Facultatea de Științe și Litere „Petru Maior”

Textul (literar) între stilistică și poetică.

Nichita Stănescu - O viziune a sentimentelor (1964)
sau despre “trecerea secundelor în mereu”…
Interpretare semiostilistică şi model poetic -
(4 ore curs; 4 ore seminar)

Stilistica, RE III

Conf. univ. dr. Luminița CHIOREAN

Pentru uz intern
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
 Obiective

• Mecanismul funcţionării metabolelor dominante (metalogisme,

metataxe, metasememe) în discursul poetic stănescian
• Câmpuri semantice, izomorfisme şi simboluri
• Paradigme stilistice
• Imaginar poetic
• Principiul poetic
• Model (-e) poetic(-e)
• Concluzii

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Regim diurn

Ascensiune Lumină Gânduri transcendente

Vs Vs Vs
Cădere, coborâre Întuneric Feţele timpului

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Principiu poetic: simultaneitatea
Metabole (figuri de stil)

Metalogisme Metataxe Metasememe Metaplasme

(figuri de gândire) (figuri de construcţie) (figuri de limbaj) (figuri de sunet)
Antiteză Repetiţie Epitet (cromatico-simbolic/ personificator/ Interogaţia retorică
metonimic / metaforic)

Simbol Inversiune Comparaţie (corporală/ spaţială/ temporală) Exclamaţia

(afectivă)

Personificare Ingambament Metaforă (revelatorie)

Metonimie Gradaţie

Negaţie Corelative repetitive

Paradox
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
Diurnul: existent vs existând
Transcendenţă
- existând -

Avatari ai elanului existenţial

Simboluri ascensionale
Lumina uraniană
Imaginar diairetic sau eroic

Contingenţă
- existent(-e) -

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Atitudine anabasică
simboluri ascensionale, ale luminii uraniene şi ale schemei diairetice

Gând …scris
Cuvinte, “trupuri vii”

Complex spectacular
- Lumină
- Soare
- Nimb; a fi privit, privire (Argus) -
supraeu
Izomorfism între
ascensiune şi aripă
scara pasăre, ciocârlie
călătoria complexul frunţii; cap
în sine voinţa de transcendenţă:
aripa şi zborul – arhetipul
reveriei zborului: îngerul
amplificarea cuvântului:
săgeata – raza – iluminare
arc, curcubeu

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Soare vs Om

• Dungă de căldură
Vegetal • Emoţie copleşitoare,

• Piatră căzătoare
Mineral • Lină apăsare (gravitate)
• Mişcare adăugată la mişcare şi lumina

• Aer plin de păsări (privire prospectivă, telescopie – transcendent exterior), aripă în aripă (univers dens) zbătând (zbatere,
atitudine neutră – starea pe loc)

Aer • Păsări nemaiîntâlnite (insolit), cu aripile crescute înlăuntru (privire retrospectivă, autoscopie – transcendent
interior: călătoria în sine), care bat, plutind, planând (elan existenţial, atitudine anabasică) într-un aer mai

curat: care e gândul (“tulburătorul nu-ştiu-ce”: la vama dintre gândirea în imagini vs în noţiuni)

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Paradigme stilistice ale călătoriei în sine. Demers autoscopic
Aşezarea în obiecte
Aşezarea în sentimente
Rămânerea în contingenţă/ atitudine neutră
Aşezarea în lumea Ascensiune în transcendenţă/
Corporalitate
şi în preajma obiectelor atitudine anabasică
Model noomorfic

Doruri
Pasiune /Patimi Prelungirea stării
Emoţie
Dans al sentimentelor de iubire …
Pact somatografic
“Te-ai făcut subţire şi prelung, şi un sentiment
ciudat te doare,/ şi eşti mândru, şi ţi-l porţi pe
umăr/ ca pe-un şoim de vânătoare” (28)

