulele de expresie metaforice, la imaginile artistice, la reflecţii
filozofice.
■ Poeţii tineri ai vremii au înnoit poezia şi au înălţat-o pe culmi
neatinse: Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ana
Blandiana, Ion Alexandru. Acestora li s-au alăturat poeţii
maturi, cu opera cenzurată de factorii politici ai vremii: Emil
Botta, Ştefan Augustin Doinaş, Geo Dumitrescu etc.
2 CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
Prof. IOAN HAPCA
În acest context se impun personalităţi ca Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana,
Ion Alexandru, Emil Botta, Ştefan Augustin Doinaş, Geo Dumitrescu.

3 Prof. IOAN HAPCA

 ■ Literatura română neomodernă
■ Calea spre curentul neomodernist în România a fost deschisă în
anul 1941 prin apariția revistei Albatros condusă de Geo Dumitrescu
în care se afirma o nouă direcție în literatura română.
■ Anul 1943 constituie o nouă etapă în evoluția fenomenului
neomodernist, odată cu înființarea Cercului Literar de la Sibiu.
■ Membrii acestui cerc adresează actul de înființare scris de Ion
Negoițescu și semnat printre alții de Victor Ionescu, Ștefan Augustin
Doinaș, Radu Stanca lui Eugen Lovinescu, afirmându-și intenția de a
se întoarce către modernismul interbelic, fără însă a neglija
propriile deziderate estetice și fără a încerca sincronizarea cu
spiritul veacului.
După această etapă în istoria poeziei postbelice se disting trei
perioade:
Realismul-socialist (proletcultism 1949-1964)
Neomodernismul: anii '60
Postmodernismul: anii '80
SURSA:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Literatura_rom%C3%A2n%C4%83_n
eomodern%C4%83
4 CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
Prof. IOAN HAPCA
■ Caracteristici ale neomodernismului
■ Poeții neomoderni au debutat în jurul anului 1960 și au
intenționat să redea poeziei atributele firescului și
libertatea alegerii formelor de exprimare.
■ Acest demers a fost posibil în contextul dezghețării
ideologice de la începutul anilor '60, când autoritățile
manifestă o oarecare toleranță în privința formelor de
expresie fără a abandona însă ideea abordării unor teme
corespunzătoare ideologiei comuniste.
■ Poeți neomoderniști
■ Primul poet neomodernist poate fi considerat Nicolae
Labiș,deși numai în anumite aspecte ale operei sale
poetice. Eugen Simion îl numea pe Labiș „buzduganul
unei generații”.
■ Adevărații neomoderniști sunt Nichita Stănescu, Ana
Blandiana, Marin Sorescu, Ioan Alexandru, Mircea
Dinescu, care au reînnodat legătura dintre nou și tradiția
lirică interbelică. Aceștia încearcă revenirea la metafore
subtile și la imagini insolite, bazate pe un limbaj
ambiguu.
5 CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
Prof. IOAN HAPCA
 Otilia Coman s-a născut la
Timișoara, ca fiică a preotului
ortodox Gheorghe Coman, originar
din Murani, Timiș.
După retrocedarea Ardealului de Nord
în 1944 familia Coman s-a mutat la
Oradea, unde tatăl poetei a slujit ca
preot la Biserica cu Lună, catedrala
ortodoxă din Oradea.
După instaurarea regimului comunist
în România preotul Coman a fost
arestat ca „dușman al poporului”.
Ca fiică a unui deținut politic, a trebuit
să aștepte patru ani până când
autoritățile comuniste i-au permis
înscrierea la Facultatea de Filologie
din Cluj.
Pentru a ocoli șicanele regimului,
Otilia Coman și-a luat pseudonimul
Ana Blandiana, după numele satului
natal al mamei, respectiv Blandiana,
Alba.
Tatăl poetei a murit într-un accident în
anul 1964, la scurt timp după
eliberarea din detenția politică.
După absolvirea facultății, Ana
Blandiana a debutat în revista
6 Prof. IOAN HAPCA Tribuna din Cluj.
