@ Prof.univ.dr. Octavia Costea, Universitatea Titu Maiorescu, București.

Curs 12
Mihai Eminescu - Atât de fragedă...
https://www.youtube.com/watch?v=jiCNveImxtQ

 Cuvânt
 Parte de vorbire
 Parte de propoziţie
 Propoziţia:

După scopul După După aspectul După funcţia în

comunicării structură predicatului frază
Enunţiative: Simple Afirmative Regente
propriu-zive Dezvoltate Negative Subordonate
optative,potenţiale,
dubitative,
imperative
Interrogative:
totale, parţiale,
directe propriu-
zive,
directe optative,
directe potenţiale,
directe dubitative,
retorică
Exclamative:
enunţiative,
interrogative,
nonexclamative

1. PREDICATUL ŞI PROPOZIŢIA SUBORDONATĂ PREDICATIVĂ

Predicatul Propoziţia subordonată predicativă

Predicat verbal Se introduce prin:
 Verb / locuţiune verbală cu verb Conjuncţii subordonatoare: că, să, ca
la mod personal … să, dacă, de
@ Prof.univ.dr. Octavia Costea, Universitatea Titu Maiorescu, București.

 Elipsa verbului Pronume şi adjective relative: care,

 Adverb predicative cine, ce, câţi etc.
 Interjecţie predicativă Pronume nehotărâte: oricare, oricine,
Predicat nominal orice etc.
 Verbe copulative: a deveni, a fi, Adverbe şi locuţiuni adverbiale:cum,
a ajunge, a ieşi, a rămâne, a se ca şi cum, după cum etc.
face, a părea
 Nume predicativ Topica: înaintea sau după regentă
Contragerea:
A fi patriot înseamnă s-ţi iubeşti ţara.
A fi patriot înseamnă iubire de ţară
.
Faţa se făcu cum e varul

2. SUBIECTUL ŞI PROPOZIŢIA SUBORDONATĂ SUBIECTIVĂ

Subiectul Propoziţia subordonată subiectivă

Subiect exprimat Cer subordonata subiectivă:
Subiect inclus
Subiect subînţeles Verbele a trebui, a fi (sens
Subiect neexprimat unipersonal), a se întâmpla etc.
Subiect simplu Verbe reflexive impersonale: se zice,
@ Prof.univ.dr. Octavia Costea, Universitatea Titu Maiorescu, București.

Subiect multiplu se crede, se poate, se vede etc.

Verbe la diateza pasivă utilizate ca
verbe impersonale: este ştiut, este dat
etc.
Expresii verbale impersonale: e firesc,
e drept, e uşor, e bine, e posibil etc.
(adverbele pot avea grade de
comparaţie)
Adverbe şi locuţiuni adverbiale
predicative: probabil, pesemne,
negreşit, fireşte, fără îndoială etc.

Se introduce prin:
Pronume şi adjective relative-
interogative: care, cine, ce, câţi etc.
Adverbe relative: unde, când, cum
Conjuncţii subordonatoare: că, să, ca
… să, dacă, de

Topica: de obicei, precede regenta

*** Oricare este poziţia propoziţiei
sibordonate subiective, nu se desparte
prin virgulă
*** Uneori, putem găsi elementul
regent intercalate
Copiii trebuie să fie educaţi.

Contragerea:
A fi patriot înseamnă să-ţi iubeşti ţara.
A fi patriot înseamnă iubire de ţară

Faţa se făcu cum e varul

*** Aspecte specifice:

(1) Evitarea de confuzii:
@ Prof.univ.dr. Octavia Costea, Universitatea Titu Maiorescu, București.

