Păstorel Teodoreanu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Păstorel Teodoreanu (pseudonimul lui Alexandru

Osvald Teodoreanu; n. 30 iulie 1894, Dorohoi, Alexandru O. Teodoreanu
Dorohoi, România – d. 17 martie 1964, București,
România) a fost un poet, avocat, scriitor, publicist,
epigramist, gastronom și iubitor de vinuri român, membru
de seamă al boemei ieșene și bucureștene, marcat în
literatura română prin epigramele sale. Romanul său cel
mai cunoscut este Hronicul măscăriciului Vălătuc, pe
care criticul literar George Călinescu îl compara cu
Gargantua și Pantagruel.

A fost fratele mai mare al romancierului Ionel

Teodoreanu.

Activitatea literară
Păstorel debutează cu versuri în săptămânalul Capitala al
lui Ion Th. Florescu, apoi colaborează la mai multe Date personale
reviste (Viața românească, Versuri și proză, Însemnări Nume la naștere Alexandru Osvald
literare, Adevărul, Adevărul literar și artistic, Gândirea, Teodoreanu
Lumea, Opinia, Contimporanul, Lumea literară și Poreclă Păstorel
artistică, Bilete de papagal, România literară, Jurnalul Născut 30 iulie 1894[1]
literar, Revista Fundațiilor Regale, Universul literar, Dorohoi, Dorohoi, România
Vremea și la multe alte publicații, iar după a doua
conflagrație mondială, la Lumea lui George Călinescu și Decedat 17 martie 1964 (69 de
mai târziu la Magazin). Primul volum publicat a fost ani)[1]
Hronicul măscăriciului Vălătuc, aducându-i scriitorului București, România
prețuirea unor critici prestigioși, precum Paul Zarifopol. Înmormântat Cimitirul Bellu
Activitatea literară a continuat însă mai mult intermitent. Cauza decesului cauze naturale (cancer
În anii 1930 i-au apărut două volume de epigrame: Strofe pulmonar)
cu pelin de mai pentru/contra Iorga Neculai și Vin și Frați și surori Ionel Teodoreanu
apă, trei cărți de proză: Mici satisfacții, Un porc de câne Cetățenie România
și Bercu Leibovici și două volume de publicistică diversă, Ocupație lingvist
sub genericul Tămâie și otravă. Poeziile apar în volumul avocat
Caiet din 1938. A scris în colaborare cu Adrian Maniu traducător
basmul dramatizat Rodia de aur[2], pus în scenă la poet
Teatrul Național din București, în stagiunea 1929/1930. Limbi vorbite limba română
În anii 1957, 1966 și 1989 au apărut antologii din proza Pseudonim Nicu Modestie
Studii Colegiul „Costache
Negruzzi” din Iași
sa, iar în 1972 un volum antologic de „Versuri”. În anul Universitatea „Alexandru
1973 apare volumul postum „Gastronomice”, reeditat în Ioan Cuza” din Iași
2000. Activitatea literară
Activ ca scriitor 1919-1964
Opera lui Al. O. Teodoreanu a circulat și oral, iar în Limbi limba franceză
timpul regimului comunist chiar clandestin. După 1989, Mișcare/curent Simbolism, Gândirea, Viața
epigramistul a fost redescoperit, mai ales cu acele versuri literar Românească
celebre prin opoziția spirituală față de ordinea de lucruri Specie literară Aforism, comedie,
din regimul comunist. Din păcate, unele dintre textele ce i epigramă, eseu, fabulă,
roman istoric, parodie
se atribuie, mai mult vulgare decât spirituale, nu îi
aparțin, iar altele circulă în mai multe variante care nu îi Modifică date / text (https://ro.wikipedia.org/w/index.p
hp?title=P%C4%83storel_Teodoreanu&action=edit&
mai pot fi atribuite.
section=0)

Al. O. Teodoreanu a tradus în limba română - în

colaborare cu Jean Grosu - romanul Peripețiile bravului
soldat Švejk de Jaroslav Hašek, publicat în 1956. Textul acestei traduceri a fost republicat de mai multe ori,
bucurându-se de un deosebit succes.

Gurmand și iubitor de vinuri

A scris și un Tratat despre vinuri, coniacuri și tehnica degustării acestora, care din păcate, rămânând doar
în manuscris, este astăzi considerat pierdut. Pasiunea sa de gurmand și iubitor de vinuri se baza pe calitățile
sale gustative remarcabile. Este îndeobște cunoscut faptul că Păstorel era chemat adesea să arbitreze dispute
în domeniul degustării, identificării și categorisirii produselor obținute din struguri, adică vinuri și coniacuri.
Calitățile sale gustative și experiența deosebit de variată și complexă pe care o avea în degustarea vinurilor
românești, în special, îl făcea capabil să identifice nu numai soiul de vin, podgoria și anul fabricației, dar și
alte amănunte, cum ar fi orientarea geografică a locului pe care se găsea via din care se fabricase vinul, cât
de pur era acesta (în sensul folosirii unei singure varietăți precum Muscat Otonel), regimul pluvial al anului
respectiv în locul unde se găsea via etc.