 ■ Ana Blandiana (Otilia Valeria Rusan, n. Coman; n. 25 martie
1942, Timișoara) este o scriitoare (autoare a 26 de cărți publicate în
română și a 60 de volume apărute în 26 de limbi) și luptătoare pentru
libertate civică din România.
■ Înainte de revoluția din 1989, i s-a luat în trei rânduri (1959-1964, 1985,
1988-1989) dreptul de a publica, iar în ultimii doi ani numele ei a fost interzis și
cărțile i-au fost scoase și din biblioteci.
■ Poeziile ei interzise au fost difuzate în mii de exemplare, scrise de mână de
cititori (singurul samizdat românesc) și au fost traduse în numeroase limbi ca
dovadă a cenzurii din România. (SAMIZDÁT adj. invar. clandestin.
(Publicații ~.))
■ Importanta revistă londoneză Index of Censorship i-a dedicat un număr
special.
■ În luna mai 1990 a reînființat Centrul PEN din România, pe care l-a
condus până în 2004.
■ În noiembrie 1990 s-a numărat printre fondatorii Alianței Civice
(președinte între 1991-2002).
■ În ianuarie 1993 a fost inițiatoare, împreună cu Romulus Rusan, a
Memorialului Sighet, iar în aprilie 1995 a Academiei Civice, pe care le
conduce de la începuturi până în prezent.
CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
7 Prof. IOAN HAPCA
■ Opera literară și premiile literare ale autoarei
■ De-a lungul anilor, poeta a întreprins — ca invitată a unor universități,
academii, organizații culturale — mai multe călătorii de documentare și
studiu în diverse țări europene și a participat la congrese și festivaluri de
poezie.
■ În afara volumelor menționate, i-au mai apărut grupaje de poeme în
reviste și antologii din Anglia, S.U.A., Italia, Spania, Franța, Belgia,
Germania, Austria, Olanda, Finlanda, Polonia, Ungaria, Bulgaria,
Cehoslovacia, Brazilia, Cuba, Turcia, Siria, Grecia, China, Japonia, Israel,
Albania.
■ După 1989, acestor traduceri li se adaugă eseurile literare și articolele de
analiză politică apărute în marile ziare germane sub semnătura Anei
Blandiana, ca și nenumărate conferințe, lecturi publice, interviuri,
intervenții la colocvii, simpozioane și mese rotunde în principalele țări
europene.
■ Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România, 1969; Premiul
pentru poezie al Academiei Române, 1970; Premiul pentru proză al
Asociației Scriitorilor din București, 1982; Premiul Internațional „Gottfried
von Herder”, Viena, 1982; Premiul Național de Poezie, 1997; Premiul
„Opera Omnia”, 2001; Premiul Internațional „Vilenica”, 2002;
În martie 2016 a primit Premiul „Poetul European al Libertății”, pentru
volumul Patria mea A4, care a apărut în traducere poloneză în ianuarie
2016. Decernarea premiului a avut loc în cadrul ediției a 4-a din cadrul
concursului cu același nume, organizat la Gdansk, în Polonia.
8 CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
Prof. IOAN HAPCA
■ Ana Blandiana – UNIVERSUL CREAȚIEI
„În versurile Anei Blandiana este o pregătire
generală de somn, o mișcare de repliere a materiei în ea
însăși. Și totul, spunea ea într-un poem, adoarme cu
ochii deschiși. Zăpada e punctul ultim al acestui proces.
E simbolul încetării totale de a mai trăi exterior.
În acest somn mineral îndrăgostiții se refugiază cu
voluptate (…) Lângă somn apare, ca temă
complementară, tăcerea.
Ana Blandiana o închipuie și pe aceasta
luminată, creatoare (tot în sensul lui Blaga).
Poezia este o floare care crește în tăcerea somnului.
Pentru ca lumina spiritului să poată arde înlăuntru
trebuie ca lumina dinafară să se stingă. Căci poezia nu
comunică, nu exprimă dacit ceea ce nu există.”
(EUGEN SIMION)
CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
9 Prof. IOAN HAPCA
■ Ana Blandiana – UNIVERSUL CREAȚIEI