S este diferit de NP S este diferit de CD

Exprimarea anotimpurilor: e iarnă S-au corectat lucrările / Lucrările sunt

Exprimarea părţilor zilei: e o amiază corectate
fiebinte
Exprimarea fenomenelor atmosferice: e
frig
Exprimarea senzaţiilor sau stărilor
sufleteşti: mi-e dor, mi-e frică

(2) Se exprimmă prin:

Substantiv Pronume în Orice cuvânt Verbe la
nominativ folosit cu valoare infinitive sau
de substantiv supin
Dorul meu pe Binele învinge. E greu de
unde pleacă / Harnicul respectat cuvântul
Nu-i pasăre să-l izbândeşte. dat.
întreacă Primul câştigă. A-ţi sluji idealul
cere perseverenţă.

(3) Cazurile subiectului

Nominativ Acuzativ, precedate de G D + pronume relative
prepoziţii: de, la, prin, care introduce o
printre, din subordonată
Suntem cu toţii Fiecare pe la casa / cui
ne are
(4)
Acordul predicatului cu subiectul Acordul subiectului multiplu
Acordul se realizează în persoană şi Persoane diferite: persoana I are
număr preponderenţă asupra ceorlalte
personae, persoana a II-a asupra
Verbele de la pasivul reflexiv şi cele de celorlalte persoane:
la reflexiv impersonal se acordă formal Eu şi ea plecă. Tu şi ea plecaţi.
S-a amânat întîlnirea.
Se zăresc nori. Termeni în raport de coordonare
copulativă:
Subiectul exprimat prin substantiv Munca şi puţin noroc aduc succes.
@ Prof.univ.dr. Octavia Costea, Universitatea Titu Maiorescu, București.

colectiv:
Au venit stolurile de păsări.
Stolul de păsări a zburat.
Cazuri speciale:
Verbele a durea, a plăcea, a conveni
precedate de un pronume personal îb
acuzativ sau dativ se acordă astfel:
Mă dor picioarele.
Îmi plac dulciurile.
Îmi convin propunerile sale.
La singular sau la plural, în cazul unei
construcţii negative:
Nici mama, nici tata n-a venit.
Nici eu, nici fratele meu n-am plecat.
În raport disjunctiv - acordul se face la
singular:
Eu sau tu vei fi premiat.
Masculinul are prioritate dacă termenii
sunt nume de persoană:
Ion, Maria şi Flavia sunt chemaţi la
bibliotecă.

Acordul se face cu cel mai apropiat

dacă termenii sunt nume de lucruri,
obiecte
Rochia, fularul şi poşeta sunt proaspăt
vopsite.

3. Atributul şi propoziţia subordonată atributivă

Atributul Propoziţia subordonată atributivă

Un substantiv poate avea mai multe
attribute, un atribut poate determina
mai multe substantive Se introduce prin:
Clasificare Pronume şi adjective relative-
 Atribut substantival interogative: care, cine, ce, câţi etc.
 Atribut adjectival Adverbe relative: unde, când, cum
 Atribut pronominal Conjuncţii subordonatoare: că, să, ca
 Atribut verbal … să, dacă, de
 Atribut adverbial
Clasificare:
 Atribut interjecţional
 Determinativă: nu se desprte prin
virgulă
Apoziţia este în cazul nominativ
sau ia cazul substantivului  Explicativă: se desparte prin
@ Prof.univ.dr. Octavia Costea, Universitatea Titu Maiorescu, București.

determinat, inclusive în cazul virgulă

vocative
Poate fi precedată de adverbe: Topica: frecvent, după regentă
adică, anume
Apoziţia poate fi simplă sau Contragerea: devine atribut
dezvoltată

Atelier

Texte de analizat:
Puţin mai este şi ai să ajungi împărat, care n-a mai stat altul pe faţa
pământului, aşa de iubit, de slăvit şi de puternic (Ion Creangă).
Destul că bordeiul era fericit. Şi trecu multă vreme: căţelul se făcu câine,
pisoiul se făcu mârtan (Ion Pop Reteganul).