Trupul copilăriei Imaginar de iubire

“Eram… legat de obiecte” (16) Trupul îndrăgostit
de bărbat/ de femeie „Trecerea secundelor în mereu”

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Izomorfismul TRUPULUI(1)
1. “emoţie copleşitoare” – simbol: sursa sau origine a trăirilor, afectelor – şi “fructe plimbătoare” - metaforă: dinamica
rodului
• ”lină apăsare” – metafora şi epitet: gravitatea stărilor, a sentimentelor – , “mişcare adăugată la mişcare” – simbol:
metamorfoze, natura cameleonică sau ipostazele identitare, alteritate (aspecte ale schemei diairetice pentru corpul
spectral; eliberarea reflexelor posturale) şi “lumina”… - simbol al luminii uraniene, al percepţiei vizuale
• “cu aripile crescute înăuntru” – simbol: voinţa de transcendenţă, călătorie în sine, trup antrenat/ surprins în “zbor
“– simbol al ascensiunii transcendentale
2. “schelet ul alb (epitet: ne[în]scris în circuit) ce-l ţin în mine/ ca marmora lui Michelangelo statuile” – comparaţie
spaţială şi plastică: idealul uman – “a început să se facă mai luminos, mai luminos/ vertebră de vertebră, os de os –
simbol: lumina reflectă trecerea de la verticalitate spre vertebralitate, dinspre exterior spre interior; începutul unui
pact somatografic
3. “Ne opream în faţa fiecărei luciri, / atingându-ne tâmplele” … “ne priveam(…) ca pe o hartă a lumii” - simbol şi
comparaţie: descoperirea trupului “a privi”, “ a citi” trupul îndrăgostit ca iteraţie a destinului uman , lectura
convenţională a hărţii
• mâinile întinse în aer - “două spiţe de roată” - simbol: eliberarea mişcării de ridicare, dar şi trimitere la “Omul
Vitruvian” al lui Leonardo da Vinci
• “pe-aceste frunţi omeneşti/ se sprijină lumea ideilor” – simbol: conturarea / schema diairetică a cosmoidului
inteligibil
4. Trup îndrăgostit: “mâinile mele sunt îndrăgostite”, vai, “gura mea iubeşte” – epitet, exclamaţie retorică: sentiment de
dragoste
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
Izomorfismul TRUPULUI(2)
• “ Trup-corabie, “cu pânzele sufletului umflate de dor” – metonimie, simbol şi metaforă: sentimentul
de dor, plăcere şi durere (pieptul mi-l strâng şi mă dor”)// 15. “corăbiile sufletului meu marin/ în
declin” – simbol al naufragiului
5. Trup-pasiune: “mâna nu ştie” - dezorientare / verbele “privirii” (a zări, a privi, a pândi etc.)-
arhetipul luminii uraniene/ percepţia vizuală
6. Trup cu identitate: “Oh, ne-am zvârlit, strigându-ne pe nume”
• “Trupul copilăriei cu morţile-i nerepetate” - simbol: amintire tristă, tragicul
• “să te-mbrăţişez cu coastele-aş fi vrut” – simbol: adăpost , armură
7. “abuream tot ca o pâine albă” - simbol: trup provocator, incitant, chiar incendiar, vulcanic “tăind, cu
trupul , un con de vulcan”
8. Trup de femeie îndrăgostită. Trup vegetal: “să-ţi desprinzi trupul din iarbă, femeie”; “o, gingaşul,
zveltul tău pas, legănat…” – epitete plastice: fragilitate, prospeţime, armonie// 22. “tânără femeie
aromită, visătoare” (…) “ trup de aur, sâni de aur/ stă întinsă o femeie”– epitete metaforice şi simboluri
ale frumuseţii , romantismului şi lascivităţii
• Trup îndrăgostit de bărbat , trup al ferocităţii, virilitate – metonimie, simboluri/ faună: din umeri,
pantere – putere; din piept, lei “ca nişte explozii” (comparaţie uraniană); din coastă, delfin, “ca o
sabie” – comparaţie – arma eroului; pe rând, din genunchi, condorii… şi se vor face acoperişe” –
simbol: elan anabasic etc.
23. Trup îndrăgostit de femeie – “…visătoare, / care mi te-ncolăceşti ca un fum, ca o viţă-de-vie etc.
(Cântec fără răspuns) – metonimii, metafore, comparaţii şi simboluri… şi interogaţii retorice!