„Fiica a Transilvaniei, născută în miezul unui veac tragic,

poeta nu putea să nu se sprijine, instinctiv, în producția sa, pe acei
factori de adâncime și de perenitate ai spiritului național, trebuitori
mai mult decât oricând în răstimpul urgiei totalitare, ce amenința a
ne distruge identitatea de neam.
Informată de fluizii subtili ai liricii modeme, fragilă și
anxioasă, în reflecția sa, precum orice expert autentic al sufletului,
Ana Blandiana este totuși, în primul rând, un exponent al tradiției.
Puritatea severă, sentimentul tainei, gravitatea raportului
dintre individ și colectivitate, dintre prezent și trecut, și nu în
ultimul rând icoanele naturii patriei, alcătuiesc o corolă revelatoare
asupra unui specific și a unei organicități.
Cultivând valorile «mioritice», într-o transcriere
contemporană și cu un vibrant aport personal, poeta a răspuns unui
«orizont de așteptare» public, în mai mare măsură decât mulți alții.”

(Gheorghe Grigurcu – Poezie română contemporană, vol. I, Editura

revistei „Convorbiri literare”, Iași, 2000, pp. 121-122) (FI. S.)
CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
10 Prof. IOAN HAPCA
Ana Blandiana – DESCÂNTEC DE PLOAIE
Voce: Laiber Sabina
Iubesc ploile, iubesc cu patimă ploile,
Înnebunitele ploi şi ploile calme,
Ploile feciorelnice şi ploile – dezlănţuite femei,
Ploile proaspete şi plictisitoarele ploi fără sfârşit,
Iubesc ploile, iubesc cu patimă ploile,
Îmi place să mă tăvălesc prin iarba lor albă, înaltă,
Îmi place să le rup firele şi să mă plimb cu ele în dinţi,
Să amuţească, privindu-mă astfel, bărbaţii.
Ştiu că-i urât să spui „Sunt cea mai frumoasă femeie”,
E urât şi poate nici nu e adevărat,
Dar lasă-mă atunci când plouă,
Numai atunci când plouă,
Să rostesc magica formulă
„Sunt cea mai frumoasă femeie”.
CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
Sunt cea mai frumoasă femeie pentru că plouă
Şi-mi stă bine cu franjurii ploii în păr,
Sunt cea mai frumoasă femeie pentru că-i vânt
Şi rochia se zbate disperată să-mi ascundă genunchii,
Sunt cea mai frumoasă femeie pentru că tu
Eşti departe plecat şi eu te aştept,
Şi tu ştii că te-aştept,
Sunt cea mai frumoasă femeie şi ştiu să aştept,
Şi totuşi aştept.
E-n aer miros de dragoste viu,
Şi toţi trecătorii adulmecă ploaia să-i simtă mirosul,
Pe-o asemenea ploaie poţi să te îndrăgosteşti
fulgerător,
Toţi trecătorii sunt îndrăgostiţi,
Şi eu te aştept.
Doar tu ştii –
Iubesc ploile,
Iubesc cu patimă ploile,
Înnebunitele ploi şi ploile calme,
Ploile feciorelnice şi ploile – dezlănţuite femei… CLICK!
12 Prof. IOAN HAPCA
 O atmosferă de ploaie
Poezia „Descântec de ploaie” este o poezie din volumul
Persoana Întâia Plural din 1964. Este o poezie în ramă,
deoarece începe şi se termină cu aceeaşi versuri:
„Iubesc ploile, iubesc cu patimă ploile
Înnebunitele ploi şi ploile calme,
Ploile feciorelnice şi ploile – dezlănţuite femei.”
În poezie este descrisă o atmosferă de ploaie, iar aceste clipe când
plouă poeta trăieşte intens sentimentul nemărginit al bucuriei.
Este un univers purificator, ploaia e apa sfântă, care cade din cer,
care uneşte cele două lumi.
Avem impresia, că aduce din rai dragostea adevărată, că ne spală
păcatele, ne curăţă de mizerie, curăţă lumea şi sufletele oamenilor.
E apa, care după ce îţi spală păcatele devii frumoasă, pură,
pregătită pentru dragoste.
Ploaia are rolul să purifice întreaga lume.
 CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!

