@Prof.univ.dr. Octavia Costea, Universitatea Titu Maiorescu, București.

Curs 7

Colind nou, Paula Seling, Ion Paladi

Verbul
Acţiuni Evenimente Stări Posesia Necesitatea Voinţa
A scrie A se naşte A iubi A avea A trebui A vrea

1. Clasificare

(1) Înţeles de sine stătător

Predicative Nepredicative
Vine acum. Copulative auxiliare
Ești acasă Ești profesor A fi, a avea, a vrea

Ex:
Eu am un caiet ordonat. Am vrea să avem un caiet ordonat.
Vrei o carte Vei vrea o carte
Sunteți acasă Sunteți lăudați

A fi = verb predicativ şi verb copulativ

Ortografie:
 Imperativ: fii liniştit
 Conjunctiv: să fi fericit
 Gerunziu: fiind
Sensuri: se află, există, se găseşte, se întâmplă, trece etc.
 Timpul: Este iarnă.
 Ora: Este 10.
 A dăinui: Este din antichitate
 Vârsta: Este de 7 ani.
@Prof.univ.dr. Octavia Costea, Universitatea Titu Maiorescu, București.

A avea = verb predictiv şi verb auxiliar (indicativ, viitor , prezumtiv)

A vrea = verb predictiv şi verb auxiliar (indicativ perfect compus, condiţional optativ, viitor)
(2) Capacitatea de a avea complement direct
Tranzitive Intranzitive

Citesc o carte. Merg la bibliotecă.

(3) Capacitatea de a avea subiect

Personale Impersonale Unipersoanle
Verificarea contextuală a. Fenomene ale naturii: tună, a. Impersonale: burează
fulgeră etc. b. Acțiuni făcute de
Metaforic, pot accepta animale: a lătra
persoană: îl fulgeră cu privirea c. Verbe reflexive: a se
b. Cu pronume reflexiv devin cădea, a se cuveni
impersonale: se aude, se d. Verbe constatative:
crede, se pare, se ştie, se rezidă, comstă.
zice, se zvoneşte
c. Anumite locuţiuni verbale:
a-i trece prin minte, a-i da
prin gând
d. Unele forme de pasiv: a-fi
dat, a-i fi sortit, a-i fi
hărăzit, a-i fi menit, a-i fi
scris
e. Când nu se folosesc cu un
subiect personal: A ajunge,
a se cuveni, a fi, a se
întâmpla, a păsa, a rămâne,
a trebui

(4) Conjugarea
Aspecte ortografice
Unele verbe au şi forme populare sau regionale + se acceptă formele literare:
Conjugarea I Conjugarea a II-a Conjugarea a III-a Conjugarea a IV-a
- a / at - ea / ut - e / ut, s - i / it, î/ /ît
A cânta A vedea, a tăcea A face, a merge A iubi, a urî
A adăuga, a aiura, a A apărea, a cădea, a A abate, a accede, a A absorbi, a auzi etc.
ceda, a curăţa, a compărea, a (se) concede, a rage, a
deceda, a decerna, a complăcea,a rămâne, a scrie, a
dizolva, a exceda etc. displăcea, a încăpea, ţine, a umple etc.
a părea, a tăcea etc.
@Prof.univ.dr. Octavia Costea, Universitatea Titu Maiorescu, București.

Variante admise: datora / datori, alunga / alungi

2. Locuţiuni verbale= grup de cuvinte cu valoare de verb
Ex:
A băga de seamă, a-și aduce aminte
Verbul inclus în locuţiunea verbală precizează categoriile gramaticale, pe când
celelalte părţi de vorbire nu îşi modifică structura.

3. Diateza

Activă Pasivă Reflexivă

Acţiunea se răsfrânge
asupra unui obiect
Citesc cartea.
Subiectul suportă acţiunea
făcută de un complement
de agent
Cartea este citită (de
mine).
Acţiunea de răsfrânge
asupra subiectului
Pronume care nu au funcţie
sintactică:
 Pronume în acuzativ: a
se teme, a se duce, a se
spăla
 Pronume în dativ: a-şi
aminti, a-şi asuma
Ex: Se spală - Îl spală
Îmi fac griji – Îmi face griji
(el)

*** Pasivul –reflexiv=

formă reflexivă şi înţeles
pasiv
Se văd satele. - Satele sunt
văzute (de cineva). -
Cineva vede satele.

