CARACTERIZAREA PERSONAJULUL

Caracterizarea personajului este o compunere în care sunt prezentate trsturile unui

personaj dintr-o oper literar, pe baza a ceea ce fiecare cititor reine drept relevant pentru
personalitatea acelui personaj.
Intr-o caracterizare, sunt analizate trsturile fizice i morale ale unui personaj. prin
raportare la modalitile de constructie a acestuia, directe i indirecte, care pot ilustra diferite
aspecte privitoare la el.
O caracterizare cuprinde referiri la:
" identitatea (numele _i, eventual, porecla, vârsta, sexul) _i statutul personajului (rolul
su în familie, în societate), locul i rolul s£u în oper;
" trsturile fizice ale personajului (figur, mimic, statur, gesturi, îmbrcminte etc.);
" trsturile morale ale personajului (numite de narator, de alte personaje, de sine
însu_i sau rezultate din aciuni, gânduri, comportament, limbaj, vestimentaie, relaii cu alte
personaje);
" compararea cu alte personaje din acela_i text sau din alte texte citite, " semnificaia
personajului în cadrul operei_i, mai larg, din perspectiv general uman.
Fiecare însu_ire a unui personaj trebuie justificat prin exemple din text.
Elementele de construcie a personajului se subordoneaz, într-0 caracterizare,
trsturilor pe care le pune în eviden.
Mijloacele de construcie sau de caracterizare a personajului pot fi directe i
indirecte.
1. Mijloace de caracterizare directe:
de ctre narator,
de ctre alte personaje;
de ctre personajul însu_i (autocaracterizare);
2. Mijloace de caracterizare indirecte:
din gânduri _i sentimente (cum gânde_te i cum se simte);
din limbaj (cum vorbe_te);
din vestimentaie (cum se îmbrac);
din fapte, din comportament (cum se comport);
prin nume (cum se nume_te; uneori autorul ne sugereaz prin numele personajului
trstura lui dominant de caracter);
gesturi;
din relaia cu alte personaje:
din mediul în care trie_te.
 Prof.Cernuanu Ctlina

Dup aspectul verbului cu rol de predicat

a.afirmativ Când verbul cu rol de predicat are form
afirmativ.

Exemplu: Daria patineaz.

b. negativ Când verbul cu rol de predicat are form negativ
(are nu în fa)

Exemplu: Daria nu patineaz.

Dup scopul comunicrii, propoziiile sunt de mai multe

feluri:

ENUNIATIVE/ ASERTIVE
- comunic o informaie despre un obiect, o fiin sau un
fenomen.

- Are întotdeauna la final punct (.)

Exemplu: Mihai va merge în tabr.
INTEROGATIVE

Cer informaii despre un obiect, o fiin sau un fenonmen punând

o intrebare.
Are întotdeauna la final semnul întrebrii (?)
Exemplu: Mihai va merge în tabr?
EXCLAMATIVE

Exprim o stare sufleteasc de admiraie, mirare, plãcere,

mulumire, nemulumirea, surprindere, indignare, regret.
Are întotdeauna la final semnul exclamrii (!)
Exemplu: Mihai va merge în tabr!
 Prof.Cernuanu Ctlina

Propoziia. Tipuri de propozii

Propoziia este o comunicare cu un singur predicat.

Prile principale de propoziie sunt Subiectul i Predicatul.
Subiectul este partea principal de propoziie care arat cine face
aciunea exprimat de predicat.
Rspunde la întrebarea CINE?
Exemplu: Mirela cânt.
Cine cânt?

subiect
Predicatul este partea principal de propoziie carea aratä ce face
subiectul.

Rspunde la întrebarea CE FACE SUBIECTUL?

Exemplu: Mirela cânt.
Ce face Mirela?
predicat
Dup alctuire propoziia poate fi de dou feluri:
a. Simpl- este alctuit doar din subiect _i predicat.
Exemplu: Cl¡ra piçteaz.
Subiéct predicat

b.Dezvoltat- pe lâng prile principale de propoziie, apar i cele

secundare.

