100% au considerat acest document util (9 voturi)
5K vizualizări4 pagini

Substantivul Teorie

Documentul prezintă principalele caracteristici ale substantivului ca parte de vorbire: feluri de substantive, categorii gramaticale (gen, număr, caz), determinarea substantivului prin articole. De asemenea, sunt prezentate articolele, prepozițiile și locuțiunile prepoziționale în funcție de cazurile în care apar.

Încărcat de

Mihovici Dorela
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd
100% au considerat acest document util (9 voturi)
5K vizualizări4 pagini

Substantivul Teorie

Documentul prezintă principalele caracteristici ale substantivului ca parte de vorbire: feluri de substantive, categorii gramaticale (gen, număr, caz), determinarea substantivului prin articole. De asemenea, sunt prezentate articolele, prepozițiile și locuțiunile prepoziționale în funcție de cazurile în care apar.

Încărcat de

Mihovici Dorela
Drepturi de autor
© © All Rights Reserved
Respectăm cu strictețe drepturile privind conținutul. Dacă suspectați că acesta este conținutul dumneavoastră, reclamați-l aici.
Formate disponibile
Descărcați ca DOC, PDF, TXT sau citiți online pe Scribd

Substantivul

Substantivul este partea de vorbire flexibilă care denumeşte fiiniţe(crocodil), lucruri(bec), fenomene ale
naturii(ploaie), stări sufleteşti(oboseală), acţiuni(citire), însuşiri(inteligenţă), abstracţiuni(cinste).
Felul substantivelor:
• comune: raton;
• proprii: Igor;
• simple: biserică;
• compuse: floarea-soarelui;
Categorii gramaticale ale substantivelor:
 Genul : -masculin: câine;
-feminin: libelulă;
-neutru: birou;
-substantive care au la singular forme pentru două genuri: colind, colindă;
-substantive care au la plural forme pentru două genuri: elemenţi, elemente;
-substantive de gen comun: gură-cască, papă-lapte;
-substantive epicene (au o singură formă pentru ambele genuri):
………………………………………………elefant, girafă, zebră;
-substantive mobile  (se formează cu ajutorul sufixelor moţionale): elev-elevă,
................................. gâscă-gâscan;
Obs: Pentru substantivele nume proprii, genul se stabilește cu ajutorul contextului. Ex: acest Criș- aceste Crișuri (neutru);
această Craiova (feminin); acest Jupiter (masculin și neutru).

 Numărul: -singular: măr;


-plural: mere;
-defective: - de singular (au formă doar pentru plural)
ex: zori, şale, Carpaţi, câlţi, aplauze, spaghete, funeralii, tăiței;
- de plural (au formă doar pentru singular)
ex: miere, fasole, mazăre, lapte, unt, oină, aloe, curaj, pace;
-colective (au formă de singular şi înţeles de plural)
ex: stol, mulţime, cireadă, echipă, grup;
-invariabile: (au o singură formă atât la singular cât şi la plural)
ex: ardei, ochi, învăţătoare, ponei, vânzătoare, educatoare;
-masive: (nume de materii)
ex: brânză, apă, nisip.
 Cazul :

Nominativ:

Subiect: Elevul acesta este colegul meu.


Întrebări: cine?, ce? (despre cine?, despre ce? ) se vorbeşte în propoziţie
Obs: Intre subiect şi predicat există o relaţie de interdependenţă.
Apoziţie: Pisicot, căţelul, este în curte.
Obs: Apoziţia este un coreferenţial (face referire la acelaşi obiect).
Se desparte prin virgulă de restul propoziţiei.
Apoziţia poate fi simplă sau dezvoltată.
Atribut substantival nominatival: Masivul Piatra Craiului este cel mai spectaculos.
Obs: Nu se desparte prin virgulă de restul propoziţiei.
Nume predicativ: El este colegul meu.
Întrebări: cine este?, ce este?, cum este?
Obs: Intră în relație cu verbul copulativ şi nu are prepoziţie.

Acuzativ :

Complement direct: L-am salutat pe colegul meu.


