Ana Blandiana

33 limbi
 Articol
 Discuție
 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric
Unelte

















De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ana Blandiana

Ana Blandiana în 2019

Date personale

Nume la naștere Otilia Valeria Coman

Născută 25 martie 1942 (81 de ani)[1][3][4]
[5]

Timișoara, România[1]

Căsătorită cu Romulus Rusan (1960–2016)

Naționalitate română

Cetățenie România[6]

Ocupație poet, prozator, traducător

Limbi vorbite limba română

limba engleză

Pseudonim Ana Blandiana[2]

Studii Universitatea Babeș-Bolyai

Activitatea literară

Mișcare/curent
neomodernism
literar

Specie literară poezie, proză

Note

Premii Cetățean de onoare al

Timișoarei[*]
Premiul Herder
premiul Vilenica[*]
Legiunea de onoare
Zlaten venec[*]
Ordinul Național „Pentru Merit” în
grad de Mare Cruce[*]

Membru corespondent al Academiei Române

Modifică date / text

 Poeta Ana Blandiana în tinerețe, anii '70
Ana Blandiana (Otilia Valeria Rusan, născută Coman; n. 25
martie 1942, Timișoara, România) este o scriitoare (autoare a 27 de cărți publicate în
română și a 60 de volume apărute în 26 de limbi) și luptătoare pentru libertate civică
din România.
În luna mai 1990 a reînființat Centrul PEN din România, pe care l-a condus până în
2004. În noiembrie 1990 s-a numărat printre fondatorii Alianței Civice (președinte
între 1991-2002). În ianuarie 1993 a fost inițiatoare, împreună cu Romulus Rusan,
a Memorialului Sighet, iar în aprilie 1995, a Academiei Civice, pe care le conduce de
la începuturi până în prezent.
Este membru corespondent al Academiei Române, din 2016.[7]

Originea și studiile[modificare | modificare sursă]

Otilia Coman s-a născut la Timișoara, ca fiică a preotului ortodox Gheorghe Coman,
originar din Murani, Timiș și a soției sale Otilia, fostă Diacu, de profesie contabil.
După retrocedarea Ardealului de Nord în 1944, familia Coman s-a mutat la Oradea,
unde tatăl poetei a slujit ca preot la Biserica cu Lună, catedrala ortodoxă din Oradea.
După instaurarea regimului comunist în România, preotul Gheorghe Coman a fost
arestat ca "dușman al poporului". Ca fiică a unui deținut politic, a trebuit să aștepte
patru ani până când autoritățile comuniste i-au permis înscrierea la Facultatea de
Filologie din Cluj.[8][9]
Pentru a ocoli șicanele regimului, Otilia Coman și-a luat pseudonimul Ana Blandiana,
după numele satului natal al mamei, Blandiana, Alba.
Tatăl poetei a murit într-un accident casnic în anul 1964, suferind arsuri la scurt timp
după eliberarea din detenția politică.[10]
După absolvirea facultății, Ana Blandiana a debutat în revista Tribuna din Cluj.[11]

Interdicții de publicare[modificare | modificare sursă]

Înainte de Revoluția din 1989, i s-a luat în trei rânduri dreptul de a publica (1959-
1964, 1985, 1988-1989),[8] iar în ultimii doi ani numele ei a fost interzis și cărțile i-au
fost scoase și din biblioteci. Înainte de a deveni poetă a lucrat pe un șantier de
construcții, deoarece a fost persecutată de regimul comunist, tatăl ei fiind declarat
chiabur. Cenzura nu a admis faptul că ea a publicat o carte de poezii despre motanul
Arpagic, interpretat de cititori drept o aluzie la Nicolae Ceaușescu. Poeziile ei
interzise au fost difuzate în mii de exemplare, scrise de mână de cititori
(singurul samizdat românesc) și au fost traduse în numeroase limbi, ca dovadă a
cenzurii din România. Importanta revistă londoneză Index of Censorship i-a dedicat
un număr special.

 În 1990, Ana Blandiana reînființează PEN Clubul Român al cărei președintă

devine. Este unul dintre inițiatorii Alianței Civice pe care o conduce intre 1991 și
2001. Fondatoare și președintă a Academiei Civice, care realizează, sub egida
Consiliului Europei, Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la
Sighet. Membră a Academiei Europene de Poezie, a Academiei de Poezie
"Stéphane Mallarmé" și a Academiei Mondiale de Poezie (UNESCO).

