Ana Blandiana

nscut Otilia Valeria Coman, (n. 25 martie 1942, Timioara) este o poet i o lupttoare pentru
libertate civic n Romnia.
Otilia Coman s-a nscut la Timioara, ca fiic a preotului ortodox Gheorghe Coman, originar din
Murani, Timi. Dup retrocedarea Ardealului de Nord n 1944 familia Coman s-a mutat la Oradea,
unde tatl poetei a slujit ca preot la Biserica cu Lun, catedrala ortodox din Oradea. Dup
instaurarea regimului comunist n Romnia preotul Coman a fost arestat ca "duman al
poporului". Ca fiic a unui deinut politic, a trebuit s atepte patru ani pn cnd autoritile
comuniste i-au permis nscrierea la Facultatea de Filologie din Cluj.
Pentru a ocoli icanele regimului, Otilia Coman i-a luat pseudonimul Ana Blandiana, dup
numele satului natal al mamei, respectiv Blandiana, Alba.
Debuteaz n revista Tribuna din Cluj cu poezia Originalitate, semnnd pentru prima oar Ana
Blandiana.
n anul 1960 se cstorete cu scriitorul Romulus Rusan.
Dup o interdicie de patru ani, redebuteaz, de data aceasta irevocabil, n revista
Contemporanul, condus de G. Ivacu.
Tatl poetei a murit ntr-un accident de main n anul 1964, la scurt timp dup eliberarea din
detenia politic. Tot n acest an i apare prima carte, Persoana ntia plural, versuri, cu o prefa
de Nicolae Manolescu. Trei ani mai trziu lucreaz ca redactor la revista Viaa Studeneasc.
Dup absolvirea facultii, Ana Blandiana a debutat n revista Tribuna din Cluj.
nainte de revoluia din 1989, faimoas disident i aprtoare a drepturilor omului, a avut
curajul s-l nfrunte direct pe dictatorul Nicolae Ceauescu prin declaraii publice n interviuri
acordate postului de radio Europa Liber i unor publicaii din strintate.
Ana Blandiana s-a implicat n viaa civic printr-o serie de aciuni n cadrul Alianei Civice. n
prezent conduce Memorialul de la Sighet, un institut de studiere a crimelor comunismului, cu un
centru de cercetare care organizeaz anual conferine, sesiuni tiinifice i expoziii pe tema
fenomenului totalitar.
De-a lungul anilor, poeta a ntreprins ca invitat a unor universiti, academii, organizaii
culturale mai multe cltorii de documentare i studiu n diverse ri europene i a participat
la congrese i festivaluri de poezie. n afara volumelor menionate, i-au mai aprut grupaje de
poeme n reviste i antologii din foarte multe ri.
Ana Blandiana e decernat cu un ir de premii valoroase: Premiul pentru poezie al Uniunii
Scriitorilor din Romnia, 1969; Premiul pentru poezie al Academiei Romne, 1970; Premiul pentru
proz al Asociaiei Scriitorilor din Bucureti, 1982; Premiul Internaional "Gottfried von Herder",
Viena, 1982; Premiul Naional de Poezie, 1997; Premiul "Opera Omnia", 2001; Premiul
Internaional "Vilenica", 2002.
Scriitoarea Ana Blandiana (nume literar al Otiliei-Valeria Coman) s-a nascut pe 25 martie 1942 la Timisoara. A absolvit in anul 1967
cursurile Facultatii de Filologie a Universitatii din Cluj.
In anul 1959 scriitoarea debuteaza in revista Tribuna din Cluj, cu poezia "Originalitate", semnand pentru prima data cu pseudonimul
Ana Blandiana. In perioada 1959 - 1964 a avut interdictie de publicare, revenind in anul 1964 la revista "Contemporanul", unde a
detinut ani de zile rubrici permanente. In acelasi an publica si primul volum de versuri intitulat "Persoana intaia plural".
Dupa absolvirea cursurilor universitare, a colaborat o perioada cu revistele Viata Studenteasca si Amfiteatru. Publica in anul 1969
volumul de poezie "A treia taina", pentru care primeste Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor, premiu obtinut si in anul 2000 pentru
volumul "Soarele de apoi". Ana Blandiana a mai semnat si volumele de poezie: "Cincizeci de poeme" (1970), "Somnul din somn"
(1977), "Ora de nisip" (1983), "Stea de prada" (1985), "La cules de ingeri" (1998), "Refluxul sensurilor" (2004).

Ana Blandiana este autoarea a doua volume de nuvele fantastice: Cele patru anotimpuri (1977) si Proiecte de trecut (1982), a unui
roman Sertarul cu aplauze, a sapte volume de eseuri si douasprezece volume de versuri, publicate in limba romana si traduse in 23 de
limbi straine.
Ana Blandiana este fondatorul si presedintele Academiei Civice, membra a Academiei europene de poezie si Academiei mondiale de
poezie. Scriitoarea este distinsa cu numeroase premii, printre care Premiul pentru poezie al Uniunii Scriitorilor din Romania, 1969;
Premiul International "Gottfried von Herder", Viena, 1982; Premiul National de Poezie, 1997; Premiul "Opera Omnia", 2001; Premiul
International "Vilenica", 2002.

Opera literar

Persoana ntia plural, prefa de Nicolae Manolescu, Bucureti, 1964;

Clciul vulnerabil, Bucureti, 1966;
A treia tain, Bucureti, 1969;
Cincizeci de poeme, Bucureti, 1970;
Calitatea de martor, Bucureti, 1970;
Octombrie, noiembrie, decembrie, Bucureti, 1972;
Convorbiri subiective, n colaborare cu Romulus Rusan, Bucureti, 1972;
Poezii, Bucureti, 1974;
Eu scriu, tu scrii, el, ea scrie, Bucureti, 1976;
Somnul din somn, Bucureti, 1977;
Cele patru anotimpuri, Bucureti, 1977;
O discuie la Masa Tcerii, n colaborare cu Romulus Rusan, Bucureti, 1977;
Cea mai frumoas dintre lumile posibile, Bucureti, 1978;
ntmplri din grdina mea, Bucureti, 1980;
Ochiul de greier, Bucureti, 1981;
Proiecte din trecut, Bucureti, 1982;
Alte ntmplri din grdina mea, Bucureti, 1983;
Ora de nisip, Bucureti, 1983;
Coridoare de oglinzi, Bucureti, 1984;
Stea de prad, Bucureti, 1985;
Autoportret cu palimpsest, Bucureti, 1986;

 Orae de silabe, Bucureti, 1987;

ntmplri de pe strada mea, Bucureti, 1988;
Poezii, Bucureti, 1989;
Arhitectura valurilor, Bucureti, 1990;
100 de poeme, Bucureti, 1991;
Poeme fr Arpagic pentru cititorul cel mic, Bucureti, 1991;
Sertarul cu aplauze, Bucureti, 1992;
Imitaie de comar, Bucureti, 1995;
n dimineaa de dup moarte, Bucureti, 1996;
La cules de ngeri, poeme, 1998;
Cartea alb a lui Arpagic, poezii pentru copii, 1998;
Geniul de a fi, eseuri, 1998.