Exemplu: Clara picteaz frumos. Complement

 TRANSFORMAREA VORBIRI DIRECTE ÎN VORBIREINDIRECT
Vorbirea direct
Este un dialog/text dialogat
Ex.-Când ai venit ?intreab Mihnea.
-eri,la prânz,rspunde Ina.
V Apar verbespecifice:a zice,a spune,a
întreba,a rspunde,a anuna a
mårturisi,a striga,
numite verbe de declaraie
-uneori verbele de declaraie lipsesc i
atunci dinamizeaz£ aciunea
Folosim în scris:linia de
dialog,ghilimelele,dou
puncte,semnul exclamri sau al
întrebårii;
Aparverbe _i pronume la persoana l
_ia ll-a sg-/pl.
Ex.,,Eu îi iert!"
V Aparverbe la modul imperativ
Ex.-Vino!
Apar substantive în cazul vocativ:
ex. ,-Bunico,e råu s nu ai copii?"
V Apar cuvinte (adverbe) de genul:
astzi,ieri,mâine, acum,imediat
Ex.-Astzi ne întâlnim la ora 10:00
Vorbirea indirect
Este o povestire/text narativ
Ex.-Mihnea a întrebat-o pe Ina cânda venit.Ea i
a spus c¯ a venit cu o zi în urm,la prânz.
Verbele de declaraie sunt urmate de
cuvinte
precum:c,s,ca s,dac,unde, care,când.
Ex.El a întrebat-o dacäa venit.
Nu folosim niciunul dintre semnele de
punctuaie specifice valorii directe,ci
doar punctul la sfâr_itul propoziiilor.
Apar verbe _i pronume la persoana a ll-a
SB./pl.
Ex.El spuse c îl iart.
Verbele la modul imperativ sunt
transformate în verbe la modul
conjunctiv
Ex. I-a spus så vin.
Substantivele în cazul vocativ sunt
transformate în substantive în dativ sau
acuzativ
Ex.Nepoelul o întreab pe bunic dac este råu
s nu ai copi.
Se folosesc expresiile:în acea zi,cu o zi în
urm,urmtoarea zi,în acel moment,pe
moment
Ex.Ei s-au înteles s se întâlneasc la ora 10:00în
acea zi
Cuvintele vorbitorilor se redau în ordinea în
care au fost rostite.
 TRANSFORMAREA VORBIRI DIRECTE ÎN VORBIREINDIRECT
Vorbirea direct
Este un dialog/text dialogat
Ex.-Când ai venit ?intreab Mihnea.
-eri,la prânz,rspunde Ina.
V Apar verbespecifice:a zice,a spune,a
întreba,a rspunde,a anuna a
mårturisi,a striga,
numite verbe de declaraie
-uneori verbele de declaraie lipsesc i
atunci dinamizeaz£ aciunea
Folosim în scris:linia de
dialog,ghilimelele,dou
puncte,semnul exclamri sau al
întrebårii;
Aparverbe _i pronume la persoana l
_ia ll-a sg-/pl.
Ex.,,Eu îi iert!"
V Aparverbe la modul imperativ
Ex.-Vino!
Apar substantive în cazul vocativ:
ex. ,-Bunico,e råu s nu ai copii?"
V Apar cuvinte (adverbe) de genul:
astzi,ieri,mâine, acum,imediat
Ex.-Astzi ne întâlnim la ora 10:00
Vorbirea indirect
Este o povestire/text narativ
Ex.-Mihnea a întrebat-o pe Ina cânda venit.Ea i
a spus c¯ a venit cu o zi în urm,la prânz.
Verbele de declaraie sunt urmate de
cuvinte
precum:c,s,ca s,dac,unde, care,când.
Ex.El a întrebat-o dacäa venit.
Nu folosim niciunul dintre semnele de
punctuaie specifice valorii directe,ci
doar punctul la sfâr_itul propoziiilor.
Apar verbe _i pronume la persoana a ll-a
SB./pl.
Ex.El spuse c îl iart.
Verbele la modul imperativ sunt
transformate în verbe la modul
conjunctiv
Ex. I-a spus så vin.
Substantivele în cazul vocativ sunt
transformate în substantive în dativ sau
acuzativ
Ex.Nepoelul o întreab pe bunic dac este råu
s nu ai copi.
Se folosesc expresiile:în acea zi,cu o zi în
urm,urmtoarea zi,în acel moment,pe
moment
Ex.Ei s-au înteles s se întâlneasc la ora 10:00în
acea zi
Cuvintele vorbitorilor se redau în ordinea în
care au fost rostite.
 Sinaia, 22 iulie 2012

Dragii mei printi,

In primele randur, vreau sã v scriu ca am sosit cu bine in tabr: cltoria cu trenul pan
la Sinai s-a desfasurat in bune conditi; de acolo ne-a luat un autocar, care ne-a ajutat sa
parcurgem cei 8 km pana la tabär.

Tobra arot excelent: o pajiste intins pe care sunt amplasate cabane asezate de-o parte
si de alta a aleilor, zici c te afli intr-un stuc al piticilor. De aici, ovem o panoroma intregii
statiuni. Se vede perfect telecabina, care urc si coboar de sute de ori pe zl.

Stau intr-o caban impreuna cu alte trei colege. Mancarea este suficient si gustoas.

Am mers la discotec, iar ziua pot s joc biliard, s ma plimb, sa m× uit la televizor. Asta
atunci cand nu mergem in drumetil, så vedem imprejurimile si sã vizitm locurile interesante din
punct de vedere turistic.

