Ana Blandiana

Otilia Valeria Coman

PseudonimAna Blandiana
25 martie 1942
(68 de ani)
Naștere
Timișoara,
România
poet, prozator,
Profesiune
traducător
Naționalitate român
Genuripoezie, proză
Mișcare
neomodernism
literară
Ana Blandiana, pe numele ei adevărat Otilia
Valeria Coman, (n. 25 martie 1942, Timișoara)
este o poetă și o luptătoare pentru libertate civică
în România. Înainte de revoluția din 1989,
faimoasă disidentă și apărătoare a drepturilor
omului, a avut curajul să-l înfrunte direct pe
dictatorul Nicolae Ceaușescu prin declarații
publice în interviuri acordate postului de radio
Europa Liberă și unor publicații din străinătate.
Ana Blandiana s-a implicat în viața civică printr-o
serie de acțiuni în cadrul Alianței Civice. În
prezent conduce Memorialul de la Sighet, un
institut de studiere a crimelor comunismului, cu un
centru de cercetare care organizează anual
conferințe, sesiuni științifice și expoziții pe tema
fenomenului totalitar.
Originea și studiile
Otilia Coman s-a născut la Timișoara, ca fiică a
preotului ortodox Gheorghe Coman, originar din
Murani, Timiș. După retrocedarea Ardealului de
Nord în 1944 familia Coman s-a mutat la Oradea,
unde tatăl poetei a slujit ca preot la Biserica cu
Lună, catedrala ortodoxă din Oradea. După
instaurarea regimului comunist în România preotul
Coman a fost arestat ca "dușman al poporului". Ca
fiică a unui deținut politic, a trebuit să aștepte patru
ani până când autoritățile comuniste i-au permis
înscrierea la Facultatea de Filologie din Cluj.[1]
Pentru a ocoli șicanele regimului, Otilia Coman și-
a luat pseudonimul Ana Blandiana, după numele
satului natal al mamei, respectiv Blandiana, Alba.
Tatăl poetei a murit într-un accident de mașină în
anul 1964, la scurt timp după eliberarea din
detenția politică.[1]
După absolvirea facultății, Ana Blandiana a
debutat în revista Tribuna din Cluj.
Opera
De-a lungul anilor, poeta a întreprins — ca invitată
a unor universități, academii, organizații culturale
— mai multe călătorii de documentare și studiu în
diverse țări europene și a participat la congrese și
festivaluri de poezie. În afara volumelor
menționate, i-au mai apărut grupaje de poeme în
reviste și antologii din Anglia, S.U.A., Italia,
Spania, Franța, Belgia, Germania, Austria, Olanda,
Finlanda, Polonia, Ungaria, Bulgaria,
Cehoslovacia, Brazilia, Cuba, Turcia, Siria, Grecia,
China, Japonia, Israel, Albania. După 1989, acestor
traduceri li se adaugă eseurile literare și articolele
de analiză politică apărute în marile ziare germane
sub semnătura Anei Blandiana, ca și nenumărate
conferințe, lecturi publice, interviuri, intervenții la
colocvii, simpozioane și mese rotunde în
principalele țări europene.
Premii literare
Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din
Romania, 1969; Premiul pentru poezie al
Academiei Romane, 1970; Premiul pentru proza al
Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti, 1982; Premiul
International "Gottfried von Herder", Viena, 1982;
Premiul National de Poezie, 1997; Premiul "Opera
Omnia", 2001; Premiul International "Vilenica",
2002.
Interdicții de publicare
1959-1964, 1985, 1988-1989.
 În 1990, Ana Blandiana reinfiinteaza PEN
Clubul Roman al carei presedinte devine. Este
unul dintre initiatorii Aliantei Civice pe care o
conduce intre 1991 si 2001. Fondator si
presedinte al Academiei Civice, care realizeaza
sub egida Consiliului Europei Memorialul
Victimelor Comunismului si al Rezistentei de
la Sighet. Membra a Academiei Europene de
Poezie, a Academiei de Poezie "Stephane
Mallarme" si a Academiei Mondiale de Poezie
(UNESCO).
Referințe critice