Referințe critice[modificare | modificare sursă]

Receptarea critică a operei Anei Blandiana a fost extrem de bogată, la fel de bogată
ca și opera.
Primele poeme au fost centrate pe bucuria de a descoperi lumea, structura
discursivă a încorporat senzații fruste, autentice, un amestec de candoare
copilărească și luciditate matură a conștiinței.[12]
Criticul Marian Popa subliniază că «situația dilematică este creată prin raportarea
normelor biologice la cele etic-sociale»; «conștiința trupului păcătos și precar ajunge
însă cu timpul sursa unei voluptăți reci, sarcastice, revendicând ultragiul», «mijloc de
exteriorizare a vitalismului intens».[11]
O interesantă conjugare lirică a temei somnului în poezia Anei Blandiana este
observată de criticul literar Eugen Simion: «somnul nu este cu necesitate o
prefigurare a morții; e întoarcerea pentru o clipă la ritmul pur al materiei, o zonă de
liniște și de plenitudine a pasiunii degajate de forța devastatoare a simțurilor; iubirea
își regăsește în acest spațiu chipu-i melancolic, suav, spiritualizat» (SSra, I,
336): Adorm, adormi, / Cum stăm cu ochii-nchiși / Părem întinși alături / Doi tineri
morți egali./ (...) / Nu te speria, / Pletele noastre vecine / Răsfirate în iarbă / Au
început să prindă rădăcini, / În curând frunzele ne vor înveli / În auriul omăt. /
Niciodată n-am semănat mai mult, / Aripile ți s-au afundat în țărână / Și nu se mai
văd. («Adorm, adormi»).
Alexandru Piru, în «Istoria literaturii române de la început până azi» (1981),
apreciază că «Poeta are o filozofie. În tentativa sa de a fi, omul se izbește implacabil
de un termen final, ceea ce constituie, cum se intitulează cel de-al doilea volum,
Călcâiul său vulnerabil (1966). Salvarea se află în aspirația spre puritate, condiție
etică, dar și în sublimarea vieții în artă, condiție estetică. Altfel spus, nemurirea se
obține prin identificarea cu universul, nu prin imitarea naturii, arta e un fel de
transsubstanțiere, o mutație ontologică (A treia taină, 1969). Mai departe poeta caută
hotarul dintre bine și rău, dintre înnorat și senin, dintre lumină și noapte, exterior și
interior, paradis și infern. Moartea e văzută ca un rit nupțial...» (PIL, 502 sq.).
Nicolae Manolescu reține[13] mai ales: „proza de ficțiune, foarte personală, conține
pagini antologice”.

Opera[modificare | modificare sursă]

De-a lungul anilor, poeta a întreprins — ca invitată a unor universități, academii,
organizații culturale — mai multe călătorii de documentare și studiu în diverse țări
europene și a participat la congrese și festivaluri de poezie.[14] În afara volumelor
menționate, i-au mai apărut grupaje de poeme în reviste și antologii din Anglia,
S.U.A., Italia, Spania, Franța, Belgia, Germania, Austria, Olanda, Finlanda, Polonia,
Ungaria, Bulgaria, Cehoslovacia, Brazilia, Cuba, Turcia, Siria, Grecia, China,
Japonia, Israel, Albania.
După 1989, acestor traduceri li se adaugă eseurile literare și articolele de analiză
politică apărute în marile ziare germane sub semnătura Anei Blandiana, ca și
nenumărate conferințe, lecturi publice, interviuri, intervenții la colocvii, simpozioane și
mese rotunde în principalele țări europene.
Cărți de poezie[modificare | modificare sursă]

 Persoana întâia plural, 1964

 Călcâiul vulnerabil, 1966;
 A treia taină, 1969;
 50 de poeme, 1970;
 Octombrie, Noiembrie, Decembrie, 1972;
 Poeme, 1974;
 Somnul din somn, 1977;
 Întâmplări din grădina mea, 1980;
 Ochiul de greier, 1981;
 Ora de nisip, 1984;
 Stea de pradă, 1986;
 Alte întâmplări din grădina mea, 1987;
 Întâmplări de pe strada mea, 1988;
 Poezii, 1988;
 Arhitectura valurilor, 1990;
 100 de poeme, 1991;
 În dimineața de după moarte, 1996;
 La cules îngeri, 1997, 2003, 2004;
 Cartea albă a lui Arpagic, 1998;
 Balanța cu un singur talger, 1998;
 Soarele de apoi, 2000;
 Refluxul sensurilor, 2004;
 Poeme (1964-2004), 2005;
 Întoarcerea lui Arpagic, 2008;
 Patria mea A4, 2010;
 Pleoape de apă, 2010;
 În bibliotecă, 2018
 Variațiuni pe o temă dată, 2018
Cărți de eseuri[modificare | modificare sursă]