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Izomorfismul TRUPULUI(3)

9. “Cerul era în mine şi-avea de orizonturi/ curbate coastele spre stern…” - simbol: interior transcendent
• “Stam subţire, piatră-n sclipăt,/ nemişcător şi drept , şi surâdeam” – simbol: verticalitate, trup vertical
10. “Trupul meu cu vedenii, cu tot” – simbol: imaginar … ireal
12. “E-o întâmplare a ființei mele” - … “îmbrăţişare/ mereu dureroasă, minunată mereu” – simbol: trup
îndrăgostit , trăiri contradictorii (dialectica trăirilor)
• “Ce bine că eşti, ce mirare că sunt”- simbol: trup îndrăgostit ca certitudine
17. “Voi, schimbări şi creşteri zvelte,/ sufletul mi-l potriviţi/ ca pe o statuie, iată,/ când mai sus (exterior
transcendent), când jos (interior transcendent), când roată (trup-carusel),/ ridicându-l acoladă/ peste-
oraşul suitor” – simbol: trupul cosmic, aflat în continuă schimbare: “… Nici n-ar sta ca mai-nainte,
neschimbat, ursuz, de piatră. (epitete personificatoare: verticalitate) Ci mi-l simt cum se-alungeşte/
după-oraşul care creşte/ înfigându-şi creasta-n lună, / când petrecerea răsună…” – “alungirea sau
prelungirea” ca dor şi ieşirea trupului din diurn
18. Trup al adolescenţei… O, şi nopţile nu mă uitam niciodată/ la cer/ de teamă că m-aş putea prăbuşi/
spre el” – paradox: chemarea transcendenței
22. “Trupul tău lipit de pieptu-mi/ sufletul mi-l străbătuse” – simbol: trup-săgeată, ascensiune
28. Omoplat cu şoim – simbol: sentimentul de dragoste; atitudine anabasică - elan
29. “Trupul meu viu şi sufletul meu viu,/ sau poate mai degrabă dorinţele mele,/ le-am ridicat ca pe nişte
globuri mişcătoare/ spre stele” - … comparaţie, simboluri + simbolul sabiei – elan existenţial anabasic
consumat urmat de rămânerea în contingent: “Şi neliniştit mi-azvârl imaginea chipului/ ca pe-o minge
ovală/ spre îndepărtatul pământ! Şi ea se-ntoarce la mine, Eu sunt? – Da, eu sunt. “ – identitate