Mănânc înghețată.
Întrebări : pe cine?, ce?
Obs: Este numai în cazul Ac.
Complement prepozițional: Se gândeşte la vacanţă.
Întrebări: cu cine?, cu ce?, despre cine?, depre ce?, la cine?, la ce?
Complement de agent: Maşina a fost reparată de către mecanic.
Întrebări: de către cine?
Circumstanțial de loc: Am venit de la şcoală.
Întrebări: unde?, de unde?, până unde?, încotro?
Circumstanțial de timp: Ne întâlnim de Crăciun.
Întrebări: când?, de când?, până când?, cât timp?
Circumstanțial de mod: Se poartă ca un copil cuminte.
Întrebări: cum?, în ce mod?, în ce fel?
Circumstanțial de cauză : Moare de frig.
Întrebări: din ce cauză?, din ce pricină?
Circumstanțial de scop: Adună pentru bătrâneţe.
Întrebări: cu ce scop?, în ce scop ?
Atribut substantival prepoziţional: Darul de la colegi mi-a plăcut.
Întrebări: care?, ce fel de?
Obs : Este însoţit de prepoziţii/ locuțiuni prepoziționale ale cazului Ac.
Apoziţie: Îl caut pe Pisicot, pe căţelul meu.
Obs : Este însoţită de prepoziţii ale cazului Ac.

Nume predicativ: Mingea este de cauciuc.


Obs: Intră în relație cu verbul copulativ şi este însoţit de prepoziţii ale cazului Ac.

Genitiv :

Atribut substantival genitival: Notele colegei mele sunt mari.


Întrebări: ( al, a, ai, ale ) cui?
Obs: Este articulat cu articol genitival sau/şi cu articol hotărât.
Atribut substantival prepoziţional: Clădirea dinaintea şcolii este un muzeu.
Obs: Este precedat de prepoziţii/ locuțiuni prepoziționale ale cazului
genitiv.
Complement prepozițional: Se repercutează asupra lor.
Obs: Este precedat de prepoziţii ale cazului genitiv.
Circumstanțial de loc: Se așază deasupra casei.
Obs: Este precedat de prepoziţii/ locuțiuni prepoziționale ale cazului genitiv.
Circumstanțial de timp: A sosit înaintea colegilor.
Obs: Este precedat de prepoziţii/ locuțiuni prepoziționale ale cazului genitiv.
Circumstanțial de scop: Învață în vederea examenului.

Nume predicativ: Lupta este contra duşmanului.

Obs: are prepoziţii ale cazului genitiv.

Dativ:
Complement indirect: I-am dat nota lui Mihai.
Întrebări: cui?
Circumstanţial de loc: Stai locului !
Obs: Este precedat de prepoziţii ale cazului dativ.
Atribut substantival datival: Nepoată mamei îi era Felicia.
Obs: Determină un substantiv nearticulat.
Acordarea de burse studenţilor.
Obs: Determină un substantiv articulat provenit din
infinitivul lung al verbului.
Atribut substantival prepoziţional: Reușita grație profesorului a fost răsplătită.
Obs: Este precedat de prepoziţii ale cazului dativ.
Apoziţie: A reușit grație prietenului meu, adică lui Ion.

Vocativ substantivul nu are, de obicei, funcţie sintactică.


Apoziţie: Băiatule, frumosule, unde ți-e gândul?

 Determinarea (articularea)

Articolul

Articolul – partea de vorbire flexibilă care însoţeşte un substantiv şi arată în ce măsură obiectul denumit de acesta
este cunoscut vorbitorului.
Articolul hotărât- arată că obiectul denumit de substantiv este bine cunoscut vorbitorului.
Articolul nehotărât- arată că obiectul denumit de substantiv este mai puţin cunoscut vorbitorului.

masculin feminin neutru


N,Ac G,D N,Ac G,D N,Ac G,D
Articolul sg -l, -lui -a -i -l -lui
hotărât -le,-a
pl -i -lor -le -lor -le -lor
Articolul sg un unui o unei un unui
nehotărât pl niște unor nişte unor nişte unor
Articol genitival - însoţeşte un substantiv în cazul genitiv şi se acordă cu substantivul determinat, nu cu cel în genitiv.

singular plural
Masculin al ai
Feminin a ale

Prepoziţia

Prepozitia este partea de vorbire neflexibilă care leagă atributul sau complementul de cuvântul determinat;
este un instrument gramatical.

Prepoziţii ale cazului acuzativ:


simple: către, cu, de, din, după, fără, în, între, la, lângă, pe, pentru, peste, prin, spre, sub;
compuse: de la, pe la, de pe la, de lângă, pe după, de după, înspre, dinspre;
Locuţiuni prepoziţionale ale cazului acuzativ:
faţă de, înainte de, în afară de, din cauză de, din pricină de, în loc de.

Prepoziţii ale cazului genitiv:


dinaintea, îndărătul, înapoia, împrejurul, împotriva, contra, deasupra, înaintea;
Locuţiuni prepoziţionale ale cazului genitiv:
în faţa, în spatele, de-a lungul, în preajma, în jurul, în urma, din mijlocul.

Prepoziţii ale cazului dativ:


graţie, mulţumită, datorită.

S-ar putea să vă placă și