1Nu știu /alții 2cum sunt/, dar eu, /când 3mă gândesc la locul nașterii mele, la
casa parinteascã din Humulești, la stâlpul hornului/ unde 4lega mama o șfară cu
motocei la capăt/, de 5crăpau mâțele jucându-se cu ei/, la prichiciul vetrei cel
humuit, /de care 6mă țineam/ când 7începusem a merge copăcel/, la cuptorul /pe
care 8mă ascundeam/, /când 9ne jucam noi, băieții, de-a mijoarca/, și la alte
jocuri și jucării pline de hazul și farmecul copilăresc, /10parcă-mi /11saltă și
acum inima de bucurie!/ Și, Doamne, 1frumos era pe atunc/i, căci și părinții, și
frații și surorile îmi 2erau sănătoși/, și casa ne 3era îndestulată, /și copiii și
copilele megieșilor4 erau de-a pururea în petrecere cu no/i, /și toate îmi 4mergeau
după plac, fără leac de supărare/, de 5parcă /6era toată lumea a mea! (Ion
Creangă).

Complemente şi subordonate corespunzătoare

@ Prof.univ.dr. Octavia Costea, Universitatea Titu Maiorescu, București.

Complementul de agent
Elemente regente
Verbe tranzitive la diateza pasivă
Verbe la diateza reflexiv-pasivă
O cercetare profundă se face de către
studenţii de la programul de conversie
profesională.
Verbe la participiu sau la supin
Poate determina adjective realizate cu
sufixul – bil, formă afirmativă sau
negativă
Fişele sunt realizabile de către
studenţii de la programul de conversie
profesională.
Se exprimă prin:
Componente ale grupului nominal
Topica: de obicei, stă după elementul
regent; în propoziţia interogativă sau în
propoziţia exclamativă sau retorică,
poate fi înaintea acestuia
De noi a fost adusă bibliografia
completă la această lucrare!
Punctuaţia: nu se desparte prin virgulă
de elementul regent
Complementul direct Subordonata completivă directă
Elemente regente Elemente regente
Verbe tranzitive, la moduri personale şi Verbe tranzitive, la moduri personale şi
nepersonale nepersonale
Se exprimă prin: Interjecţii cu funcţia de predicat: iată,
Componente ale grupului nominal şi iacă / iaca, uite, na, poftim
prin verbe la moduri nepersonale
A terminat de elaborat lucrarea de Se introduce prin:
licenţă. Conjuncţii subordonatoare: că, să, ca
Topica: de obicei, stă după elementul … să, dacă, de
regent Pronume şi adjective relative: care,
Punctuaţia: nu se desparte prin virgulă cine, ce, câţi etc.
de elementul regent Pronume nehotărâte: oricare, oricine,
orice etc.
*** Cum este corect? Adverbe şi locuţiuni adverbiale: cum,
Lucrarea care ai realizat-o este ca şi cum, după cum etc.
@ Prof.univ.dr. Octavia Costea, Universitatea Titu Maiorescu, București.

remarcabilă.
Lucrarea pe care ai realizat-o este Topica: de obicei, după regentă
remarcabilă. Punctuaţia: nu se desparte prin
virgule; dacă este situată înainte, se
desparte prin virgulă
Contragerea: complement direct