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

Izomorfismul aripii
1. “cu aripile crescute înăuntru” – simbol: voinţa de transcendenţă, călătorie
în sine, trup antrenat/ surprins în “zbor “– simbol al ascensiunii
transcendentale
14. “O să te plouă pe aripi, ziceai” – simbol: presupus naufragiu al ascensiunii
• Plouă cu glob peste globuri, prin vreme” – simbol: dorinţă (-e)
• “Nu-i nimic, îţi spuneam, Lorelei,/ mie-mi plouă zborul,cu pene” – simbol:
elan existenţial anabasic; metonimie: pana, izotopia săgeţii (amplificare a
zborului ascensional)
18. “Eram copil şi rezemam în priviri/ norii de primăvară” (..) îmi tremura de
emoţie spinarea/ ca şi cum ar fi trebuit/ să-mi crească aripi din ea” …. Şi mă
durea şi muream în vis… Eram copil şi sufletul/ începuse să-mi împingă în
coaste, în tâmple,/ nemaiavând loc”- simbol: trup al adolescenţei
27. “or să-mi crească aripi ascuţite până la nori…” – simbol şi metonimie:
ascensiune agresivă, iminenţa angoasei pierderii iubirii
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
Lumina
8. “pe ape s-aştern curcubee,/ şi se fac viaducte şi poduri, în curând” – simbol: punte spre
transcendenţă”
• “cerul se deşira în curcubee” - simbol
9. “Săgeata trupului, în sus, / fiece vârstă-şi încorda, tăind la jumătate/ arcul culorilor, supus”
– simbol : om, arc – aici, arc=curcubeu, punte ascensională; suflet, săgeată – ascensiune
15. “Şi viaţa mea se iluminează…” – simbol: amplificarea interiorului transcendent
17.”bate-n cărămizi lumina(…)/ Oh, e-o lume în lumină/ nesperat de-adevărată,/ şi-i un dans
când la amurguri/ bate-n cărămizi o rază/ cu fiinţe dulci în ea” – simbol: timp romantic
20. “Totul trebuia să se transforme în aur…” – simbol: “complex spectacular” al luminii
uraniene
26. “Deodată/ m-am trezit atât de departe/ şi de străin/ rătăcind înapoia chipului meu,/ ca şi
cum mi-aş fi-nvelit simţurile/ cu relieful fără de noimă al lunii”… - imaginar simbolic:
ieşirea din trupul îndrăgostit; coborârea, căderea sau atitudinea catabasică
27.”Şuier luna şi o răsar şi o prefac/ într-o dragoste mare” – simbol: arhetip al luminii
uraniene; complex spectacular
29. “spre fiecare soare,/ flacără mă isc, rătăcitoare” – simbol: arhetipul luminii uraniene –
făclia-astru

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.