13 Prof. IOAN HAPCA CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt.

 O existenţă a ploii contradictorie
În primele versuri descoperim o existenţă a ploii contradictorie:
„Înnebunitele ploi şi ploile calme”
„Ploile feciorelnice şi ploile dezlănţuite femei”
„Ploile proaspete şi plictisitoare ploi fără sfârșit”
Este exprimat sentimentul iubirii împlinite în care persoana se
simte unică (cea mai frumoasă femeie) iar acest sentiment este
accentuat de ploaie: „Numai atunci când plouă, / Să rostesc
magica formulă „Sunt cea mai frumoasă femeie”.
„Sunt cea mai frumoasă femeie pentru că plouă”.
Autoarea textului descrie ce efect are ploaia asupra stării sale
fizice, cum o face ploaia mai frumoasă: „Şi-mi stă bine cu
franjurii ploii în păr”, „ Şi rochia se zbate disperată să-
mi ascundă genunchii”.
Printre rânduri descoperim o stare de bucurie generată de o
dragoste profundă, sentimentul este asociat fenomenului ploii,
care exprimă sentimentul dezlănţuit la cote maxime.
CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
14 Prof. IOAN HAPCA
 Bucuria extraordinară a încrederii
Este o dragoste, care îşi aşteaptă împlinirea, este o dragoste
profetică, care îşi aşteaptă catharsisul. Este exprimată bucuria
extraordinară a încrederii într-o iubire împărtăşită şi împlinită
dincolo de margini. Exprimă aşteptarea momentului unic al
întâlnirii fizice ale cele două fiinţe, neexistând nici urmă de
îndoială că această întâlnire va avea loc.
Atunci când iubeşti totul în jurul tău are o anumită vrajă, iar tu
devii un axis mundi, când bucuria parcă nu poate fi exprimată
decât în cuvinte foarte simple, dar profunde şi adevărate.
Ploaia împărtăşeşte ca un partener acest sentiment nemărginit de
iubire şi potenţează sentimentul unic şi inegalabil al iubirii.
Ploaia este fenomen al naturii. Este decor, este podoabă:
„franjurii ploii în păr” şi este elementul, care declanşează
strigătul de bucurie al iubirii, care se vrea eliberată. Acest
sentiment parcă vrea să cheme, să bucure, să răzbată dincolo de
distanţa fizică, care o desparte de fiinţa iubită.
CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
15 Prof. IOAN HAPCA