Complementul indirect Subordonata completivă indirectă

Elemente regente Elemente regente
Verbe / locuţinui verbale intranzitive, Verbe / locuţinui verbale intranzitive,
la moduri personale şi nepersonale la moduri personale şi nepersonale
Verbe / locuţinui verbale tranzitive, la Interjecţii predicative
moduri personale şi nepersonale Adjective
Dau ceva / cuiva Este bucuros că are succes.
Interjecţii predicative Adverbe
Adjective Este departe de ce te gândeşti.
Este bucuros de succesul lui. *** Determină verbe / locuţiuni
Adverbe verbale reflexive: a-şi bate joc, a se
Este departe de a fi un om rău. mira, a se gândi, a se teme, a se
bucura, a se interesa
Se exprimă prin:
Se introduce prin:
Componente ale grupului nominal Conjuncţii / locuţiuni conjuncţionale
În cazurile dativ, acuzativ şi genitiv subordonatoare: că, să, ca … să, după
(însoţite de prepoziţii) ce, de
*** Aspecte particulare: Pronume şi adjective relative: care,
Împotrivă-ţi s-au ridicat mai mulţi. cine, ce, câţi etc.
Asupra noastră veghează o stea Pronume nehotărâte: oricare, oricine,
călăuzitoare. orice etc.
Verbe / locuţiuni verbale la moduri Adverbe şi locuţiuni adverbiale: cum,
nepersonale ca şi cum, după cum etc.
Adjective:
Din puţin iese mult. Topica: de obicei, după regentă; sau
Numerale (cu valoare substantivală) înaintea regentei
Topica: de obicei, stă după elementul Punctuaţia: se desparte prin virgule
regent dacă este înaintea regentei;
Punctuaţia: nu se desparte prin virgulă Contragerea: complement indirect
de elementul regent
@ Prof.univ.dr. Octavia Costea, Universitatea Titu Maiorescu, București.

Complementul circumstanţial de loc Subordonata circumstanţială de loc

Elemente regente
Verbe predicative / locuţinui verbale, la Se introduce prin:
moduri personale şi nepersonale Pronume şi adjective relative sau
Interjecţii predicative nehotărîte: (ori)care, (ori) cine, (ori)ce,
Adjective (ori)câţi etc. precedate de prepoziţii
Echipa noastră victorioasă a doua către, spre
oară primeşte marele trofeu. Adverbe relative şi nehotărâte:
Adverbe (ori)unde, (ori) încotro etc. precedate
Este departe de a fi un om rău. sau nu de prepoziţii
Subordonata poate fi intercalată în
Se exprimă prin: propoziţia regentă.
Substabtuve sau substitute, grup Poate avea un corelativ – adverbul
nominal acolo
Acuzativ Topica: de obicei, după regentă; sau
 însoţite de prepoziţii înaintea regentei
 fără prepoziţii – când arată Punctuaţia: se desparte prin virgulă
durata A mers două ore. dacă este înaintea regentei;
Genitiv (însoţite de prepoziţii sau Contragerea: complement
locuţiuni prepoziţionale): înaintea, în circumstanţial de loc
urma, în timpul, în vremea, de-a
lungul, în mijlocul etc.
A sosit înaintea fratelui / alor mei /
noastră.
Adverbe / locuţiuni adverbiale: acum,
acuşi, adeseori, adineauri, abia, apoi
etc.
Zile de primăvară
Primăvara / în ianuarie înfloresc
ghioceii.
Cu valoare adverbială se utilizează
sintagmele pronominale stabile: după
aceea, după asta, după toate acestea
Topica: Pot sta după elementul regent,
dar, în anumite cazuri, pot sta înaintea
acestuia
Punctuaţia: se desparte prin virgulă de
elementul regent dacă este antepus
Complementul circumstanţial de Propoziţia circumstanţială de timp
timp Raporturi temporale:
@ Prof.univ.dr. Octavia Costea, Universitatea Titu Maiorescu, București.