La scurtă vreme de la debutul editorial cu

Persoana întâi plural (1964), «conținând poeme
ale trăirilor, ale uimirilor din grațioasa vârstă a
adolescenței», după cum observă Ion Pachia
Tatomirescu, în capitolul Ana Blandiana și
„steaua de pradă“ a lirei, din Generația
resurecției poetice (2005), «eul liric blandianic se
învulturează la scară cosmică, dobândind conștiința
unui resurecțional modernism al existenței etice»
(TGrp, 429).
Criticul Marian Popa subliniază că «situația
dilematică este creată prin raportarea normelor
biologice la cele etic-sociale»; «conștiința trupului
păcătos și precar ajunge însă cu timpul sursa unei
voluptăți reci, sarcastice, revendicând ultragiul»,
«mijloc de exteriorizare a vitalismului intens»
(PDlrc, 99).
O interesantă conjugare lirică a temei somnului în
poezia Anei Blandiana este observată de criticul
literar Eugen Simion: «somnul nu este cu
necesitate o prefigurare a morții; e întoarcerea
pentru o clipă la ritmul pur al materiei, o zonă de
liniște și de plenitudine a pasiunii degajate de forța
devastatoare a simțurilor; iubirea își regăsește în
acest spațiu chipu-i melancolic, suav, spiritualizat»
(SSra, I, 336): Adorm, adormi, / Cum stăm cu
ochii-nchiși / Părem întinși alături / Doi tineri
morți egali./ (...) / Nu te speria, / Pletele noastre
vecine / Răsfirate în iarbă / Au început să prindă
rădăcini, / În curând frunzele ne vor înveli / În
auriul omăt. / Niciodată n-am semănat mai mult, /
Aripile ți s-au afundat în țărână / Și nu se mai văd.
(«Adorm, adormi» – BOct, 24).
Alexandru Piru, în «Istoria literaturii române de la
început până azi» (1981), apreciază că «Poeta are o
filozofie. În tentativa sa de a fi, omul se izbește
implacabil de un termen final, ceea ce constituie,
cum se intitulează cel de-al doilea volum, Călcâiul
său vulnerabil (1966). Salvarea se află în aspirația
spre puritate, condiție etică, dar și în sublimarea
vieții în artă, condiție estetică. Altfel spus,
nemurirea se obține prin identificarea cu universul,
nu prin imitarea naturii, arta e un fel de
transsubstanțiere, o mutație ontologică (A treia
taină, 1969). Mai departe poeta caută hotarul dintre
bine și rău, dintre înnorat și senin, dintre lumină și
noapte, exterior și interior, paradis și infern.
Moartea e văzută ca un rit nupțial...» (PIL, 502
sq.).
Opera
Cărți de poezie
 Persoana întâia plural, 1964;
 Călcâiul vulnerabil, 1966;
 A treia taină, 1969;
 50 de poeme, 1970;
 Octombrie, Noiembrie, Decembrie, 1972;
 Poeme, 1974;
 Somnul din somn, 1977;
 Întâmplări din grădina mea, 1980;
 Ochiul de greier, 1981;
 Ora de nisip, 1984;
 Stea de pradă, 1986;
 Alte intâmplări din grădina mea, 1987;
 Întâmplări de pe strada mea, 1988;
 Poezii, 1988;
 Arhitectura valurilor, 1990;
 100 de poeme, 1991;
 În dimineața de după moarte, 1996;
 La cules îngeri, 1997, 2003, 2004;
 Cartea albă a lui Arpagic, 1998;
 Balanța cu un singur talger, 1998;
 Soarele de apoi, 2000;
 Refluxul sensurilor, 2004.
Cărți de eseuri
  Calitatea de martor, 1970, 2003;
 Eu scriu, tu scrii, el/ea scrie, 1975;
 Cea mai frumoasă dintre lumile posibile, 1978;
 Coridoare de oglinzi, 1983;
 Autoportret cu palimpsest, 1985;
 Orașe de silabe, 1987;
 Geniul de a fi, 1998;
 Ghicitul in mulțimi, 2000;
 Cine sunt eu?, 2001.
Cărți de proza
 Cele patru anotimpuri, 1977, 2001 - nuvele
fantastice;
 Proiecte de trecut, 1982 - nuvele fantastice;
Ambele volume au apărut sub titlul Orașul topit și
alte povestiri fantastice in 2004;
 Sertarul cu aplauze, 1992, 1998, 2002, 2004 -
roman;
 Imitație de coșmar, 1995 - nuvele.
Cărți traduse
 Homokora - Kriterion Konyvkiado, Bucuresti,
1971 (maghiară);
 Pieta achillesowa i inne wiersze,
Wydawnictwo Literackie, Krakow - Wroclaw,
1982 (poloneză);
 Valaki engem almodik, Kriterion Konyvkiado,
Bucuresti, 1985 (maghiară);
 San v sania, Narodna Cultura, Sofia, 1986
(bulgară);
 Kopie eines Alptraums, Volk und Welt,
Spektrum, Berlin, 1988 (germană);
 L'ora di sabbia, Edizioni Saval, Bologna, 1987
(italiana);
 Stihotvorenia, rasscazi, esse, Radouga,
Moskva, 1987 (rusa);