 Un sentiment dezlănţuit la modul absolut
Aşteptarea devine nerăbdare dar o nerăbdare cu „miros de
dragoste”, devenind un axis mundi, poeta simte că este privită şi
persoanele de care este înconjurată sunt şi ele străpunse de acelaşi
sentiment copleşitor al iubirii: „Toţi trecătorii sunt îndrăgostiţi”.
Întregul univers este implicat în marea iubire prin sentimentul de
dragoste cu care o înconjoară: „Toţi trecătorii de mine sunt
îndrăgostiţi.”
Sentimentul este plin de patimă, de nebunie, de calm, este un
sentiment dezlănţuit la modul absolut. Aceste atribute: patimă,
nebunie, calm, dezlănţuit sunt ataşate ideii de ploaie, dar
metaforic exprimă atribute ale unei iubiri fără margini.
 Acest sentiment dezlănţuit presupune un sacrificiu, care de
multe ori este necesar şi greu de purtat, aşteptarea fiind pentru
persoana iubită un adevărat supliciu. Esenţa frumuseţii, ce constă
în femeia udată de ploaia pură este întruchipată de femeia
frumoasă, care ştie să aştepte, şi care totuşi aşteaptă.
CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
16 Prof. IOAN HAPCA
 Un sentiment de nostalgie descătuşată
Interpretăm aceste versuri aflate ca sens în contradicţie, ca fiind
expresia unei tulburări generate de o nemărginită iubire.
În decor este introdus alături de ploaie şi vântul sugerând un
sentiment de nostalgie descătuşată, care se finalizează prin acelaşi
gând orgolios dar plin de încredere: „Sunt cea mai frumoasă
femeie, şi știu să aştept.” Vântul parcă stârneşte dorinţa de
eliberare a gândului şi sentimentului profund de dragoste.
Nota dominantă este încrederea în împlinirea şi împărtăşirea
acestui sentiment copleşitor.
Ploile sunt asociate ideii de femei dezlănţuite în exprimarea
sentimentului devastator al iubirii. Practic fiinţa umană este
răvăşită de acest sentiment.
Fenomenele naturii: ploaia, vântul prin efectul lor auditiv, vizual,
olfactiv este un declanşator al unor sentimente şi nostalgii, este o
orchestră, care după desfătarea de sentimente devine liniştită,
mută, care te lasă să contemplezi starea finală, în care te-a adus.
CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
17 Prof. IOAN HAPCA