4. Moduri şi timpuri personale

Indicativ Imperativ Conjunctiv Condiţional – Prezumtiv:

optativ fost

prezent, forma prezent şi prezent şi prezent şi

imperfect, afirmativă şi perfect compus perfect compus perfect compus
perfect simplu, negativă Ex: Voi fi
perfect citind, să fi
compus,mai
mult ca
@Prof.univ.dr. Octavia Costea, Universitatea Titu Maiorescu, București.

perfect, viitor ,
viitor anterior

5. Moduri şi timpuri nepersonale

Infinitiv Participiu Supin Gerunziu

prezent şi perfect Prepoziţie + Gerunziu acordat

Ex: participiu invariabil Ex:
Ex: Coşuri fumegânde
De la scăldat
merge la cunpărat.
A venit pentru
învăţat.

8. Concordanţa timpurilor
Valori stilistice ale verbelor
 Repetiţia
Care vine, vine, vine, calcă totul în picioare (Mihai Eminescu).
 Inversiunea
Duce-m-aş şi m-aş tot duce... (Cântec popular)
 Personoficarea
Căci toată floarea vă cunoaşte / Şi toată frunza ei vă ştie (O. Goga).
 Metafora
Cuibar rotind de ape (Mihai Eminescu).
 Tehnica basoreliefului prin alternarea timpurilor verbale
Feciorul de împărat, aducându-și aminte cât de bun augur îi fusese asemenea vorbe
din graiul vulturului, lăsă ghioaga jos și goni câinele în lături; iar lighioana, bucuroasă de a se
simți scăpată, începu să râcâie țărâna cu labele și scoase dinaintea voinicului o piatră de
smarand, mare și frumoasă, de strălucea verde și rămurată ca spicul crud al grâului, ca rodul
pământului.
Atâta fu voinicului, până ce ridică de jos smarandul fermecat și-l băgă în sân; ș-apoi de
atunci înainte toate jivinile câte se târăsc prin țărână și câte se ascund pe sub pământ, toate îl
cunoscură pe dânsul de stăpân. Viezurii cu perii suri, lungi și drepți ca țepele, și bursucii
somnoroși, care ies numai noaptea din vizuini; jderii pădureți cu blana ruginie, deasă, moale și
frumos netezită, și vidrele colțate de pe malul bălților; nevăstuicile cu trup prelung și mlădios și
cu gușe albe, care se furișează printre răzoare, vânând cuiburi de păsărele, și veverițele
șugubețe, cu coada vâlvoi, care sar zglobii pe crăcile copacilor ronțăind alune, ghindă și
scorușe; pințele cu labe scurticele la piept, iar la spate cu picioroange, care când umblă se saltă
ca locustele, și cățeii-pământului, de le zice și șuițe, care scot capul la amiazi din găuri, ca să
latre la soare; apoi mișunii cei cu gropanele pline de grâne, și șobolanii din smârcuri; toate
lighioanele, până și cârtițele orbețe și aricii ghimpoși, ba chiar șerpii, gușterii și șopârlele, toate
@Prof.univ.dr. Octavia Costea, Universitatea Titu Maiorescu, București.