Elemente regente Anterioritate

Verbe predicative / locuţinui verbale, la Posterioritate
moduri personale şi nepersonale Simultaneitate
Interjecţii predicative Acţiune durativă
Adjective Când strălucesc de rouă grea
Echipa noastră victorioasă aici Cărări de soare pline,
primeşte trofeul. Frumoasă eşti pădurea mea
Adverbe (G. Topârceanu)
Este departe de a fi un om rău. Acţiune iterativă
Îţi deschide-a lui adâncuri, / faţa lunei
Se exprimă prin: să le bată (M. Eminescu)
Substantive sau substitute, grup
nominal Se introduce prin:
Acuzativ Conjuncţii / locuţiuni conjuncţionale
 însoţite de prepoziţii subordonatoare: că, să, ca … să, după
 fără prepoziţii – când arată spaţiul ce, de
parcurs Adverbe relative şi nehotărâte:
A mers doi kilometri. (ori)când, etc. precedatate sau de
Dativ: a sta, a rămîne, a se aşterne, a prepoziţii
pironi Subordonata poate fi intercalată în
S-a pironit locului. propoziţia regentă.
Genitiv (însoţite de prepoziţii sau Poate avea un corelativ – adverbul
locuţiuni prepoziţionale): asupra atunci
contra, înintea, înapoia, deasupra, Topica: de obicei, după regentă; sau
dedesuptul, în faţa, în spatele, în înaintea regentei
mijlocul, în jurul, de-a lungul, de-a Punctuaţia: se desparte prin virgulă
latul, de-a curmezişul, de jur- dacă este înaintea regentei;
împrejurul etc. Contragerea: complement
Adverbe / locuţiuni adverbiale: acasă, circumstanţial de timp
aici, acolo, jur- împrejur, undeva etc.
Topica: de obicei, stă după elementul
regent, dar, în anumite cazuri, poate sta
înainte acestuia
Punctuaţia: se desparte prin virgulă de
elementul regent dacă îl precedă
Complementul circumstanţial de Subordonata circumstanţială de mod
mod Clasificare:
Elemente regente Subordonata circumstanţială de mod
Verbe predicative / locuţinui verbale, la propriu-zisă
moduri personale şi nepersonale Subordonata circumstanţială de mod
@ Prof.univ.dr. Octavia Costea, Universitatea Titu Maiorescu, București.
Interjecţii predicative
Adjective
Este ascunsă bine.
Adverbe
Este bine cu ajutor.
Se exprimă prin:
Substantive sau substitute, grup
nominal
Acuzativ, însoţite de prepoziţii: a, ca,
după, din, dintru, fără (de), in, intru,
la, pe, prin:
Miroase a busuioc.
Dativ: conform, contrar, potrivit, la (+
acuzativ)
Genitiv: în baza, în lumina, în temeiul
Dativ: asemenea, aidoma etc.
Adverbe / locuţiuni adverbiale: abia,
alene, pe de rost etc.
Verbe / locuţiuni verbale la moduri
nepersonale:
Vorbeşte fără a se gândi.
Complementul circumstanţial de
mod comparativ
Mobila străluceşte ca dată cu lac.
Topica: de obicei, stă după elementul
regent, dar, în anumite cazuri, poate sta
înainte acestuia
Punctuaţia: se desparte prin virgulă de
elementul regent dacă îl precedă
Complementul circumstanţial
consecutiv
comparativă
Se introduce prin:
Conjuncţii / locuţiuni conjuncţionale
subordonatoare: după cum, după cât,
ca şi cum, ca şi când
Adverbe relative şi nehotărâte:
(ori)când, etc. precedatate sau de
prepoziţii
Subordonata poate fi intercalată în
propoziţia regentă.
Poate avea un corelativ – adverbul aşa,
astfel sau formează grupul adverbial
care se ia împreună aşa cum, astfel
cum
Topica: de obicei, după regentă;
înaintea regentei sau intercalată
Punctuaţia: se desparte prin virgulă
dacă este înaintea regentei;
Contragerea: complement
circumstanţial de mod
Subordonata circumstanţială
consecutivă
Conjuncţii subordonatoare: încât, de,
că
Corelative: aşa, atât, astfel, în aşa fel
Am scris atât de mult la examen că nu
mai vedeam.
Topica: după regentă
@ Prof.univ.dr. Octavia Costea, Universitatea Titu Maiorescu, București.
Complementul circumstanţial de
cauză
Elementul regent
Verbe / locuţiuni verbale la moduri
personale sau nepersonale
Adjective
Este bucuroasă de venirea vacanţei.
Se exprimă prin:
Substantive sau substitute, grup
nominal
Acuzativ, însoţite de prepoziţii: a, ca,
după, din, dintru, fără (de), in, intru,
la, pe, prin:
Miroase a busuioc.
Dativ (efect poitiv): datorită
Genitiv: din cauza, din pricina, din
vina
Dativ: asemenea, aidoma etc.
Adjective:
Am scris mult de bucuroasă că am ştiut
subiectul.
Adverbe / locuţiuni adverbiale:
Plec e bine ce ai venit.
Verbe la moduri nepersonale:
Pierzând biletul, a cumpărat altul.
Topica: de obicei, stă după elementul
regent, dar, în anumite cazuri, poate sta
înainte acestuia
Punctuaţia: se desparte prin virgulă de
elementul regent dacă este antepus
Complementul circumstanţial de
scop
Punctuaţia: se desparte prin virgulă
Contragerea: complement
circumstanţial consecutiv
Am scris atât de mult la examen, încât
nu mai vedeam.
Subordonata circumstanţială
cauzală
Clasificare:
Subordonata circumstanţială cauzală
propriu-zisă
Subordonata circumstanţială cauzală
condiţională
Se introduce prin:
Conjuncţii / locuţiuni conjuncţionale
subordonatoare: că, deoarece, căci,
fiindcă, din pricină că, din cauză că,
dacă
Adverbe relative: cum, unde
Subordonata poate fi intercalată în
propoziţia regentă.
Poate avea un corelativ – de aceea
Topica: înaintea şi după regent
Punctuaţia: se desparte prin virgulă
Contragerea: complement
circumstanţial de cauză
Subordonata circumstanţială de scop
(finală)
@ Prof.univ.dr. Octavia Costea, Universitatea Titu Maiorescu, București.