 Imagini metaforice extrem de sugestive
Ploaia este asociată firelor de iarbă albă prin care ea, fiinţa
îndrăgostită, se tăvăleşte cu bucurie, cu plăcere, rupând între dinţi
firele şi umplându-şi dinţii cu ele.
Sunt imagini metaforice extrem de sugestive, care plasează
sentimentul de iubire în acest cadru solemn al ploii.
Este conştientă, că sună orgolios, şi că-i urât atunci când spune:
„Sunt cea mai frumoasă femeie”, e conştientă, că poate nici
nu e adevărat, dar atunci când plouă acest lucru devine realitate.
Ploaia are harul de a-i conferi puterea de a se simţi unică, şi cea
mai frumoasă femeie.
Iubirea pentru ploaie înseamnă iubire pentru iubire, acest
sentiment, care le întrece pe toate.
Titlul poeziei: Descântec de ploaie nu e întâmplător, e o
invocaţie, este nevoie de ploaie ca de un element sine qua-non
pentru împlinire în planul iubirii.
 http://rebekatorok.blogspot.ro/2011/02/ana-blandiana-
descantec-de-ploaie.html
18 CLICK/ENTER,
Prof. IOAN HAPCA după citirea ultimului cuvânt!
Ana Blandiana – DESCÂNTEC DE PLOAIE
Voce: Alla Donțu
Iubesc ploile, iubesc cu patimă ploile,
Înnebunitele ploi şi ploile calme,
Ploile feciorelnice şi ploile – dezlănţuite femei,
Ploile proaspete şi plictisitoarele ploi fără sfârşit,
Iubesc ploile, iubesc cu patimă ploile,
Îmi place să mă tăvălesc prin iarba lor albă, înaltă,
Îmi place să le rup firele şi să mă plimb cu ele în dinţi,
Să amuţească, privindu-mă astfel, bărbaţii.
Ştiu că-i urât să spui „Sunt cea mai frumoasă femeie”,
E urât şi poate nici nu e adevărat,
Dar lasă-mă atunci când plouă,
Numai atunci când plouă,
Să rostesc magica formulă
„Sunt cea mai frumoasă femeie”.
CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
Sunt cea mai frumoasă femeie pentru că plouă
Şi-mi stă bine cu franjurii ploii în păr,
Sunt cea mai frumoasă femeie pentru că-i vânt
Şi rochia se zbate disperată să-mi ascundă genunchii,
Sunt cea mai frumoasă femeie pentru că tu
Eşti departe plecat şi eu te aştept,
Şi tu ştii că te-aştept,
Sunt cea mai frumoasă femeie şi ştiu să aştept,
Şi totuşi aştept.
E-n aer miros de dragoste viu,
Şi toţi trecătorii adulmecă ploaia să-i simtă mirosul,
Pe-o asemenea ploaie poţi să te îndrăgosteşti
fulgerător,
Toţi trecătorii sunt îndrăgostiţi,
Şi eu te aştept.
Doar tu ştii –
Iubesc ploile,
Iubesc cu patimă ploile,
Înnebunitele ploi şi ploile calme,
Ploile feciorelnice şi ploile – dezlănţuite femei… CLICK!
20 Prof. IOAN HAPCA
21 Prof. IOAN HAPCA CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt.
Ana Blandiana – DESCÂNTEC DE PLOAIE
Muzică și voce: Maria Magdalena Dănăilă
Iubesc ploile, iubesc cu patimă ploile,
Înnebunitele ploi şi ploile calme,
Ploile feciorelnice şi ploile – dezlănţuite femei,
Ploile proaspete şi plictisitoarele ploi fără sfârşit,
Iubesc ploile, iubesc cu patimă ploile,
Îmi place să mă tăvălesc prin iarba lor albă, înaltă,
Îmi place să le rup firele şi să mă plimb cu ele în dinţi,
Să amuţească, privindu-mă astfel, bărbaţii.
Ştiu că-i urât să spui „Sunt cea mai frumoasă femeie”,
E urât şi poate nici nu e adevărat,
Dar lasă-mă atunci când plouă,
Numai atunci când plouă,
Să rostesc magica formulă
„Sunt cea mai frumoasă femeie”.
CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
Sunt cea mai frumoasă femeie pentru că plouă
Şi-mi stă bine cu franjurii ploii în păr,
Sunt cea mai frumoasă femeie pentru că-i vânt
Şi rochia se zbate disperată să-mi ascundă genunchii,
Sunt cea mai frumoasă femeie pentru că tu
Eşti departe plecat şi eu te aştept,
Şi tu ştii că te-aştept,
Sunt cea mai frumoasă femeie şi ştiu să aştept,
Şi totuşi aştept.
E-n aer miros de dragoste viu,
Şi toţi trecătorii adulmecă ploaia să-i simtă mirosul,
Pe-o asemenea ploaie poţi să te îndrăgosteşti
fulgerător,
Toţi trecătorii sunt îndrăgostiţi,
Şi eu te aştept.
Doar tu ştii –
Iubesc ploile,
Iubesc cu patimă ploile,
Înnebunitele ploi şi ploile calme,
Ploile feciorelnice şi ploile – dezlănţuite femei… CLICK!
23 Prof. IOAN HAPCA
VALORI pe tema conştiinţei naţionale:
 Patriotism – Punem ţara înainte de orice,
datoria înainte de propria persoană, suntem
mândri ştiind că tot ceea ce facem este pentru
elevii din România şi Diaspora.
Integritate – Promovăm cele mai înalte
standarde de etică, onestitate şi corectitudine.
Respectându-ne beneficiarii ne respectăm pe
noi.
Excelenţă profesională – Avem standarde
înalte de calitate. Acţionăm cu profesionalism şi
pragmatism. Dăm tot ce e mai bun pentru că
doar aşa ne putem atinge ţelurile.
 Documentează-te, descoperă şi spune-le tuturor că ştiinţa e viitorul,
dar nimic nu e mai păgubos decât neștiința.
24 Prof. IOAN HAPCA  CLICK/ENTER, după citirea ultimului cuvânt!
 ANA BLANDIANA
DESCÂNTEC DE PLOAIE
(un comentariu)
Lecţii educative pentru elevii din clasele IX-XIII

Concept original şi realizare:

Numai pentru UZ INTERN la
ŞCOALA CU CLASELE I-VIII
Vişeu de Jos ~ Jud. MARAMUREŞ
str. Principală, nr. 1111
Tel. 0262-368013
E-mail: ihapca2002@yahoo.com

DĂ UN CLICK ŞI VIZITEAZĂ ACUM!!!

http://sites.google.com/site/ihapca2002/
25 Prof. IOAN HAPCA