@Prof. univ. dr. Octavia Costea, Universitatea Titu Maiorescu, București.

https://www.youtube.com/watch?v=cKketT0I6jc
Iata Vin Colindatori, Florile Dalbe - Colinde Pentru copii

https://www.youtube.com/watch?v=BIsfablMNZU
Moș Crăciun cu plete dalbe - Cântece de iarnă pentru copii

https://www.youtube.com/watch?
v=OwH81zybquM&list=RDOwH81zybquM&start_radio=1&rv=OwH81zybqu
M&t=10

Colinde de Craciun 🎄🎄🎄 Colaj colinde 2021

Curs 9
Curs interactiv
Substantivul

Fiinţe Lucruri Fenomene Însuşiri Stări Acţiuni Relaţii

ale naturii sufleteşti dintre
oameni

1. Clasificare

Simple Compuse Locuţiuni substantivale

Floarea- soarelui
Valea Doftanei

Comune Proprii Colective

Pom, copil Vasile, Dunăre, Carpaţi Tineret, omenire

2. Flexiunea substantivelor

(1) Gen: definire contextuală

@Prof. univ. dr. Octavia Costea, Universitatea Titu Maiorescu, București.

Masculin Feminin Neutru

Din punctul de vedere al genului există 2 categorii de substantive:

Mobile Epicene

 ă, - că, -e, - easă, - esă, - iţă, - oaică, - an, - Formă unică pentru ambele genuri:
oi elefant, fluture
De asemenea anumitor funcţii:
ministru, căpitan, comisar etc.

(2) Număr

Singular Plural

*** Substantive defective de număr

Singular Plural
Aur, fier lapte etc Icre, câlţi, ochelari etc.
Cinste, ură etc.

(3) Caz

Nominativ - acuzativ Genitiv – dativ Vocativ

 Subiect, apoziţie,  Al, a, ai ale cui ?

nume predicativ determină substantiv
 Subst (+ prepoziţie) sau substitut
Complemente directe,  Cui ?
indirecte, circumstanţial, Determină verb sau
de agent, nume predicativ, substitut
atribut prepoziţional,
apoziţie

3. Schimbarea valorii gramaticale (conversiune)

Adjectiv Adverb Adverb la Prepoziţie
superlativ absolut
afectiv

femeie bărbată ziua, noaptea etc. supărat foc, curat graţie

etc. lună etc.
@Prof. univ. dr. Octavia Costea, Universitatea Titu Maiorescu, București.

Valori stilistice ale substantivelor

 Repetiţia
 Enumeraţia
 Inversiunea
 Invocaţie retorică
 Interogaţie retorică
 Antiteza
 Hiperbola
Tropi
 Epitetul
 Comparaţia
 Metafora
Cuibar rotind de ape (Mihai Eminescu).
 Personoficarea
Căci toată floarea vă cunoaşte / Şi toată frunza ei vă ştie (O. Goga).

Articolul

Hotărât Nehotărât Genitival (posesiv) Adjectival

(demonstrativ)
Masculin Un, o, nişte, unor Al, a, ai, ale, alor Masculin
(u)l, - le, - a pl. – i Se confundă cu Forme învechite:cel, cei
ului, lor numeralul un, o alui, alei celui, celor
Feminin Intră în componenţa Feminin
(u)a, - le Confuzia se rezolvă pronumelor posesive, cea, cele
(e)i, - lor prin diferenţiere a numeralelor celei, celor
Antroponimele contextuală ordinale sau, în
primesc la genitiv anumite situaţii, Se acordă în gen,
articolul hotărât însoţeşte adjectivele număr şi caz cu
proclitic: pronominale posesive substantivul regent:
Substantivele fata cea frumoasă /
masculine lui George Caietul colegului fetei celei frumoase
Substantivele Caietul de acasă al
feminine. terminate în colegului
i, y, o sau u: lui Dodo
În rest, substantivele Este admisă
feminine intră în repetarea, mai ales
flexiune: Mariei când se repetă sunt
@Prof. univ. dr. Octavia Costea, Universitatea Titu Maiorescu, București.

Patronimele primesc entităţi diferite:

la genitiv articolul progresele elevilor şi
hotărât proclitic ale studenţilor
Lui Georgescu

Adjectivul

1 = Însuşirea unui obiect

2. Clasificare
(1) Alcătuire
Simple Compuse Locuţiuni adjectivale
Bun, rău Tehnico-ştiinţific Cu dare de mână, cu
judecată etc.