 Izomorfismul timpului
2. “Până când, până când …” – corelativul amânării temporale printr-un restrictiv
5. “Înc-o vreme, / şi-nc-o vreme…” – expansiune temporală
6. Timpul se turti-ntre piepturile noastre,/ şi ora, lovită, se sparse-n minute” – timp fugitiv, care se sustrage
măsurii, clipa de iubire
7. “Stelele, capete fără trupuri,/ mă iubeau, lunecând simultan/ pe-o secundă cât ora, pe-o oră de-un an” – simbol:
expansiune temporală
• “şi întruna, din mine spre tine răsar şi apun” – simbol: timp ciclic, eternă reîntoarcere la iubire
13. “Pe urmă ne vedeam din ce în ce mai des,/ Eu stăteam la o margine a orei,/ tu – la cealaltă/ ca două toarte de
amforă” – simbol: timpul iubirii deopotrivă consimţit
15. “Mai lasă-mă un minut/ o secundă/ o frunză, un fir de nisip/, o briză, o undă,. Mai lasă-mă un anotimp, un an,
un timp” – simbol: eternitatea trupului îndrăgostit; ilimitarea în timp a iubirii
16. “(….) din oră mă săltam în oră” – simbol: timp concret, real, legat de obiecte
17.”bate-n cărămizi lumina(…)/ Oh, e-o lume în lumină/ nesperat de-adevărată,/ şi-i un dans când la amurguri/
bate-n cărămizi o rază/ cu fiinţe dulci în ea” – simbol: timp romantic “ora fericită”
• “Parcă am căzut din ore/ şi-a rămas din mine doar o mirare visătoare” – epitet metaforic: timp romantic
21. “orele se-nverzeau ca smaraldele”… - simbol: regim nocturn – “dar tot timpul suna ceva…, ceva răsuna,/ un
cântec de iarbă cosită, de taciturne mări…” – simbol: cântecul, preludiu al iubirii
24. “orele plutesc pe lângă umărul tău” – simbol: timpul lasciv, până la ireal
26. “Eram atât de atent, / încât/ nu te-am recunoscut, şi poate/ că vii mereu,/ în fiecare secundă,/ şi treci prin
aşteptarea mea de-atunci/ ca prin fantoma unui arc de triumf” – simbol, comparaţie: timpul consumat; nostalgia
trupului îndrăgostit
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
 Gând, cuvinte
1. “Aer mai curat: care e gândul” – simbol: sfera şi sursa cuvântului şi a modelului noomorfic; gândirea în
imagini vs gândirea în noţiuni
2. “În tâmple şi frunte – simboluri ascensionale, complexul frunţii (izomorfism œdipian): înălţare
ambiţioasă - mi se-nfigeau sunând/ întâmplări, amintiri, amintiri, întâmplări,/ speranţe şi vise, veniri şi
plecări” – simboluri: destin
• Gândul meu scris îşi înfige-n pământ / rădăcinile, sondele, ancora,/ visurile, dorurile, patimile”
3. Gândurile ni se fugăreau/ pe-o aeriană câmpie. Se chemau, se sărutau/ pe-o aeriană câmpie” – simbol şi
epitet metonimic: gând - avatar al elanului anabasic
• “Cele mai tainice şi mai adevărate cuvinte de dragoste/ ţi le spun, înainte de a te zări” – simbol: iubire
ideală…
11. “Timpul, clipită cu clipită,/ gândurile mi le-nalţă/ ca pe nişte trupuri vii” – comparaţie: corporalitate
12. “Cuvintele se roteau, se roteau între noi,/ înainte şi înapoi,/ şi cu cât te iubeam mai mult, cu atât/
repetau, într-un vârtej aproape văzut/ structura materiei, de la-nceput” – simbol: ciclicitate, eterna
reîntoarcere …
19. ”Pe fundul oceanului de aer/ alături de coloane şi de păsări,/, lăsai în voie să plutească-n jururi/
emoţia cea schimbătoare de contururi…” – simboluri: verticalitate, ascensiune anabasică, alteritate
29. “totul se schimbă în mine/ acum, când alerg pe vârfurile de munte/ ale cuvintelor” – simbol: schema
diairetică a accederii la transcendenţă (simboluri: munte, obelisc, pisc, soare)
30. “Fiecare cuvânt care-l spun e un trup străveziu/ de bărbat, de femeie,/ e un şir unduit tăind în două/
gheaţa unui deşert ce scânteie” (ocean/ deşert de aer… de lumină) – simbol: model noomorfic - trupul
îndrăgostit
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
 Sentimente… (1)
1. “emoţie copleşitoare” – simbol: sursa sau origine a trăirilor, afectelor
4. “e un sentiment dulce acesta, de trezire, de visare”
• E un dans, iubito,al sentimentelor,/ zeiţe ale aerului dintre noi doi”
8. “dans de oglinzi”
9. “Se loveau în mine două sentimente, / unul venind călare (simbol: asediere), celălalt
purtat în lectici (simbol: certitudinea triumfului); “două strigăte s-au înfruntat în luptă
(iar semnul lor era contrar)/ cu-o muşcătură l-a ucis cel veşnic/ pe celălalt numai secular”
– simbol dihotomic: atracţia contrariilor… anularea timpului
13. “Sufletele noastre dansau/ nevăzute-ntr-o lume concretă” – simbol: dansul, retorica
hedonică
19. “emoţia cea schimbătoare de contururi,/ mereu crescândă, descrescândă pururi” –
simbol: punerea în acord a trupului cu sentimentul, alteritate - trup spectral
• “sentimente mărunte, bune să fie peste timp martori”- epitet: nesemnificativ, comun
• “O, dans rotund al stărilor de spirit” … - simbol: alteritate
• “Eu nu pe voi v-aleg, vă caut,/ Ci sentimentul, dulce flaut/ şi frate geamăn cu iubirea îl
aplaud… trupul… le taie şi le-ndoaie” – simbol: sentimentul de iubire; metafizica iubirii: “E
o cunoaştere aidoma cunoaşterii dintâi,/ când lumile-ţi încep la căpătâi, / şi-ţi bat în văz şi
în auz, anume,/ şi mâna-ntinsă simte o dimensiune,/ şi fiece mirare e un nume” – simbol:
schema diairetică a gnozei
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
Sentimente…(2)
25. Spune-mi, dacă te-aş prinde-ntr-o zi
şi ţi-aş săruta talpa piciorului,
nu-i aşa că ai şchiopăta puţin, după aceea,
de teamă să nu-mi striveşti sărutul?...