Elementul regent Conjuncţii / locuţiuni conjuncţionale

Verbe / locuţiuni verbale la moduri subordonatoare: să, ca să, pentru ca să
personale sau nepersonale Corelative: de aceea, de asta, anume
Interjecţii predicative Topica: după regent, de obicei;
înaintea regentei
Se exprimă prin: Punctuaţia: se desparte prin virgulă
Substantive sau substitute, grup Contragerea: complement
nominal circumstanţial de scop
Acuzativ, însoţite de prepoziţii: după,
spre, pentru, la, întru, în:
Genitiv: cu scopul, în scopul, în
vederea, în ideea, în intenţia
Adverbe / locuţiuni adverbiale:
De aceea am revenit, pentru
materialele de examen.
Verbe / locuţiuni verbale la moduri
nepersonale:

Topica: de obicei, stă după elementul

regent, dar, în anumite cazuri, poate sta
înainte acestuia
Punctuaţia: se desparte prin virgulă de
elementul regent dacă are corelativ
Complementul circumstanţial Subordonata circumstanţială
condiţional condiţională
Elementul regent Conjuncţii / locuţiuni conjuncţionale
Verbe / locuţiuni verbale la moduri subordonatoare: dacă, de, să, în caz că
personale sau nepersonale Adverbul relativ când
Interjecţii predicative Corelative: apoi, atunci
Topica: de obicei, înaintea regentei
Se exprimă prin: Punctuaţia: se desparte prin virgulă
Substantive sau substitute, grup Contragerea: complement
nominal circumstanţial condiţional
Acuzativ, însoţite de prepoziţii: în caz
de, cu condiţia de, în loc de
Genitiv: în cazul, cu condiţia, în locul
Adverbe: astfel, altminteri
Perseverenţa este bună, altminteri ne
dezvoltăm haotic.
Verbe / locuţiuni verbale la moduri
@ Prof.univ.dr. Octavia Costea, Universitatea Titu Maiorescu, București.

nepersonale:
Stăruind vei reuşi să-l îndupleci.