(2) Flexiune

Variabile Invariabile

(3) Origine

Propriu-zise Obţinute prin conversiune

3. Funcţii sintactice

Atribut adjectival Nume predicativ Complement Complment

indirect circumstanţial
Un cer albastru Cerul rămâne Din roşu s-a făcut Încă de mic te
albastru alb cunoşteam... (Mihai
Eminescu)

4. Gradele de comparaţie ale adjectivelor

(4) Gradele de comparație ale adverbelor:
Pozitiv Comparativ Superlativ
bun De superioritate mai bun Relativ
De egalitate la fel de bun
De inferioritate mai puțin Absolut
bun Foarte / tare / prea

Aspecte specifice:
@Prof. univ. dr. Octavia Costea, Universitatea Titu Maiorescu, București.

 Comparativul şi superlativul relativ şi absolut ale adjectivelor se exprimă prin aceleaşi

construcţii ca şi cele ale adverbelor .
 Superlativul absolut poate fi redat expresiv - superlativ afectiv:
 Repetarea adjectivului în aceeaşi formă sau cu formă flexionată
 Repetarea sau prelungirea unui sunet: buună treabă!
 Metafora: iute foc (substantiv cu valoare de adverb)
 Prefixoide negative: megastar, arhicunoscut, ultraelegant etc.
 Adjective care nu au grade de comparaţie:
 Exprimă însuşiri care nu pot fi comparate: anterior, enorm, fantastic, principal, ultim.
 În limba latină, sunt deja forme de comparativ sau de superlativ: optim, superior,
inferior, posterior.

5. Schimbarea valorii gramaticale:

 Substantiv: Cel harnic reuşeşte.
 Adverb de mod: Flori plăcut mirositoare.

Atelier
Pe un deal răsare luna, ca o vatră de jăratic,
Rumenind străvechii codri şi castelul singuratic
Ş-ale râurilor ape, ce sclipesc fugind în ropot -
De departe-n văi coboară tânguiosul glas de clopot;
Pe deasupra de prăpăstii sunt zidiri de cetăţuie,
Acăţat de pietre sure un voinic cu greu le suie;
Aşezând genunchi şi mână când pe-un colţ, când pe alt colţ,
Au ajuns să rupă gratii ruginite-a unei bolţi
Şi pe-a degetelor vârfuri în ietacul tăinuit
Intră - unde zidul negru într-un arc a-ncremenit.
Ci prin flori întreţesute, printre gratii luna moale
Sfiicioasă şi smerită şi-au vărsat razele sale;
Unde-ajung par văruite zid, podele, ca de cridă,
Pe-unde nu - părea că umbra cu cărbune-i zugrăvită.
(Mihai Eminescu – Călin)

Aspecte didactice:

Costea, Octavia. (2016). Didactica actuală. Bucureşti: Ed.

Prouniversitaria.
P 75
Repere cognitive în comunicarea nonverbală
Care sunt elementele nonverbale pe care le putem decoda ca fiind mărci culturale cotidiene?
 Distanţele fizice dintre interlocutori sunt, de asemenea, prin excelenţă culturale;
@Prof. univ. dr. Octavia Costea, Universitatea Titu Maiorescu, București.

 Marcările de spaţiu / timp şi prezentarea de sine pe o bandă sonoră de tipul mesajelor

înregistrate. În socializarea noastră precoce, nu există, în general, acest tip de educaţie
privind prezentarea de sine prin elemente paraverbale, ca sunetul, ritmul sau tonul vocii.
Aceasta este o dovadă a faptului că noi considerăm cuvântul cu valenţe dialogice;
 Postura, alura generală, mersul, volumul vocii, funcţia râsului;
 Funcţia privirii într-o reuniune divergentă sau una convergentă, greutatea privirii;
 Felul şi funcţia strângerii de mână;
 Locul la masă, manierele de a lua masa, selecţia sau ordinea felurilor de mâncare;
 Felul de “a sta la coadă”, distanţa în mijloacele de transport comun etc.1

1
Costea, Octavia, (2000), Dialog intercultural (vademecum), Bucureşti, Ed. Petrion, Colectia Gaudeamus.
@Prof. univ. dr. Octavia Costea, Universitatea Titu Maiorescu, București.