 The Hour of Sand, Anvil Press Poetry,
London, 1989, 1990 (engleza);
 Mineviku - Plaanid, L.R., Tallinn, 1989
(estona);
 Sniega Stunda, Liesna, Riga, 1989 (letona);
 En kyrka full av fjarilar, Symposion
Bokforlag, Stockholm, 1990 (suedeza);
 Kanskje noen drommer meg, Solum Forlag,
Oslo, 1990 (norvegiana);
 Kopie eines Alptraums, Steidl Verlag,
Bokforlaget Hypatia, Stockholm, 1992
(suedeza);
 L'eglise fantome, Syros-Alternatives, Paris,
1992 (franceza);
 Kopie van een nachtmerrie, Amsterdam, 1992
(olandeza);
 Svedotzi, Biblioteka Kov, Vrsatz, 1993
(sarba);
 Poezi, Shtepia Botuese Enciklopedike, Tirana,
1993 (albaneza);
 Presentation/ Vorwort/ Prezentare, editie
trilingva, DAAD (Deutscher Akademischer
Austauschdienst/ Office Allemand d'echange
universitaires), Paris, 1993 (germana, franceza,
romana);
 Clair de mort, Librairie Bleue, Troyes, 1994
(franceza);
 Kopi av et mareritt, Gyldendal Norsk Forlag,
Oslo, 1995 (norvegiana);
 Die Applausmaschine, Steidl Verlag,
Gottingen, 1993 (germana);
 Engelernte, Ammann Verlag, Zurich, 1994
(germana);
 L'architecture des vagues, les Ateliers du
Tayrac, 1995 (franceza);
 Kopie eines Alptraums, Fischer Taschenbuch
Verlag, Frankfurt am Main, 1996 (germana);
  Ofullbordad helvet, Forlags ab Gondolin, 1997
(suedeza);
 Szelet Allat, Pont, Budapest, 1998 (maghiara);
 Gedichten, Go-Bos Press, 1998 (olandeza);
 Sternenherbst, Dionysos,traducere Christian
W. Schenk, 1999 (germana);
 Cekmedjeto s aplodismenti, DAR, Sofia, 1999
(bulgara);
 Potreba za priciom, Arka, Smederevo, 2000
(sarba);
 Isbrane pesmi, Cankarjeva zalozba, Ljubljana,
2003 (slovena);
 Potreba za razgovor, Arka, Smederevo - Id.
Skoplje, 2004 (macedoneana);
 Ana Blandiana, Sower, Beijng, 2004 (chineza),
 Arhanghel vo saghi, Editia Plejadi, Struga,
2004 (macedoneana);
 Un tempo gli alberi avevano occhi, Donzelli
Editore, Roma, 2004 (italiana);
 Projectos de passado, Editura Cavallo de
Ferro, Lisabona, 2005 (portugheza).
[modifică] Bibliografia de sub sigle
 B-100 = Ana Blandiana, 100 de poeme,
București, Editura Tinerama, 1991.
 BArv = Ana Blandiana, Arhitectura valurilor,
Buc., Ed. Cartea Românească, 1990.
 BAt = Ana Blandiana, A treia taină, București,
Editura Tineretului, 1969.
 BOc = Ana Blandiana, Ochiul de greier,
București, Editura Albatros, 1981.
 BOct = Ana Blandiana, Octombrie-noiembrie-
decembrie, București, Editura Cartea
Românească, 1972.
 BSt = Ana Blandiana, Stea de pradă,
București, Editura Cartea Românească, 1985.
 MarP = Aurel Martin, Poeți contemporani,
Buc., Editura pentru Literatură, 1967.
 PDlrc = Marian Popa, Dicționar de literatură
română contemporană, ediția a II-a, București,
Editura Albatros, 1977.
 PIL = Al. Piru, Istoria literaturii române de la
început până azi, București, Editura Univers,
1981.
 SSra, I = Eugen Simion, Scriitori români de
azi, vol. I, București, Editura Cartea
Românească, 1974; cifra de după siglă indică
pagina din ediția a doua, «revăzută și
completată», apărută la aceeași editură, în
1978.
 TCar = Mircea Tomuș, Carnet critic,
București, Editura pentru Literatură, 1969.
  TGrp = Ion Pachia Tatomirescu, Generația
resurecției poetice (1965 – 1970), Timișoara,
Editura Augusta, 2005.

Blandiana în ediții enciclopedice

 Marian Popa, Dicționar de literatură română
contemporană, B., Editura Albatros, București,
1977
 Biblioteca Națională a Republicii Moldova,
Calendar Național, Chișinău
 DEI Nume Proprii, Ed. Cartier, Chișinău -
București, 2004
 Bol'șoi Sovetskii Ențiklopediceskii Slovar',
Moscova, Ed. "Drofa", 2009
Legături externe
 http://www.humanitas.ro/ana-blandiana
 Evenimentul Zilei online (29 septembrie
2009): Ana Blandiana, înnobilată de francezi
 Alex Găină: Patru scriitori români la Moscova

Cărți în format electronic

 2003
 o Coridoare de oglinzi, Editura LiterNet.
o La cules îngeri, vol I, Editura LiterNet.
o La cules îngeri, vol II, Editura LiterNet
 2004
o Autoportret cu palimpsest, Editura
LiterNet.
o Calitatea de martor, Editura LiterNet.
 2005
o Fragmentarium (ediție româno-franceză),
Editura LiterNet.