i se arătau lui în cale, sau ca să-l slujească la vreo trebuință, sau ca să piară de mâna lui, când
avea plăcere de vânat. Cu dânsul vulpile 2își 1cheltuiau de pomană și viclenia minții și iuțeala
piciorului, căci, de fiecare minciună a vulpii, el afla prea lesne mijloace o mie ca să-i vină de
hac. Apoi și cu ursul cel mai sălbatic el își făcea jucărie; fără secure, fără cuțit el intra semeț în
vizuina lui, se lua cu dânsul la luptă dreaptă și întotdeauna ursul cădea mort la pământ.
Astfel prin văzduh, astfel pe sub pământ, el era mai tare, el era mai mare; de aceea și
traiul lui era acum și mai mult pornit pe vânătoare.
Când feciorul de împărat trecea pe dealul Balaurului, d-a stânga Slănicului, lighioana
cea înfricoșată, cu o falcă în cer și cu alta în pământ,
Șerpoaica cu solzii verzi,
să n-o vezi, să n-o visezi!
degrabă se zvârcolea, se pitula și se afunda până la gurile iadului, ca să nu o vadă viteazul
vânător, să nu-i reteze cu paloșul șapte capete și să nu-i stingă șapte suflete. Oricât de mult se
silea dânsul că să-i apuce înainte, iazma iadului prididea cu fuga, și voinicul rămânea mereu
să-și scoată necazul pe păsările cerului și pe lighioanele pământului. Da zi peste zi și nu putea
nimeri. (Alexandru Odobescu, Pseudo-Kynegetikos).

 Utilizarea prezentului istoric şi ştiinţific

Apa fierbe la 100 de grade.

Atelier

Un pedagog de şcoală nouă - I.L.Caragiale

D. Mariu Chicoş Rostogan, distinsul nostru pedagog absolut, şi-a început cariera printr-o
memorabilă conferenţă didactică.
Vom da aci mai la vale conferenţa în rezumat, apoi câteva note, luate după natură, despre
activitatea în praxă a eminentului pedagog.
Trebuie prealabil să spunem că d-sa, totdeauna înainte de e şi i, pronunţă pe:
n ca gn franţuzesc,
t ca k,
d ca gh,
g ca j,
c ca ş.
Aceasta pentru uşurarea citirii citatelor din vorbirea d-sale, pe cari voim să le transcriem pe cât
se poate cu pronunţarea lor originală. Cititorul va suplini părţile din cale afară originale, pe cari
ne-a fost prea greu să le transcriem exact, ca de ex. gn şi g.
1. Conferinţă
"Onorat aughitoriu,
Vom căuta să ne roskim astăzi ghespre metoda ghe a prăda grămakica în jenăre şi apoi numai
doară ghespre metoda intuikivă şi ghespre răspunsurile neapărake, neţăsitake ghe lojica lucrului,
amăsurat inkelijinţii şcolerului!"
@Prof.univ.dr. Octavia Costea, Universitatea Titu Maiorescu, București.