PRONUMELE
Cu forme personale Cu forme la persoana a III-a –
substitute substantivale
 Personal propriu-zis Demonstrativ
 Personal de politeţe Negativ
 Reflexiv Interogativ
 De întărire Relativ
 Posesiv Nehotărît

(1) Pronumele personal

Aspecte specifice:
 Dativul posesiv cu funcţia sintactică de atribut pronominal – pronumele
neaccentuat la dativ poate determina un substantiv la nominativ sau la
acuzativ: chipu-mi, privirea-ţi, fruntea-i.
 În unele expresii alcătuite, de obicei, cu verbele a da, a zice pronumele în
dativ are valoare neutră: îi dă cu vorba, zi-i un cântec.
 Dativul etic are rol stilistic, nu ae funcţie sintactică: Mi-ţi-l ardea cu
palmele, de-i crăpa pielea (Ion Creangă).

(2) Pronumele personal de politeţe

 Forme: dumneata, dumnealui, dumneavoastră
 Regional se foosesc formele: mata, matale, diminutivele mătăluță,
mătălică, tătuță, tălică/
 Locuțiuni pronominale: Măria Ta, Măria Voastră, Excelența Sa etc.
 Sens peiorativ: Dobitocia -Voastră
(3) Pronumele reflexiv
 Are numai cazurile dativ și acuzativ, cu forme proprii la persoana a III-a
 Forme accentuate: sine, sie, sieși

(3) Pronumele și adjectivul pronominal de întărire

@Prof. univ. dr. Octavia Costea, Universitatea Titu Maiorescu, București.

Persoana Singular Plural

M F M F
I Îns –u - mi Îns –ă - mi Îns –e - mi Înș –i - ne Îns –e - ne
II - ți - ți - ți - vă - vă
III - și - și - și - și - și
/
le

(4) Pronumele și adjectivul pronominal posesiv

Un singur obiect un singur posesor

Masc. și neutru Pers. I Pers. a II-a Pers. a III-a
Fem. Al meu Al tău Al său
A mea A ta A sa
Un singur obiect mai mulți posesori
Masc. și neutru Pers. I Pers. a II-a Pers. a III-a
Fem. Al nostru Al vostru -
A noastră A voastră -
Mai multe obiecte un singur posesor
Masc. și neutru Pers. I Pers. a II-a Pers. a III-a
Fem. Ai mei Ai tăi Ai săi
Ale mele Ale tale Ale sale
Mai multe obiecte mai mulți posesori
Masc. și neutru Pers. I Pers. a II-a Pers. a III-a
Fem. Ai noștri Ai voștri -
Ale noastre Ale voastre -

Elipsa denominației:
Frații mei au rămas acasă.
Ai mei au rămas acasă.

(5) Pronumele și adjectivul pronominal demonstrativ

Apropiere Depărtare Identitate

Acesta / aceasta Acela /aceea + -şi
Acestuia / acesteia Aceluia / aceleia
Aceştia / acestea Aceia / acelea
@Prof. univ. dr. Octavia Costea, Universitatea Titu Maiorescu, București.

Acestora - acestoa Acelora / acelora

Forme populare:
Ăsta, asta, ăla, aia, ăstălalt, ălălalt, ai (a)laltă, ista, istalalt
Antepunerea adjectivului pronomonal de identitate: aceeaşi elevă

(6) Pronumele și adjectivul pronominal interogativ-relativ

 Care, cine, ce, cât / câtă, câţi / câte

 Al câtelea, a câta, ai câtelea, ale câtelea
 Ceea ce
 Cât adv este diferit de cât pronume

(7) Pronumele și adjectivul pronominal nehotărâte

Simple Compuse
Unul, altul, tot, mult, puţin, atât (a), Vre + N1
cutare N2+ va
Unul = N1 Ori + N2
Care, cine, ce, cât = N2 Ori(şi) + N2
Ori + N2 +va
Oare + N2
Alt + N2 +va
Fie + N2

(7) Pronumele negativ

Nimeni, nimenea, nimic, nimica, niciunul, niciuna.