 Calitatea de martor, 1970, 2003

 Eu scriu, tu scrii, el/ea scrie, 1975
 Cea mai frumoasă dintre lumile posibile, 1978
 Coridoare de oglinzi, 1983
 Autoportret cu palimpsest, 1985
 Orașe de silabe, 1987
 Geniul de a fi, 1998
 Ghicitul în mulțimi, 2000
 Cine sunt eu?, 2001
 A fi sau a privi, 2005
 O silabisire a lumii, 2006
 Spaima de literatură, 2006
 Fals tratat de manipulare, 2013
 Istoria ca viitor, 2017
 Soră Lume, 2020
Cărți de proză[modificare | modificare sursă]

 Cele patru anotimpuri, 1977, 2001 - nuvele fantastice;

 Proiecte de trecut, 1982 - nuvele fantastice;
Ambele volume au apărut sub titlul Orașul topit și alte povestiri fantastice in 2004;

 Sertarul cu aplauze, 1992, 1998, 2002, 2004 - roman;

 Imitație de coșmar, 1995 - nuvele.
 Povestiri fantastice, 2016
Varia[modificare | modificare sursă]

 Poezie și politica: convorbiri cu... Miron Radu Paraschivescu, Ion Vinea, Petre
Pandrea, Geo Dumitrescu, Adrian Păunescu, Marin Sorescu, Cezar Baltag, Ilie
Costantin, Ana Blandiana, Virgil Teodorescu, Nichita Stănescu, Paul Anghel - Ilie
Purcaru; Bucuresti, Albatros, 1972
 Banchetul de litere: dialoguri cu Ana Blandiana, Nicolae Breban, Augustin
Buzura, Ion Ianoși, Gabriela Melinescu, Irina Petraș, Dumitru Radu Popa, Alex
Ștefănescu, Ion Vianu - Aura Christi; București, Ideea Europeană, 2006
 Timpul scrie pe trupul meu versuri , 2008 - selecție de versuri (audiobook).
Cărți traduse și antologii[modificare | modificare sursă]

 Homokora - Kriterion Konyvkiado, București, 1971 (maghiară);

 Pieta achillesowa i inne wiersze, Wydawnictwo Literackie, Krakow - Wroclaw,
1982 (poloneză);
 Valaki engem almodik, Kriterion Konyvkiado, Bucuresti, 1985 (maghiară);
 San v sania, Narodna Cultura, Sofia, 1986 (bulgară);
 Kopie eines Alptraums, Volk und Welt, Spektrum, Berlin, 1988 (germană);
 L'ora di sabbia, Edizioni Saval, Bologna, 1987 (italiană);
 Stihotvorenia, rasscazi, esse, Radouga, Moskva, 1987 (rusă);
 The Hour of Sand, Anvil Press Poetry, London, 1989, 1990 (engleză);
 Mineviku - Plaanid, L.R., Tallinn, 1989 (estonă);
 Sniega Stunda, Liesna, Riga, 1989 (letonă);
 En kyrka full av fjarilar, Symposion Bokforlag, Stockholm, 1990 (suedeză);
 Kanskje noen drommer meg, Solum Forlag, Oslo, 1990 (norvegiană);
 Étoile de proie[15], (Stea de pradă), traducere de Hélène Lenz, 1991 (franceză);
 Kopie eines Alptraums, Steidl Verlag, Bokforlaget Hypatia, Stockholm, 1992
(suedeză);
 L'église fantôme[16], traducere de Micaela Slǎvescu, Syros-Alternatives, Paris,
1992 (franceză);
 Kopie van een nachtmerrie, Amsterdam, 1992 (olandeză);
 Svedotzi, Biblioteka Kov, Vrsatz, 1993 (sârbă);
 Poezi, Shtepia Botuese Enciklopedike, Tirana, 1993 (albaneză);
 Presentation/ Vorwort/ Prezentare, editie trilingva, DAAD (Deutscher
Akademischer Austauschdienst/ Office Allemand d'echange universitaires), Paris,
1993 (germană, franceză, română);
 Die Applausmaschine, Steidl Verlag, Göttingen, 1993 (germană);
 Streiflicht – Eine Auswahl zeitgenössischer rumänischer Lyrik (81 rumänische
Autoren), - "Lumina piezișă", antologie bilingvă cuprinzând 81 de autori români în
traducerea lui Christian W. Schenk, Dionysos Verlag 1994, ISBN 3-9803871-1-9
 Clair de mort[17], Librairie Bleue, Troyes, 1994 (franceză);
 Kopi av et mareritt, Gyldendal Norsk Forlag, Oslo, 1995 (norvegiană);
 Engelernte, Ammann Verlag, Zürich, 1994 (germană, în traducerea lui Franz
Hodjak);
 L’Architecture des vagues[18] (Arhitectura valurilor), traducere de Hélène Lenz,
Saint-Jean-de-Bruel, 1995 (franceză);
 Kopie eines Alptraums, Fischer Taschenbuch Verlag, Frankfurt am Main, 1996
(germană);
 Ofullbordad helvet, Forlags ab Gondolin, 1997 (suedeză);
 Szelet Allat, Pont, Budapest, 1998 (maghiară);
 Gedichten, Go-Bos Press, 1998 (olandeză);
 Sternenherbst, Dionysos,traducere Christian W. Schenk, 1999 (germană);
 Cekmedjeto s aplodismenti, DAR, Sofia, 1999 (bulgară);
 Potreba za priciom, Arka, Smederevo, 2000 (sârbă);
 Isbrane pesmi, Cankarjeva zalozba, Ljubljana, 2003 (slovenă);
 Potreba za razgovor, Arka, Smederevo - Id. Skoplje, 2004 (macedoneană);
 Ana Blandiana, Sower, Beijing, 2004 (chineză),
 Arhanghel vo saghi, Editia Plejadi, Struga, 2004 (macedoneană);
 Un tempo gli alberi avevano occhi, Donzelli Editore, Roma, 2004 (italiană);
 Projectos de passado, Editura Cavallo de Ferro, Lisabona, 2005 (portugheză).
 La meva pàtria A4, trad. Corina Oproae, Cafè Central-Eumo, Vic (catalană);
 Autrefois les arbres avaient des yeux : anthologie, 1964-2004[19], traducere de
Luiza Palanciuc, Troyes, France, Éditions Librairie Bleue, 2005 (franceză);
 Les Saisons, traducere de Muriel Jollis-Dimitriu, Éditions Le Visage Vert, 2013
(franceză).
 Invadată de cuvinte, antologie - versuri, proză, convorbiri, traducere și
prefață Ognean Stamboliev, ed. Gea Libris, Sofia, 2017, (în limba bulgară, ISBN
9781980240341
 Pieta - Eine Auswahl rumänischer Lyrik, traducere: Christian W. Schenk,
Dionysos, Boppard, 2018, ISBN 9781977075666
 SECHS RUMÄNISCHE DICHTER:(Șase poeți români), selecție și
traducere: Christian W. Schenk - (Ana Blandiana, Ion Caraion, Ștefan Augustin
Doinaș, Marin Mincu, Emil Manu, Marin Sorescu) - Dionysos, Boppard, ISBN
978-1980320890
 Geschlossene Kirchen - Biserici închise. Gedichte, Pop Verlag, Ludwigsburg
2018, ISBN 978-3-86356-185-7;
 ROSARIEN: Rumänische Gegenwartslyrik 2020, 444 Seiten,
Dionysos Boppard 2020, trad. Christian W. Schenk, ISBN 979-8649287029;
Volume colective[modificare | modificare sursă]