28. ”un sentiment ciudat te doare,/ şi eşti mândru, şi ţi-l porţi pe umăr/ ca pe-un şoim de
vânătoare” – epitete, simbol: elan al transcendenţei dublat de “complexul
pseudokineghetykos”
30. (de pe “platoul de nobil metal) De-aici se pleacă în sus, e-atât de simplu!/ La fel ca o
mişcare de dans, / un dans al gândurilor,/ un dans al ideilor/ suitorul mişcărilor dans” –
ieşirea din imagine şi exprimarea gândirii în noţiuni, idei… si totodată o anume poetică:
modelul noomorfic în metafizica sentimentelor

*** VERBE MOVENDI. “MIŞCARE-ADĂUGATĂ LA MIŞCARE”

1. bat, plutind, planând
2. Alergând, alergând …
• Se-nvârte, se-nvârte, se-nvârte, se-nvârte,/ dintr-o boltă în alta,/ dintr-un cer în alt cer”
• 15- “Oho, alerg, şi salt şi curg” – simbol: starea de a iubi; timpul iubirii

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.


NICHITA STĂNESCU - O VIZIUNE A SENTIMENTELOR
AŞEZAREA ÎN
SENTIMENTE
OMUL
Ar trebui eu însumi să fiu întrebare,
ca să m-audă altcineva decât mine
PACT SOMATOGRAFIC
SCHELETUL alb … a început să se facă
mai luminos, mai luminos
GÂNDUL MEU SCRIS îşi înfige-n pământ/
rădăcinile, sondele,
VISURILE, DORURILE,
TRUP
GÂND
Gânduri – nişte trupuri vii Ţi-aduci aminte suflete de-
atunci, tu, gândule?
E un trup al tău vechi pe
Şi sufletul începuse să-mi
care l-ai rătăcit…
împingă în tâmple
Trupul copilăriei
În tâmple şi în frunte mi se-
nfigeau sunând/ întâmplări,
Trup cu vedenii cu tot a
amintiri, amintiri, întâmplări,/
adormit
speranţe şi vise, veniri şi
plecări/…
Trupul tău … sufletul mi-l
străbătuse… trup de aur pe aceste frunţi omeneşti se
sprijină lumea ideilor
Totul se schimbă în mine/
mi-am dus mâna la tâmple
acum, când alerg pe vârfurile
de munte/ ale cuvintelor izbeşte-mi tâmpla de stele
mi-amintesc cu uimire … o
gândire învălmăşită… / în care
amintirile şi dorinţele şi
iubirile/ se frângeau
mi te-ncolăceşti în jurul
tâmplelor
văzul (tău) îmi răni tâmpla arsă
Tu, pământule, tâmplă
albită,/ pentru că suntem
gândurile tale
GÂNDURILE – NIŞTE TRUPURI VII
Un dans al gândurilor,/ un dans al ideilor,/ suitorul mişcărilor dans
SENTIMENTUL, DULCE FLAUT / ŞI FRATE GEAMĂN CU IUBIREA
~CÂNTEC întors spre PĂMÂNT ~
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
EMOŢIE copleşitoare
MIŞCARE ADĂUGATĂ LA
MIŞCARE (dans rotund al
stărilor de spirit) ŞI LUMINA
Păsări nemaiîntâlnite, cu aripile crescute
înăuntru, care bat, plutind, planând, /
într-un aer mai curat – care e GÂNDUL
Aripi: inimă zburătoare
MODEL NOOMORFIC
ancora/
PATIMILE
Fiecare CUVÂNT CE ÎL
SPUN E UN TRUP străveziu/
de bărbat, de femeie