Aşa începe d. conferenţiar. Cui nu a asistat la conferenţa aceasta trebuie să-i spunem că
pedagogul pune întrebările şi presupune şi răspunsurile. Aşa că urmarea, deşi s-ar părea o
conversaţie între pedagog şi şcolar, este însuşi corpul conferenţii. Iată rezumatul acestei
superioare opere didactice.
Urmează conferenţiarul:
Pedagogul: No! ce-i grămakica?
Şcolerul: Grămakica iaste...
Pedagogul: No că-z ce iaşte? că-z doar nu iaşte vun lucru mare.
Şcolerul numai apoi se răculeje şi răspunghe: grămakica iaşte o ştiinţă ghespre cum lucră limba
şi lejile mai apoi la cari se supune aceea lucrare, ghin toake punturile ghe veghere.
Pedagogul: Bravo, mă! prostovane! (îi zic aşe doară nu spre admoniţiune, ci spre înghemn şi
încurajare). No, acuma, spune-ne tu numai cum se împart substankivele? Şcolerul, la întrebarea
aceasta a mea doară, musai să răspunză, neţăsare, amăsurat priceperii şi răţiunii sale:
Şcolerul: În substankive care se văd şi substankive cari nu se văd - reşpeckive concreke şi
abstracke!
Pedagogul: Apoi merem mai gheparte pe ogorul pedagojic şi punem cheskiunea doar:
Aţi auzit voi, copii, ghespre jăn? Ce iaşte jănul?
Şcolerul răspunghe: Jănul e cumu-i lucru: masculin, femenin şi ekerojen au neutru, reşpeckive
ghe bărbat, ghe femeie şi ghe ce nu-i nici bărbat, nici femeie.
Pedagogul: Esemple doară...
Şcolerul apoi musai se exprime astfel:
Calul îi substankiv masculin; iel se schimbă în iapă, ş-apoi ghevine femenin.
Pedagogu1: No! dar neutru?
Şcolerul (inoţent cumu-i, el nu poake da exemplul aghecvat; eu, pedagogul, atuncia-s gata să-i
dau ilustrăţiunea keoriei)...
Pedagogul: Neutru! Neutru mai apoi, dacă-i calul masculin şi iapa femenină, neutru-i catârul,
carele nu-i nici cal, nici iapă, nici măgar, nici cal: e catâr, aghică corşitură, ghe îmbele jenuri, şi
mai gheparke pentru aceea se conzultă zoologhia, care-i o altă ştiinţă naturale, şi doară naturalia
non sunt turpia!...
După aceea doară, şcolerul musai să fie, în răţiunea să puerilă, eghificat pe gheplin ghe jănurile
tutor substankivelor.
Vine numai dup-aceea cheskiunea makemakică... Spune-ne tu doară, Bârsăscule! (zic eu
şcolerului) ce înţăleji tu prin curbă, o linie curbă?
Şcolerul: Care nu-i ghireaptă...
Pedagogul (zâmbind cu bunătate): No! care nu-i ghireaptă, bine! da' cumu-i, dacă nu-i
ghireaptă?
Şcolerul mai apoi vine la aceea înduplecare a răţiunii că musai va să răspundă minken:
E o linie oablă, oablă, care mere şi mere şi mere şi iarăşi se-ntoarnă ghe unghe o purces.
Pedagogul (jucându-şi serios rolul): Bine! răspuns limpeghe! chiar! reşpeckive esact... No
acuma, spune-ne cine au invăntat numerele?
@Prof.univ.dr. Octavia Costea, Universitatea Titu Maiorescu, București.

Şcolerul acuma, după memorare numai, căci memoria e, cum zice Tubinghen, pur animală,
răspunghe ca animalul: numerele pare, reşpeckive cele cu soţiu, le-au invăntat Pitagora, iar mai
apoi cele impare, reşpeckive cele fără soţiu, le-au invăntat Eratoskenes!
Bravo!
Cum veghe, onoratul aughitoriu, toake răspunsurile şcolerului după metoada intuikivă
moghearnă sunt neţesitake prin lojika lui, proprie vorbind născândă, dar completaminke formată
printr-o educăţiune aghecvată cercustanţelor, probăluike ca gherivând ghin natura noastră, carea
lucră pe cum e mânată mai gheparke.
Într-o viitoare conferenţă, vom cuvânta apoi ghespre această natură iarăşi în aplicăţiunile sale în
raport cu pedagojia, cu beserica şi cu işcoala!
(Aplauze. A doua zi, pedagogul nostru este numit în slujbă profesor "ghe pedagojie în jenăre şi
ghe limba makernă în şpeţial". Să-l vedem la lucru.)

Aspecte didactice:

Costea, Octavia. (2016). Didactica actuală. Bucureşti: Ed.

Prouniversitaria.
Pp 31 -35

(a) Cunoaşterea elevului şi a grupului

Figura 8 - Forme ale cunoaşterii personalităţii

Domenii Forme ale cunoaşterii Trăsături şi aparenţe

Sine somatic Trăsături şi aparenţă fizică
Dimensiunea Condiţie fizică şi sănătate
materială Sine posesiv Posesia de obiecte
Posesia de persoane
Dimensiunea Imaginea de sine Aspiraţii
personală Enumerarea de activităţi
Sentimente şi emoţii
Gusturi şi interese
Capacitate şi aptitudini
Calităţi şi defecte
Denominaţii simple
Identitatea de sine Rol şi statut
Consistenţă
Ideologie
@Prof.univ.dr. Octavia Costea, Universitatea Titu Maiorescu, București.

