MIRCEA CĂRTĂRESCU

Copilăria și studiile
Mircea Cărtărescu s-a născut pe data de 1 iunie 1956,
în București. Despre copilăria sa, el va afirma că ea „reprezintă principala
sa experiență existențială și singura pe care a trăit -o atent”. Face parte din
grupul poeților optzeciști care au frecventat Cenaclul de Luni condus de
criticul literar Nicolae Manolescu, dar în timpul studenției a participat și la
ședințele cenaclului „Junimea”, conduse de Ovid S. Crohmălniceanu.
Absolvent al Liceului „Dimitrie Cantemir” din București, el va urma
cursurile Facultății de Limbă și Literatură Română. În 1980 prezintă teza
de licență despre imaginarul poetic eminescian din poezia postumă, care s -
a transformat în volumul "Visul chimeric", reeditat în anul 2011. În
anul 1999 obține doctoratul în literatură română cu o teză
despre Postmodernismul românesc, coordonată de profesorul Paul Cornea,
publicată în același an la editura Humanitas, de asemenea reeditată.
 Debutul literar
Mircea Cărtărescu a debutat cu poezii la Cenaclul de
Luni și în România Literară în anul 1978, coordonat de
profesorul Nicolae Manolescu, și în volum în
antologia Aer cu diamante, dar a citit și proză
la Cenaclul de proză "Junimea"condus de Ovid S.
Crohmălniceanu. De altfel a publicat o proză în
antologia Desant'83. A debutat în volumul
individual Faruri, vitrine, fotografii la editura Cartea
Românească în anul 1980. A continuat să scrie versuri,
a publicat mai multe volume, intre care se
remarcă Poeme de amor sau Totul.
 Activitatea literară
Un proiect unic în felul său este Levantul, o epopee eroicomică dar și un periplu prin istoria
literaturii române. Procedeul a fost utilizat și de scriitorul irlandez James Joyce în capitolul
intitulat Boii soarelui din romanul Ulise. Scriitorul reciclează toate stilurile poetice, de
la Dosoftei la Nichita Stănescu. Însă nu toți scriitorii și criticii contemporani apreciază felul în
care a fost scris Levantul. El a fost apreciat printre alții de [Link] sau Ovid.S.
Crohmălniceanu, Criticul Virgil Diaconu, în revista Actualitatea literară ], consideră că:
„Volumul Levantul se naște prin imitarea poeziei poeților predecesori, români sau străini, pe
care Mircea Cărtărescu i-a citit cu intenția expresă de a extrage din ei propria poezie”.
Mircea Cărtărescu este considerat un teoretician important al postmodernismului românesc
și un autor contemporan de succes, apreciat atât în țară cât și în străinătate. Într -un interviu
realizat de Marius Chivu, scriitorul Gheorghe Crăciun consideră că: „la Mircea Cărtărescu
noutatea de viziune e evidentă. Corpul e reprezentat de el ca o mașină vie, mecanică,
producătoare de halucinații, fantasme și care se instituie de multe ori ca o prezență tutelară
a oricărui tip de viziune despre obiecte, lucruri, acte imaginare...”
Este un prozator și romancier care practică speciile literaturii fantastice (fantasy)
în volumul Visul (reluat într-o formă ușor diferită sub titlul Nostalgia). Ultimul său
mare proiect editorial, trilogia romanescă Orbitor, are forma unui fluture, și
conține trei volume, Aripa stângă, Corpul și Aripa dreaptă, ultimul fiind editat în
luna iulie 2007. Cartea a fost scrisă sub influența lecturii romanelor lui Thomas
Pynchon, influență recunoscută deschis de autor în interviurile sale. Operele sale
au fost traduse în limbile engleză, italiană, franceză, spaniolă, poloneză, suedeză,
bulgară, maghiară etc. Următorul său roman publicat Solenoid a fost de
asemenea tradus în mai multe limbi și s-a bucurat de un real succes de public. A
publicat până în aceste moment patru volume din jurnalul său intim, care se
adresează mai mult cititorilor din România, acest jurnal fiind început de autor din
adolescență.
Între anii 1980 și 1989 a fost profesor de limba română la o școală generală,
apoi funcționar la Uniunea Scriitorilor, iar apoi redactor la revista Caiete
Critice.] Din anul 1991 este lector la catedra de Istoria literaturii române
a Facultății de Litere a Universității din București. Din anul 2004 este conferențiar
la aceeași catedră.
 Prezent
Actualmente, Mircea Cărtărescu este profesor
universitar la Departamentul de Studii Literare
a Facultății de Litere a Universității din București. Mircea
Cărtărescu este căsătorit cu poeta Ioana Nicolaie. Unele
din cărțile sale de povestiri publicate, De ce iubim
femeile și Frumoasele străine i-au adus un succes de
box-office, figurând pe lista de cărți bestseller ale
editurii care îi publică toate cărțile și cu care a semnat
un contract de exclusivitate.
 Opera
Poezii
• Faruri, vitrine, fotografii..., Cartea Românească, București, 1980 - Premiul Uniunii
Scriitorilor pe 1980
• Poeme de amor, Cartea Românească, București, 1983
• Totul, Cartea Românească, București, 1985
• Levantul- poem epic, Cartea Românească, București, 1990 - Premiul Uniunii Scriitorilor
pe 1990
• Dragostea. Poeme (1984-1987), Editura Humanitas, București, 1994
• 50 de sonete de Mircea Cartarescu cu cincizeci de desene de Tudor Jebeleanu, Editura
Brumar, Timișoara, 2003
• Dublu album, poeme, Editura Humanitas, București, 2009
• O seară la Operă, poeme, Știința, Chișinău, 2009
• Nimic. Poeme (1988-1992), Editura Humanitas, București, 2010
 Proză
Unele dintre cele mai importante lucrări de proză ale lui
Mircea Cărtărescu includ Visul, (Cartea Românească,
București, 1989 - Premiul Academiei române pe
1989), Nostalgia (ediție integrală a cărții Visul, Editura
Humanitas, București, 1993) și trilogia Orbitor:
• Orbitor. Aripa stângă, Editura Humanitas, București,
1996
• Orbitor. Corpul, Editura Humanitas, București, 2002
• Orbitor. Aripa dreaptă, Editura Humanitas, București,
2007
 Alte lucrări:
• Travesti, Editura Humanitas, București, 1994, Premiul Uniunii Scriitorilor și
Premiul ASPRO pe 1994; a devenit roman grafic în limba franceză; Travesti
(benzi desenate) - 2011
• Enciclopedia zmeilor, Editura Humanitas, București, 2005
• Gemenii, Editura Humanitas, București, 2006 (nuvelă din Nostalgia)
• REM, Editura Humanitas, București, 2006 (nuvelă din Nostalgia)
• Mendebilul, Editura Humanitas, București, 2006 (nuvelă din Nostalgia)
• Frumoasele străine, Editura Humanitas, București, 2010
• Fata de la marginea vieții - povestiri alese, Editura Humanitas, București,
2014
• Solenoid, Editura Humanitas, București, 2015
• Melancolia, Editura Humanitas, București, 2019
 Eseu și publicistică
• Visul chimeric, Editura Litera, București, 1992; Editura Humanitas,
București, 2011;
• Postmodernismul românesc, Editura Humanitas, București, 1999
• Pururi tânăr, înfățurat în pixeli, Editura Humanitas, București, 2002
• De ce iubim femeile, Editura Humanitas, București, 2004
• Baroane!, Editura Humanitas, București, 2005
• Ochiul căprui al dragostei noastre, Editura Humanitas, București, 2012
• Peisaj după isterie, Editura Humanitas, București, 2017