 Cartea cu bunici, coord. de Marius Chivu - Gabriela Adameșteanu, Radu

Afrim, Iulia Alexa, Adriana Babeți, Anamaria Beligan, Adriana Bittel, Ana
Blandiana, T. O. Bobe, Lidia Bodea, Emil Brumaru, Alin Buzărin, Alexandru
Călinescu, Matei Călinescu, Daniela Chirion, Livius Ciocârlie, Adrian
Cioroianu, Alexandru Cizek, Andrei Codrescu, Denisa Comănescu, Radu
Cosașu, Dana Deac, Florin Dumitrescu, B. Elvin, Cătălin Dorian Florescu, Filip
Florian, Matei Florian, Șerban Foarță, Emilian Galaicu-Păun, Vasile
Gârneț, Cristian Geambașu, Dragoș Ghițulete, Cristian Ghinea, Bogdan
Ghiu, Stela Giurgeanu, Adela Greceanu, Bogdan Iancu, Nora Iuga, Doina
Jela, Alexandra Jivan, Ioan Lăcustă, Florin Lăzărescu, Dan Lungu, Cosmin
Manolache, Anca Manolescu, Angela Marinescu, Virgil Mihaiu, Mircea
Mihăieș, Călin-Andrei Mihăilescu, Dan C. Mihăilescu, Vintilă
Mihăilescu, Ruxandra Mihăilă, Lucian Mîndruță, Adriana Mocca, Cristina
Modreanu, Ioan T. Morar, Ioana Morpurgo, Radu Naum, Ioana Nicolaie, Tudor
Octavian, Andrei Oișteanu, Radu Paraschivescu, Horia-Roman Patapievici, Dora
Pavel, Irina Petraș, Cipriana Petre, Răzvan Petrescu, Marta Petreu, Andrei
Pleșu, Ioan Es. Pop, Adina Popescu, Simona Popescu, Radu Pavel Gheo, Tania
Radu, Antoaneta Ralian, Ana Maria Sandu, Mircea-Horia Simionescu, Sorin
Stoica, Alex Leo Șerban, Robert Șerban, Tia Șerbănescu, Cătălin
Ștefănescu, Pavel Șușară, Iulian Tănase, Antoaneta Tănăsescu, Cristian
Teodorescu, Lucian Dan Teodorovici, Călin Torsan, Traian
Ungureanu, Constanța Vintilă-Ghițulescu, Ciprian Voicilă, Sever Voinescu; Ed.
Humanitas, 2007;
 Povești de dragoste la prima vedere - Ioana Pârvulescu, Radu
Paraschivescu, Gabriel Liiceanu, Ana Blandiana, Adriana Bittel; Ed. Humanitas,
2008;
 Cărțile care ne-au făcut oameni, coord. de Dan C. Mihăilescu - Ana
Blandiana, Lucian Boia, Mircea Cărtărescu, Ștefan Câlția, Livius Ciocârlie, Andrei
Cornea, Neagu Djuvara, Gabriel Liiceanu, Nicolae Manolescu, Mihai
Măniuțiu, Horia-Roman Patapievici, Ioana Pârvulescu, Irina Petrescu, Andrei
Pleșu, Victor Rebengiuc, Alex Ștefănescu, Valeriu Stoica, Ion Vianu; Ed.
Humanitas, 2010;
 Intelectuali la cratiță. Amintiri culinare și 50 de rețete - Gabriel Liiceanu, Adriana
Babeți, Adriana Bittel, Ana Blandiana, Emil Brumaru, Mircea Cărtărescu, Marius
Chivu, Livius Ciocârlie, Neagu Djuvara, Dan C. Mihăilescu, Ioana Nicolaie, Radu
Paraschivescu, Ioana Pârvulescu, Oana Pellea, Monica Pillat, Andrei
Pleșu, Tania Radu, Antoaneta Ralian, Grete Tartler, Vlad Zografi; Ed. Humanitas,
2012; [20]
 Casele vieților noastre - Gabriel Liiceanu, Adriana Bittel, Ana Blandiana, Andrei
Pleșu, Antoaneta Ralian, Barbu Cioculescu, Dan C. Mihăilescu, Gabriela