În anii comunismului
A fost arestat în perioada comunismului de către Securitate care, la interogatorii, i-a cerut să divulge
pozițiile prietenilor săi față de regimul politic și a informat Securitatea despre lipsa aparentă de loialitate a
Mariei Tănase.[3]

Opera
Hronicul măscăriciului Valatuc București, (1928); ediția II, București, 1930; ediție îngrijită și
prefață de Titus Moraru, Cluj, 1972; ediție îngrijită și postfață de Gheorghe Hrimiuc, Iași,
1989; ediție îngrijită și postfață de Petre D. Anghel, București, 1992;
Trei fabule, București, (1928)
Rodia de aur, București, (1929)
Mici satisfacții, cu un portret de Ștefan Dimitrescu, București,(1931)
Strofe cu pelin de mai contra Iorga Neculai. Cu o scrisoare inedită de la Dante Alighieri, cu
ilustrații de Ion Sava și gravuri de Teodor Kiriacof, Iași,(1931)
Un porc de câne (1933), București, 1933; ediție îngrijită de Petre D. Anghel, București, 1992;
Tămâie și otravă (1934)-(1935), I-II, București; ediție îngrijită de Alexandru Ruja, Timișoara,
1994;
 Bercu Leibovici (1936), București; ediția II, București, 1942;
Vin și apă (1936), cu ilustrații de Ion Anestin, București;
Caiet (1938), București;
Berzele din Boureni (1957), prefață de Savin Bratu, București;
Versuri (1972), ediție îngrijită de Ilie Dan, prefață de D.I. Suchianu, introducere de Ion
Rotaru, București;
Gastronomice (1973), ediție îngrijită de Grigore Damirescu și Valentin Borda, postfață
George Muntean, București;
Inter pocula (1973), ediție îngrijită și prefață de Titus Moraru, Cluj;
De re culinaria (1977), ediție îngrijită de Rodica Abrudan-Pandele și Aristița Avramescu,
București;
Epigrame și alte rime vesele (1997), ediție îngrijită de Rodica Pandele, prefață de Alexandru
Paleologu, București;
Păstorel și corespondenții săi (1998), ediție îngrijită de Rodica Pandele, București;
Pahare și săgeți (2003), ediție îngrijită și prefață de Ilie Dan, Iași.

Referiri la Păstorel Teodoreanu

Despre Păstorel: Un cavaler al spiritului - Păstorel. Unul din cei trei cavaleri ai spiritualității
românești (http://www.cronicaromana.ro/un-cavaler-al-spiritului-pastorel.html)
În madrigalul lui Mircea Ionescu Quintus, se sintetizează prețuirea unanimă:

"Să-nchinăm paharul/ Pentru Păstorel/ N-a fost nici Cotnarul/ Mai spumos ca el"

Note
1. ^ a b c d Alexandru Osvald Teodoreanu (https://www.findagrave.com/), Find a Grave, accesat
în 9 octombrie 2017
2. ^ Acum optzeci de ani - Bătaie la „Cuvântul" (http://www.romlit.ro/acum_optzeci_de_ani__-_
btaie_la_cuvntul) Arhivat (https://web.archive.org/web/20120311230149/http://www.romlit.ro/
acum_optzeci_de_ani__-_btaie_la_cuvntul) în 11 martie 2012, la Wayback Machine.,
Dumitru Hîncu, România literară - anul 2009, numărul 44, accesat la 14 iulie 2013
3. ^ Păstorel toarnă la Securitate (http://jurnalul.ro/editie-de-colectie/maria-tanase-2-iulie-2007/
pastorel-toarna-la-securitate-295556.html), 25 iunie 2007, Jurnalul Național, accesat la 4
septembrie 2014

Legături externe
Poezii de Păstorel Teodoreanu (http://www.poezie.ro/index.php/author/3801/type/all/index.ht
ml)
IASII LUI CRETU / Pastorel despre defuncta feciorie (http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/iasi
i-lui-cretu-pastorel-despre-defuncta-feciorie-4641949/), 15 iulie 2009, Bogdan Cretu, Ziarul
de Duminică
IASII LUI CRETU/ Corespondenta lui Pastorel (http://www.zf.ro/ziarul-de-duminica/iasii-lui-cr
etu-corespondenta-lui-pastorel-5025858/), 22 octombrie 2009, Bogdan Cretu, Ziarul de
Duminică
Vă mai amintiți de: Alexandru O. Teodoreanu (https://archive.is/4guJM), 1 martie 2011,
Adevărul
 Să-nchinăm un păhărel pentru bunul Păstorel! Avertisment: acest articol poate dăuna grav
persoanelor fără umor (http://adevarul.ro/cultura/carti/sa-nchinam-unpaharel-bunul-pastorel-
avertisment-articol-dauna-grav-persoanelor-umor-1_518248e5053c7dd83f683bfb/index.htm
l), 4 mai 2013, Laurențiu Ungureanu, Adevărul
50 de ani de la moartea lui Păstorel Teodoreanu - adevarul.ro (http://adevarul.ro/cultura/carti/
50-ani-moartea-pastorel-teodoreanu-legendarele-aventuri-epigramistului-nu-l-treziti-cere-vin
-1_5324259a0d133766a8ebd40e/index.html), publicat de Laurențiu Ungureanu pe 15
martie 2014

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Păstorel_Teodoreanu&oldid=15618337