Topica: de obicei, stă după elementul

regent, dar, în anumite cazuri, poate sta
înainte acestuia
Punctuaţia: se desparte prin virgulă de
elementul regent dacă are corelativ
Complementul circumstanţial
concesiv
Elementul regent
Verbe / locuţiuni verbale la moduri
personale sau nepersonale
Interjecţii predicative
Se exprimă prin:
Substantive sau substitute, grup
nominal însoţit de prepoziţii sau
locuţiuni prepoziţionale: cu (tot în
acord cu substantivul determinat), în
ciuda, în pofida
Verbe / locuţiuni verbale la moduri
nepersonale:
Gerunziu însoţit de adverbul chiar
Infinitiv cu prepoziţia fără
Topica: de obicei, stă după elementul
regent, dar, în anumite cazuri, poate fi
intercalat
Subordonata circumstanţială
concesivă
Clasificare
Subordonata circumstanţială concesivă
propriu-zisă
Subordonata circumstanţială concesivă
ipotetică
Conjuncţii / locuţiuni conjuncţionale:
chiar dacă, chiar să, măcar să
Pronume şi adjective nehotărţte
Adverbe nehotărâte
Corelative: totuşi, tot, cu toate acestea
Topica: de obicei, înaintea regentei
Punctuaţia: se desparte prin virgulă
Contragerea: complement
circumstanţial concesiv

Atelier
Texte de analizat:
Dar nu-i /cum gândește omul/, ci-i /cum vrea Domnul. Într-una din zile, și
chiar în ziua de Sfântul Foca, scoate vornicul din sat pe oameni la o clacă de dres
drumul. Se zicea că are să treacă Vodă pe acolo spre mănăstiri. Și bădița Vasile
n-are ce lucra? Hai și noi, măi băieți, să dăm ajutor la drum, să nu zică Vodă,
când a trece pe aici, că satul nostru e mai leneș decât alte sate. Și /ne luăm noi de
la școală /și ne ducem cu toții. Și care săpau cu cazmalele, care cărau cu
@ Prof.univ.dr. Octavia Costea, Universitatea Titu Maiorescu, București.

tărăboanțele, care cărau cu căruțele, care cărau cu covețile, în sfârșit, lucrau

oamenii cu tragere de inimă. Iar vornicul Nic-a Petricăi, cu paznicul, vătămanul și
câțiva nespălați de mazili se purtau printre oameni de colo până colo, și când
deodată numai iaca vedem în prund câțiva oameni claie peste grămadă, și vedem
unul din ei mugind puternic. „Ce să fie acolo?“ ziceau oamenii, alergând care de
care din toate părțile.

Și alții sunt ca alții, dar eu știu că mi-am pus bine gura la cale, să-mi fie pe
toată ziua. Și îndată ce m-am sculat de la masă, luându-mi rămas bun de la
călcâie, fuga la scăldat; și când sar odată voinicește de pe-un mal nalt în ștoalnă,
din greșeală, drept cu fața-n jos, numai scântei s-au făcut pe dinaintea ochilor de
durere; și am crezut că mi-a plesnit pântecele, nu s-a întâmplat altăceva. Și după
ce-am ieșit cu mare greu din apă și m-am pus pe mal, ținându-mă cu mâinile de
inimă, băieții s-au strâns ciotcă împrejurul meu și m-au înmormântat cu nisip, și
m-au prohodit cum știau ei, și de-abia mi-am venit în simțire peste vrun ceas; ș-
apoi am început a mă scălda în tihnă, până pe la asfințitul soarelui, potrivind-o să
vin acasă odată cu vacile și spunând mamei că, scăpându-le văcarul din ocol pe
ale noastre la amiază, eu singur le-am dus la păscut, și de-aceea m-am întârziet
până acum. Și mama, creștină bună, crezându-le toate lăptoase, după răbuș, cum i
le spusesem eu cu măguleli, m-a lăudat de vrednicia ce făcusem și mi-a dat și
demâncare. Iară eu, mâncând lupește, mă făceam smerit și numai râdeam în mine,
mirându-mă tot atunci de ghibăcia minciunilor ce potrivisem, de-mi venea mai-
mai să le cred și eu singur pe jumătate.