TRUP ÎNDRĂGOSTIT
bărbat
Din umerii mei…. / ţâșnesc două
pantere// Din pieptul meu …/ aidoma
vor ţâşni leii// Din coastă… / se va
arcui delfinul// din genunchi, condorii
vor izbucni, … se vor roti…/ din
glezne, vor pleca animalele celelalte,/
lăsându-mi nerăbdarea împodobită
cu plante
TRUP ÎNDRĂGOSTIT
femeie
Te aştept să-ţi desprinzi/ trupul din
iarbă, femeie
Tânără femeie, aromită, visătoare
Trup de aur, sâni de aur / stă întinsă o
femeie … împingând pe boltă norul/ cu
bătaia inimii.
De ce te-oi fi iubind, femeie visătoare/
gingaşă/ ochi melancolic, soare căprui/
oră de neuitat/ iubire, vârtej de-
anotimpuri?
treci prin aşteptarea mea de atunci/
ca prin fantoma uni arc de triumf
Speranţe şi vise
Lăsai în voie să-mi plutească-n
jururi/ emoţia cea schimbătore
de contururi, mereu crescândă,
descrescândă pururi.
veniri şi plecări
răsar şi apun
curcubee repetate
oho, alerg şi salt şi curg
şuier luna şi o răsar şi o prefac/
într-o dragoste mare
amintiri, întâmplări
visuri, doruri, patimi
SENTIMENTE
Şi se loveau în mine două sentimente,/ unul
venind călare, celălalt purtat în lectici…
un dans al sentimentelor – sufletele noastre
dansau…
Un ram de tei. Îl vrei, stăpâna mea, îl vrei…?
îmbrăţişare mereu dureroasă, minunată mereu//
ce bine că eşti, ce mirare că sunt!// două
cântece diferite, două culori – foarte de jos,
foarte de sus
cuvintele zburau // se roteau între noi,/ înainte
şi înapoi
Spune-mi, dacă te-aş prinde-ntr-o zi/ şi ţi-aş
săruta talpa piciorului, / nu-i aşa că ai
şchiopăta puţin, după aceea, / de teamă să nu-
mi striveşti sărutul?...
TIMP AL IUBIRII
Parcă am căzut din ore/ şi-a rămas din mine
doar/ O mirare visătoare
Lăsând în urma mea lucrurile ca pe nişte dinţi
de lapte …
…săgeata trupului, în sus,/fiece vârstă-şi
încorda
Eu stăteam la o margine a orei, / tu - la cealaltă
Plouă cu globuri pe glob şi prin vreme
Iluminare – naufragiu, derivă
Mai lasă-mă … un timp
Orele plutesc pe lângă umărul tău… se
micşorează mai înserat şi mai nocturn
A venit toamna, acoperă-mi inima
Trecerea secundelor în mereu
 ARHITECTURA COSMOSULUI
recapitulatio a omenirii, transumanare
iluminare > imaginatio vera; elan anabasic > eu numenal (cunoscut prin rațiune, nu senzorial)

zbor îngheţ vitrificare

Expansiunea în trepte> ruptura: zeificarea

S P A Ţ I U

T
T R
I Unul Alfa A
M punctul ~ centrul N
P S
C
E
N
D
sfera: potenţe angelice, transumanare E
N
Ţ
A

compactă[TRUP] vidă[formă]
cer

stea
nod [autoscopic] … în inimă vs . semn[telescopic]…în creier
cosmoid sferic sensibil cosmoid sferic inteligibil
fiinţe sensibile fiinţe inteligibile