Tabacu, Horia-Roman Patapievici, Ioana Pârvulescu, Micaela Ghițescu, Monica
Pillat, Radu Paraschivescu, Tania Radu, Victor Ieronim Stoichiță; Ed. Humanitas,
2014;
 Seniorul Corneliu Coposu, Cristian Fulger, Tudor Călin Zarojanu (editori): Regele
Mihai al României, Claudiu Marcus, Emil Constantinescu, Ana Blandiana, Doina
Alexandru, Cardinalul Lucian, Vladimir Tismăneanu, Marin Pop, Dan Pavel, Doina
Cornea, Matei Gheboianu și Bogdan Murgescu, Ioan Stanomir, H.-R. Patapievici,
Romulus Rusan, Paul Lăzărescu, Cicerone Ioanițoiu, Liviu Hagea, Nicolae Noica,
Nicolae N. Constantinescu, Răsvan Dobrescu, Mircea Popa-Zlatna, Ion-Andrei
Gherasim, Marilena Rotaru, Christian Mititelu, George Arion, Simina Mezincescu;
Ed. Humanitas, 2014;
 Despre cum nu am ratat o literatură grozavă de Angela Baciu-Moise: Christian W.
Schenk, Norman Manea, Constantin Abăluță, Ana Blandiana, Leo Butnaru, Ion
Pop, Gellu Dorian, Nora Iuga, Mihail Gălățanu, Adrian Popescu, Adrian Alui
Gheorghe, Cristina Rhea, Dan Manuca, Theodor Codreanu, Șerban
Codrin, Ioana Pârvulescu, Paulina Popa, Lucian Vasiliu, Ștefan Ion
Ghilimescu, Vasile Baghiu, Adrian Munteanu, Victoria Milescu, Cassian Maria
Spiridon, Mihaela Albu, Liviu Antonesei, Nina Cassian, George
Astaloș, Constantin Ciopraga, Dan Alexandru Condeescu, Emil Iordache, Cezar
Ivănescu, Emil Manu, Fănuș Neagu, Cornel Regman, Ion Rotaru, Mircea
Sântimbreanu, Radu G. Țeposu, Laurențiu Ulici, Mircea Zaciu; Ed. Limes, 2014;
 Solidaritatea este superlativul libertății. Alianța Civică - privire după 25 de ani,
editor Ioana Boca: Romulus Rusan, Ana Blandiana, Mihai Șora, Petre Mihai
Băcanu, Remus Nistreanu, Mihai Zamfirescu, ing. Ion Mănucu, Gabriel
Andreescu, Nicolae Prelipceanu, Vartan Arachelian, Leontin H. Iuhas, Dan
Grigore, Gheorghe Boldur-Lățescu, Andrei Stăncescu, Lucia Hossu-Longin,
Constantin Marțian, Mircea Carp, Dumitru Manda, Ioana Voicu-Arnăuțoiu, Rodica
Palade, dr. Mariana Florian, Aurelia Diaconu, Tudor Matei, dr. Nicolae
Constantinescu, Gheorghe Mihai Bârlea, Alina Grigorescu, Florin Eșanu, dr. Lia
Zotovici, Marius Bâzu, Vladimir David, Lucica Albinescu, Anton Georgescu, ing.
Nicolae Noica, dr. Miron Costin, Alexandru Bulai, Dorana Coșoveanu, Virgil Rațiu,
Nicole Drăgușin, Anneli Ute Gaganyi, Armand Goșu, Ovidiu Șimonca, Marius
Ghilezan, Liviu Tofan, Brîndușa Armanca, Alexandru Zub, Alexandru Gussi, Dan
Manolache, Hannelore Baier, Doru Braia, Laurențiu Mihu, Horia Ghibuțiu,
Domnița Ștefănescu, Simona Popescu, Elena Perdichi, Traian Călin Uba, Radu
Filipescu, Dan Pavel; Fundația Academia Civică, 2015;
Teze de doctorat[modificare | modificare sursă]