NUMERALUL

A. Numerale cardinale

Propriu- Colective Multiplicative DistributiveAdverbiale

zise (de
repetiţie)
Simple Amândoi, Îndoit, întreit, Câte unul, O dată, , de
compuse amândouă, înzecit, însutit, câte doi, două ori
amândorur(a), înmiit câte trei O dată este
ambele, ambii, diferit de
@Prof. univ. dr. Octavia Costea, Universitatea Titu Maiorescu, București.

ambilor, adverbul
ambelor, odată
tustrei,
tuspatru,
tuscinci,
câteşitrei,
câteştrele

B. Numerale ordinale
Întâiul, întâia, cel dintâi, cea dintâi sau primul, prima, al doilea, a doua

Plecat-am nouă din Vaslui

Şi cu sergentul zece
Şi nu era, zău, nimănui
În piept inima rece (V. Alecsandri).

INSTRUMENTE GRAMATICALE

PREPOZIŢIA

Simple Compuse Locuţiuni prepoziţionale

De, pe, la De la, până la Aproape de, înainte de

Aspecte specifice
Pot fi folosite ca prepoziţii:
 Adverbe cu formă articulată: înaintea, dinaintea, dedesuptul, , împotriva,
îndărătul.
 Substantive: graţie
 Verbe: datorită
 Adjective: mulţumită
 Au tendinţa de a deveni prepoziţii adverbele contrar, conform

Acuzativ Genitiv Dativ

Aproape de, înainte de, Înainte, dinaintea, Graţie, mulţumită,
la mijloc de etc. dedesuptul, îndărătul, datorită, asemenea,
împotriva, împrejurul,, aidoma, potrivit,
asupra, (în) contra, în conform
spatele, din pricina, în
urma
@Prof. univ. dr. Octavia Costea, Universitatea Titu Maiorescu, București.

Aspecte specifice:
Au venit la oameni!... (= foarte mulţi)

CONJUNCŢIA

Simple Compuse Locuţiuni

conjuncţionale
Deci, însă, ci, ba etc. Ci ... şi după cum, măcar să,
deoarece, fiindcă

Conjuncţii / locuţiuni Conjuncţii / locuţiuni Conjuncţii corelative

conjuncţionale conjuncţionale
coordonatoare subordonatoare
Copulative: şi, nici, Ca ... să, după cum, Fie... fie, sau ... sau, ba...
precum şi măcar să, deoarece, ba, când ... când
Disjunctive: fie, ori, sau fiindcă
Adversative: dar, iar,
însă, ci, ba, or, au
Conclusive: deci, aşadar,
prin urmare, în
concluzie, de aceea

Aspecte specifice:
Şi, iar, nici, ba pot avea valoare de adverb.

Atelier
Cu toate că se afla în rai,
Adam se plimba pe alei preocupat şi trist
Pentru că nu ştia ce-i lipseşte.
Atunci Dumnezeu a confecţionat-o pe Eva
Dintr-o coastă a lui Adam.
Şi primului om atât de mult i-a plăcut această minune
Incât chiar în clipa aceea
Şi-a pipăit coasta imediat următoare,
Simţindu-şi degetele frumos fulgerate
@Prof. univ. dr. Octavia Costea, Universitatea Titu Maiorescu, București.

De nişte sâni tari şi coapse dulci

Ca de contururi de note muzicale.
O nouă Evă răsărise în faţa lui.
Tocmai îşi scosese oglinjoara
Şi se ruja pe buze.
"Asta e viaţa!" - a oftat Adam
Şi-a mai creat încă una.
Şi tot aşa, de câte ori Eva oficială
Se întorcea cu spatele
Sau pleca la piaţă dupa aur, smirnă şi tămâie
Adam scotea la lumină o noua cadînă
Din haremul lui intercostal.
Dumnezeu a observat
Această creaţie deşănţată a lui Adam
L-a chemat la el, l-a sictirit Dumnezeieşte
Şi l-a izgonit din rai
Pentru suprarealism.
(Marin Sorescu - Adam)

Familia Moromete se întorsese mai devreme de la câmp. Cât ajunseseră

acasă, Paraschiv, cel mai mare dintre copii, se dăduse jos din căruţă, lăsase pe
alţii să deshame şi să dea jos uneltele, iar el întinsese pe prispă o haină veche şi se
culcase peste ea gemând. La fel făcuse şi al doilea fiu, Nilă; intrase în casă şi,
după ce se aruncase într-un pat, începuse şi el să geamă, dar mai tare ca fratele
său, ca şi când ar fi fost bolnav. Al treilea băiat, Achim, se furişase în grajdul
cailor, se trântise în iesle să nu-l mai găsească nimeni, iar cele două fete, Tita şi
Ilinca, plecaseră repede la gârlă să se scalde (Marin Preda).