C O N T I N G E N Ţ A

Antropogonia

spaţiul natural spaţiul artificial, al omului spaţiul abstract

res estensa res cogitans

lumea fenomenelor fizice lumea fenomenelor inteligibile

cercuri< roţi celeşti > miez şi coajă< complexul lui super-Iona”

mişcare de desprindere ~ force de frappe ~
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
Câteva concluzii
• simultaneitatea antonimiilor – idei şi sentimente (clasic şi romantic); gândirea în imagini
• sacrul văzut în existenţa materiei universale
• cunoaşterea: tensiune semantică între ceea ce există şi ceea ce urmează să existe
• imagini artistice vizuale şi auditive
• paradox, simbol, antiteză, metonimie şi comparaţie
• câmpuri semantice(izomorfism): trup; gând, cuvinte; sentimente
• corporalitatea: „gândurile, trupuri vii” şi limbajul obiectelor
• interior vs exterior transcendent
• spiritul poetic=“sintaxă a metaforelor” legată de o “realitate organică fundamentală” şi de
un “temperament oniric fundamental” (apud Bachelard)
• textele: o hermeneutică a vieţii unde totul e scriere – pact somatografic : „Literatura e o
relaţie dintre trup şi literă. Somatografia e încercarea de a transforma corpul într-un
teritoriu textual de sine-stătător, salvându-l de vechea sa condiţie decorativă din poetica
realismului” (apud Gh. Crăciun)
• conservarea simbolurilor ascensionale – atitudine anabasică(„omul: accident al luminii”) -
cu preponderenţă în primele volume de poezii (Sensul iubirii, O viziune a sentimentelor,
Dreptul la timp)
• O viziune a sentimentelor(1964) adaugă naşterii paradisiace (din Sensul iubirii) mitul
vârstei de aur a dragostei inocente, un angelism al iubirii
Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.
 Bibliografie (selectivă)
Bibliografie de autor:
Stănescu, Nichita - Opere - I-III. Versuri, ediţie alcătuită de Mircea Coloşenco coord. Eugen Simion, Editura Academiei Române.
Univers Enciclopedic, 2003.
Nichita Stănescu. Cartea vorbită, poeme rostite la radio, 1964 - 1983, Ediţie de Al. Condeescu, Biblioteca de poezie românească, Seria
Colecţionarul de voci, SRR, 2003.
Nichita Stănescu, Bas-Relief with Heroes. Selected Poems, 1960-1982, Memphis State University Press, Memphis, 1988.

Bibliografie critică:
Blaga, Lucian, Trilogia culturii (Orizont și stil, Spațiul mioritic, Geneza metaforei și sensul culturii), Ed. Humanitas, 1994.
Braga, Corin, Nichita Stănescu. Orizontul imaginar, Imago, 1993.
Baudrillard, Jean Guillaume, Marc, Figuri ale alterității, traducere de Ciprian Mihali, Ed. Paralela 45, 2002.
Chiorean, Luminiţa, Arhitectura eseului poetic stănescian sau despre “Logica idelor vagi”, Ed. UPM, 2006.
Chiorean, Luminiţa, Eseul stănescian. Configurare poetică sau despre “Un erbivor interior ierbii”, Ed. UPM, 2007.
Crăciun, Gheorghe, Pactul somatografic, Ed. Paralela 45, 2009.
Dimitriu, Daniel, Nichita Stănescu. Geneza poemului, Ed. UAIC, 1997.
Mincu, Ştefania, Nichita Stănescu. Între poesis şi poiein, Ed. Eminescu,1991.
Pop, Ion, Nichita Stănescu - spaţiul şi măştile poeziei, Ed. Albatros, 1980.
Durand, Gilbert, Structurile antropologice ale imaginarului. Introducere în arhetipologia
generală, traducere de Marcel Aderca, Univers Enciclopedic, 1992; 2000.

Este interzisă copierea și distribuirea neautorizată a acestui material.