 Profilul literar al Anei Blandiana - Margareta Dumitrescu Dumitrescu; Bucuresti,

Universitatea din Bucuresti, Facultatea de Litere, 2012

Premii și distincții[modificare | modificare sursă]

Premii literare[modificare | modificare sursă]
Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din România, 1969; Premiul pentru
poezie al Academiei Române, 1970; Premiul pentru proză al Asociației Scriitorilor din
București, 1982; Premiul Internațional "Gottfried von Herder", Viena, 1982; Premiul
Național de Poezie, 1997; Premiul "Opera Omnia", 2001; Premiul Internațional
"Vilenica", 2002;
În martie 2016 a primit Premiul „Poetul European al Libertății”, pentru volumul Patria
mea A4, care a apărut în traducere poloneză în ianuarie 2016. Decernarea premiului
a avut loc în cadrul ediției a 4-a din cadrul concursului cu același nume, organizat
la Gdansk, în Polonia.[21]
Decorații[modificare | modificare sursă]
 Ordinul național „Pentru Merit” în grad de Mare Cruce (1 decembrie 2000) „pentru
realizări artistice remarcabile și pentru promovarea culturii, de Ziua Națională a
României”[22]
Doctor Honoris Causa[modificare | modificare sursă]
 martie 2016 Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca[23]
 2 iulie 2021 Universitatea din Salamanca[24]
 31 ianuarie 2022 Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L.
Caragiale”[25]

Note[modificare | modificare sursă]