Identitate abstractă
Dimensiunea Valoarea de sine Competenţă
adaptivă Valori personale
Strategie de adaptare
Acţiunea de sine Autonomie
Ambivalenţă
Dependenţă
Actualizare
Stil de viaţă
Dimensiunea Preocupări şi atitudini Receptivitate
socioculturală sociale Dominaţie
Altruism

Referinţa la gen Referinţe simple

Atracţie şi experienţă socială
Relaţia cu Referinţa la celălalt Empatie
celălalt Expresie
Opinia altora despre sine Imagine despre sine

(b) Gestiunea acțională constă în :

A stabili un mediu pozitiv Identificarea criteriilor pentru realizarea

interpersonal
Învăţare colaborativă
Managementul conflictului
Învăţarea prin servicii
Aprecierea diferenţelor
Dezvoltarea de multiple perspective
grupurilor
Determinarea claselor de valori şi de reguli
Activităţi comune între clase
Consideraţii despre gruparea
colaborativă
Rolurile elevilor
Deprinderi sociale
Activităţi de învăţare cooperativă
Cauze comune de conflict social
Gestiunea participativă
Încorporarea serviciilor în programul şcolii
Reflecţii asupra învăţării din servicii
Resurse ale serviciilor
Predarea stilurilor de învăţare pentru elevi
Asumarea şi adaptarea stilurilor de învăţare
Cunoaşterea de sine şi de grup
Înţelegerea diverselor puncte de vedere
Asumarea rolului în evenimente curente
din diverse perspective
Perspective globale ale curriculumului
@Prof.univ.dr. Octavia Costea, Universitatea Titu Maiorescu, București.

Încadrarea în sisteme
Rezolvarea de probleme locale şi Identificare, alegerea între alternative şi
globale rezolvare
Educaţia interculturală Predarea – învăţarea din perspective
multi- şi interculturale
Înţelegerea diversităţii culturale prin arte
Imagini culturale
Homo faber în inteligenţa A da sens constructiv existenţei
interpersonală Înţelegerea utilităţii lumii construite

(c) Gestiunea relațională

Competenţele relaţionale ale elevilor sunt în etapa de sincronizare cu ei înşişi şi cu alţii,
stabilind un context comun, schimbând informaţii şi explorând similarităţi şi diferenţe, în timp ce
rezolvă simultan conflicte care apar instantaneu (Gottman, 1983)1. Adiţional, Dodge (1983)2
consideră că agresiunea semenilor este factorul care determină status-ul grupurilor asemănătoare.
Clasa este alcătuită din grupuri eterogene, cumulează o varietate de dificultăţi sociale, este legată
de varietatea cauzelor inculcate, care pot fi comportamente diz- sau armonioase legate de o
varietate de cauze contextuale.
La nivel organizaţional, după opinia noastră, este necesar să avem în vedere managementul
instituţiei şi al clasei de elevi, dar şi managementul grupului de elevi, în care respectul şi
cunoaşterea personalităţii umane devin cruciale. Organizaţia şcolară tinde să aibă la bază un
contract atât instituţional cât şi comunitar, în contextul în care toate modelele organizaţionale
europene sunt structurate pe calitate la nivel global şi sistemic. Modelele europene tind spre
evidenţierea laturii de implicare a profesorului, care este şi manager, acestea presupunând
conştientizarea statutului, a stilului şi a rolurilor asumate de acesta. Ca urmare,
cunoaşterea psiho-socială şi tranzacţională a personalităţii umane este sine qua non.

1
Gottman, John Mordechai; Katz, Lynn Fainsilber; Hooven, Carole, (1997), Meta-emotion: How Families
Communicate Emotionally, Lawrence Erlbaum Associates, Inc., Publisher.
2
Dodge, K.A., (1989), Problems in social relationships, in Behavioral treatment of childhood disorders, edited
by E.J. Mash & R.A. Barkley, pp. 222-244, New York: Guilford Press.
@Prof.univ.dr. Octavia Costea, Universitatea Titu Maiorescu, București.