Cu toote co ma simt foarte bine, imi este dor de voi si de fratele meu, Alin. Abia astept s
v revad!

Daca nu v mai scriu si nici nu telefonez, v anunt c sosesc acas pe 28 iulie, orele 17, cu
aceeleratul 341.

Võ imbtiseaz cu multã dragoste,

Camelia
 coninutul propriu-zis al cererii, formulat clar i concis
locul i data intocmirii cererii
semntura solicitantului

cui ise adreseaz cererea, precizand funcia celui solicitat _i institutia pe

care o conduce

Model:

Domnule Director,

Subsemnatul, Ionescu Mihail, elev in clasa a VIll-a a ^colii cu clasele |-VIlI

nr. 18 Bacu, domiciliat in Bacu, str. Unirii nr. 54, va rog respectuos sa
binevoiti a-mi aproba eliberarea unei adeverinte din care så rezulte c£
frecventez cursurile acestei scoli, avand rezultate bune la invatatur si
disciplin.

Respectiva adeverint imi este necesar pentru inscrierea la cursurile de

informatic desfasurate la PalatulCopilor Bacu.

Bacu, 10 septembrie 2012 lonescu Mihail

Domnului Director al ^colii cu clasele |-VIll nr. 18, Bacu

Scrisoarea - un mod de comunicare in scris , intre expeditor (cel care scrie) si

destinatar (cel caruia ise adreseaz)

Structura: - data si locul

formula de adresare (exprima atitudinea fat de destinatar)

formula de incheiere (Exprima sentimentele expeditorului)
semnatura

scrisorile pot fi: familiale, de felicitare, de afaceri, reflexive, oficiale. Model:

 Compunerea- se care se formeaza cuvinte noi, unind termeni diferiti.

Compunerea prin sudare- ex. niciodat, numai

Compunerea prin alturare cu cratim- ex. gura-leului. Ft-Frumos
Compunerea prin alturare fär cratim- ex. Albalulia
Compunerea prin abreviere- ex. TAROM, plafar, C.F.R.

Schimbarea valorii gramaticale sau conversiunea

- se formeaza cuvinte noi prin trecerea de la o parte de vorbire la
alta.
Prin conversiune se pot obine:
SUBSTANTIVE din adjective=>Albul imiplace.
SUBSTANTIVE din verbe le participiu=>Ränitul fuge.

Schimbarea claseigramaticale
substantive provenite din adjectiv: tânrul, ro_ul, voinicul, un btr§n
substantive provenite din pronume personale: eul
substantive provenite din pronume reflexive: sinele, sinea
substantive provenite din numeral cardinal: doiul, suta, mia, zecele,
un trei
substantive provenite din verb: serisul, mâncatul, suferindul, vorbitul
substantive provenite din adverb: aproapele, binele, rul, greul
substantive provenite din prepoziie: ocontr
substantive provenite din interjecie: oful, hopul, fâsul
SCRIEREA FUNCTIONAL
Cererea -o compunere prin care cineva se adreseaz unei persoane cu
atribui oficiale, solicitând rezolvarea unei probleme de interes personal

Structura unei cereri:

formula de adresare

numele, prenumele, statutul social _i adresa solicitantului

Exemplu: X-ul.

4. În acest caz, semnul este folosit pentru a lega orticolul hotr-t enclitic/ desinena de
substantivul provenit din numeral cardinal notat cu cifre.
Exemplu: 10-le (=nota zece).
5. În acest caz, semnul este folosit pentru a lega articolul hotrât enclitic/ desinena de
substontivul împrumutat/ substontivul propriu strin, pentru c finalul acestor cuvinte
prezint deose biri între scriere _i pronunare.
Exemplu: Bruxelles-ul, show-ul.

IVIRGULA este semnul grafic de ortografie se folose_te uneori cu o funcie

asemn¯toare cu cea a cratimei,

1.in acest caz, semnul este folosit în interiorul unei locuiuni adverbiale.

Exemplu: cu chiu, cu vai; de bine, de ru.

2.în acest caz, semnul este folosit între interjecii identice care se repet.

Exemplu: boc, boC; cioc, cioc.

3.în acest caz, semnul este folosit pentru a lego cuvintele care se repet identic.

Exemplu: doar, doar; foarte, foarte.

4.în acest caz, semnul este folosit pentru o lega cuvintele care se repet cu unele
modificri.

Exemplu: singur, singurel, încet, înceti_or.

MIJLOACE INTERNE DE IMBOGÁIRE A

VOCABULARULUI

a. DERIVAREA

b. COMPUNEREA

c. CONVERSIUNEA SAUSCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE

Derivatele parasintetice sunt cele formate prin adaugare de prefixsi sufix in

acelasi timp.
ex. impadurire, infrumusetare