1. ^ a b c https://www.agerpres.ro/flux-documentare/2017/03/25/documentar-ana-blandiana-implineste-
75-de-ani-04-48-01 Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
2. ^ https://www.lapunkt.ro/2014/11/10-zece-punkte-ana-blandiana/ Lipsește sau este vid: |
title= (ajutor)
3. ^ a b Ana Blandiana, Encyclopædia Britannica Online, accesat în 9 octombrie 2012
4. ^ a b Ana Blandiana, Internet Speculative Fiction Database, accesat în 9 octombrie 2017
5. ^ a b Ana Blandiana, FemBio-Datenbank[*]
6. ^ LIBRIS, 14 ianuarie 2013, accesat în 24 august 2018
7. ^ Titularizări și alegeri de noi membri în Academia Română, 4 noiembrie 2016
8. ^ a b Ana Blandiana, Istoria ca viitor și alte conferințe, București: Humanitas, 2017, p. 87, ISBN 978-
973-50-5916-3/821.135.1
9. ^ INTERVIURI CU SCRIITORI. Ana Blandiana: „Îl parodiasem pe Ceaușescu travestindu-l în
Motanul Arpagic”, 12 iulie 2014, Horia Tabacu, Evenimentul zilei, accesat la 15 iulie 2014
10. ^ PUȘCAȘ, Cristina Liana (3 ianuarie 2021). „Cum a fost arestat de Securitate, în urma unor
înscenări, preotul Gheorghe Coman, tatăl Anei Blandiana”. Accesat în 2 martie 2021.
11. ^ a b Popa, Marian (1971). Dicționar de literatură română contemporană. Albatros. p. 110-111.
12. ^ Scriitori români. Editura Științifică și Enciclopedică. 1978. p. 89.
13. ^ Nicolae Manolescu, Istoria literaturii române pe înțelesul celor care citesc, p. 236
14. ^ „Ana Blandiana: „Faptul că am călătorit mult m-a făcut mai puțin severă și prăpăstioasă în
privința propriei noastre evoluții" - articol publicat în revista „Sinteza", 12 decembrie 2022”. Accesat
în 2 februarie 2023.
15. ^ Blandiana, Ana. „Étoile de proie”. Ateliers du Tayrac – via Library Catalog - www.sudoc.abes.fr.
16. ^ Blandiana, Ana; Cocea, Joanna (14 martie 1992). „L'église fantôme = Biserica fantomǎ”. Syros –
via Library Catalog - www.sudoc.abes.fr.
17. ^ Pop, Ion; Blandiana, Ana (14 martie 1994). „Ajournement général: poèmes”. Librairie bleue, – via
Library Catalog - www.sudoc.abes.fr.
18. ^ „Catalogue SUDOC”. www.sudoc.abes.fr.
19. ^ Blandiana, Ana. „Autrefois les arbres avaient des yeux: anthologie (1964-2004)” – via Library
Catalog - www.sudoc.abes.fr.
20. ^ Selectia "Formula AS" - Carte, Adriana Bittel, Formula AS - anul 2012, numărul 1015, accesat la
22 ianuarie 2014
21. ^ Ana Blandiana - „Poetul European al Libertății” Arhivat în 31 martie 2016, la Wayback Machine.,
Agerpres, 20 martie 2016
22. ^ Decretul președintelui României nr. 524 din 1 decembrie 2000 privind conferirea unor decorații
naționale personalului din subordinea Ministerului Culturii, publicat în Monitorul Oficial nr. 666 din
16 decembrie 2000, art. 3, anexa 3, a) 4.
23. ^ „Scriitoarea Ana Blandiana ajunge Doctor Honoris Causa la UBB”. www.actualdecluj.ro. Accesat
în 1 februarie 2022.
 24. ^ „Ana Blandiana, Doctor Honoris Causa al Universității din Salamanca”. Observator Cultural.
Accesat în 1 februarie 2022.
25. ^ D.C. „Ana Blandiana, doctor Honoris Causa. UNATC aniversează 72 de ani în Sala Ion
Caramitru a TNB”. DCNews. Accesat în 1 februarie 2022.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Ana Blandiana în ediții enciclopedice[modificare | modificare sursă]
 Marian Popa, Dicționar de literatură română contemporană, B., Editura Albatros,
București, 1977
 Biblioteca Națională a Republicii Moldova, Calendar Național, Chișinău, 2002,
pp. 110–112
 Enciclopedia marilor personalități din istoria, știința și cultura românească de-a
lungul timpului. B., Ed. Geneze. vol.IV, 2003
 DEI. Nume Proprii, Ed. Cartier, Chișinău - București, 2004, p. 183
 Bol'șoi Sovetskii Ențiklopediceskii Slovar', Moscova, Ed. "Drofa", 2009
 Enciclopedia Universală Britannica, B.-Ch., Ed. Litera,2010, vol. 2, p. 289
Referințe critice în reviste[modificare | modificare sursă]
 Adamek, Diana (1990) O poetică a predicatului, în Tribuna, nr. 25
 Antonescu, Nae (1992), Autobiografie lirică, în Steaua, nr. 3
 Alexiu, Lucian (1977), Somnul din somn, în Orizont, nr.12
 Cesereanu, Ruxandra (2002), Românii contra Anei Blandiana, în Apostrof, nr. 4
 Cistelecan Al. (1985), Stea de pradă de Ana Blandiana, în Familia, nr. 2
 Cristea, Dan (2011), Patria singulară a scriiturii, în Luceafărul de dimineață, nr. 4
 Cristel, Tamara (1998), Fascinația misterului vieții și al morții în poezia Anei
Blandiana, în Literatura și arta, 7 mai
 Cugno, Marco (1991), Poezia ca spațiu de rezistență la istorie, în Viața
Românească, nr. 9
 Dimisianu, Gabriel (1986), Ființa de cuvinte, în Ramuri, nr. 8
 Grigurcu, Gheorghe (2005), Ethosul Anei Blandiana, în România literară, nr. 3
 Holban, Ioan (2005), Poezia Anei Blandiana, în Convorbiri literare, nr. 7
 Manolescu, Nicolae (1971), Ana Blandiana: Cincizeci de poeme, Calitatea de
martor, în Contemporanul, nr. 2
 Moraru, Cornel (1993), Impactul terorii asupra individului, în Vatra, nr. 4
 Papadima, Liviu (1990), Ana Blandiana – Poezii, în Curierul românesc, 15
ianuarie
 Papahagi, Marian (1985), Starea de insomnie, în Tribuna, nr. 44
 Simion, Eugen (1988), O elegie a ființei, în România literară, nr. 14
 Stanceva, Rumiana (2000), Un text polifonic, în România literară, nr. 45
 Ștefănescu, Alex. (1991), De o sută de ori Ana Blandiana, în România literară, nr.
42
 Ulici, Laurențiu (1981), Spiritul și litera, în Contemporanul, nr. 30
 Zaciu, Mircea, (1993), Între patos și luciditate, în Familia, nr. 4
 Zamfir, Mihai, (1993), Monografia terorii cenușii, în România literară, nr. 24

Legături externe[modificare | modificare sursă]

 Membrii Academiei Române din 1866 până în prezent – B
 http://www.humanitas.ro/ana-blandiana
 Evenimentul Zilei online (29 septembrie 2009): Ana Blandiana, înnobilată de
francezi
 Cazul Arpagic: de la “cel mai vestit motan din oraș” la index. Cum se negociază
moartea și rușinea în comunism, 27 iunie 2010, Vlad Stoicescu, Evenimentul zilei
 Soarta ciudată a unor cărți[nefuncțională], 3 martie 2009, Cristina Diac, Jurnalul
Național
 Ana Blandiana a divorțat definitiv de politică, 24 octombrie 2007, Oana
Dobre, Evenimentul zilei
Interviuri

 "O sa stam, ca in fiecare an, in familie si in casa, bucurandu-ne de linistea

Sarbatorilor", Formula AS - anul 2002, numărul 496
 Cuvintul „impreuna“ ar trebui scos din limba romana. Interviu cu Ana
BLANDIANA, Ovidiu Șimonca, Observator cultural - numărul 293, noiembrie 2005
 Ana Blandiana: Nu exista in viata unui om mai mare noroc decat sa gaseasca un
suflet pereche si sa ramana impreuna Arhivat în 1 februarie 2014, la Wayback
Machine., 30 martie 2009, Alice Nastase, Revista Tango
 Ana Blandiana: „Mă simt scriitoare mai mult în străinătate“, 14 decembrie 2010,
Dana G. Ionescu, Adevărul
 EXCLUSIV. Ana Blandiana, despre lovitura de stat din 1989 și misterul
basculantei cu copii Arhivat în 11 februarie 2014, la Wayback Machine., 20
decembrie 2010, Razvan Voiculescu, România liberă
 Ana Blandiana: "Imaginea mea literară a fost întunecată de zoaiele vieții
publice" Arhivat în 3 februarie 2014, la Wayback Machine., 3 martie 2011,
Gabriela Lupu, România liberă
 Ana Blandiana, poetă: „Am fost ucenică de zidar“, 17 septembrie 2011, Laurențiu
Ungureanu, Adevărul
 Interviuri-document cu personalități românești (5): Ana Blandiana și Romulus
Rusan, 22 august 2013, Rhea Cristina, Ziarul Metropolis
 INTERVIU Ana Blandiana regretă implicarea sa în politică: "Cea mai mare
dezamăgire a fost Partidul Alianței Civice. Dumnezeu mă făcuse să scriu cărți",
21 noiembrie 2013, Simona Chițan, Adevărul
Cărți în format electronic 2003

 Coridoare de oglinzi, Editura LiterNet

 La cules îngeri, vol I, Editura LiterNet
 La cules îngeri, vol II, Editura LiterNet
2004

 Autoportret cu palimpsest, Editura LiterNet

 Calitatea de martor, Editura LiterNet]
2005

 Fragmentarium (ediție româno-franceză), Editura LiterNet

2011
  Sternenherbst (ediție româno-germană), Editura Dionysos, Germania - bilingv
- Kindle Edition, (Amazon). Trad. Christian W. Schenk
BIBSYS: 90341626

BNE: XX858812

BNF: cb120266019 (data)

GND: 121093018

ISNI: 0000 0001 2125 1747

LCCN: n83214088
trol de
oritate
MusicBrainz: 65f4ff18-0d56-48e2-9e4b-781c081cfd57

NKC: jn20020102071

SELIBR: 326388

SUDOC: 028428730

VIAF: 27079448

WorldCat Identities (via VIAF): 27079448

Categorii:
 Nașteri în 1942
 Nașteri pe 25 martie
 Autori români
 Cetățeni de onoare ai Timișoarei
 Decorați cu Ordinul Meritul Cultural
 Decorați cu Ordinul național Pentru Merit
 Disidenți români
 Laureați ai premiului Herder
 Membri ai Uniunii Scriitorilor din România
 Membri corespondenți ai Academiei Române
 Persecutați de către organele de stat ale României comuniste
 Poete române
 Poeți români contemporani
 Români cunoscuți sub pseudonimele folosite
 Scriitoare din secolul al XX-lea
 Scriitoare din secolul al XXI-lea
 Scriitoare române
 Scriitori români de literatură pentru copii
 Scriitori români din secolul al XX-lea
 Scriitori români în viață
 Timișoreni
 Scriitori cunoscuți sub pseudonimele folosite