Def: Textul dramatic este destinat reprezentarii pe scena,

divizat in secvente de dimenisiuni diferite

Trasaturi:
1.este impartit in acte, scene, tablouri
2.un act este alcatuit din mai multe scene
3.este prezentata o actiune dramatica ce evolueaza in fata spectatorului
4.se pot identifica etapele sectiunii
5.e prezent un confilct dramatic
6.exista presonaje dramatice ce i-au parte la actiune
7.modul de expunere predominant este dialogul dramatic.
Acesta e organizat in replici. Inaintea fiecarei replici este notat cu litere de
tipar numele personajului care rosteste replica
8.sunt prezente indicatii scenice si regizorale.Aceste se mai numesc didascalii
sunt notate in paranteze si reprezinta unica interventie a autorului.

prima didascalie este una externa ce prezinta decorul:3pravalii in fata carora stau
3 negustori toropiti
de caldura lipsa datelor concrete in ce priveste precizarea timpului si spatiului
ofera textului un mare
grad de generalitate.Evolueaza generata fiind de conflictul, care are initial o
nota familiala se amplifica
implicand si comunitatea.Oamenii nu mai cumpara nici de la roman nici de la evreu,
inschimb afacerea lui
Cadar prospera in final personajele e impaca sugerand ideea ca dragostea si
intelegerea sunt mai presus
de religie si etnii

Caracteristici text nonliterar

-textele nonliterare prezinta aspecte concrete ale realitatii
-are scopul de a informa si a
-poate aparea ca text unimodal sau multimodal
-texte nonliterare sunt:aricole media, texte stiintifice,cronica de teatru sau de
spectacol, intrucituni
de utilizare
Atitudini comunicative
Flexibilitatea=capacitatea de a se adapta interlocutorului
Asertivitatea=exprimarea clara si ferma a opiniilor insa fdara a-i rani sau jigni
pe ceilalti
Negocierea=presupune un dialog in scopul gasirii unei soluti intermediare agreate

Modul indicativ -Timpul prezent eu scriu, tu scrii, el/ea scrie, noi scriem, voi
scrieţi, ei/ele scriu.
-Timpul imperfect: eu scriam, tu scriai, el/ea scria, noi scriam,
voi scriaţi, ei/ele scriau.
-Perfect compus: eu am scris, tu ai scris, el/ea a scris, noi am
scris, voi aţi scris, ei/ele au scris.
-Mai mult ca perfect:eu scrisesem, tu scrisesei, el/ea scrisese,
noi scriseserăm, voi scriseserăţi, ei/ele scriseseră.
-Perfect simplu: eu scrisei, tu scriseşi, el/ea scrise, noi
scriserăm, voi scriserăţi, ei/ele scriseră.
-Viitor I: eu voi scrie, tu vei scrie, el/ea va scrie, noi vom
scrie, voi veţi scrie, ei/ele vor scrie.
-Viitor II: eu o sa scriu, tu o sa scrii, el/ea o sa scrie, noi o
sa scriem, voi o sa scrieţi, ei/ele o sa scrie.
-Viitor anterior:eu voi fi scris, tu vei fi scris, el/ea va fi
scris, noi vom fi scris, voi veţi fi scris, ei/ele vor fi scris.
-Viitor popular:eu oi scrie, tu îi scrie, el/ea o scrie, noi om
scrie, voi oţi scrie, ei/ele or scrie.
Modul conjunctiv -Timpul prezent: eu să scriu, tu să scrii, el/ea să scrie, noi să
scriem, voi să scrieţi, ei/ele să scrie.
-Timpul perfect:eu să fi scris, tu să fi scris, el/ea să fi scris,
noi să fi scris, voi să fi scris, ei/ele să fi scris.
Modul condiţional optativ -Timpul prezent:eu aş scrie, tu ai scrie, el/ea ar scrie,
noi am scrie, voi aţi scrie, ei/ele ar scrie.
-Timpul perfect:eu aş fi scris, tu ai fi scris, el/ea ar
fi scris, noi am fi scris, voi aţi fi scris, ei/ele ar fi scris.

Predicatul:centrul oricarei comunicari, partea de propozitie primncipala sau arata,

ce face, cum este, ce este subiectul
predicatul este de doua feluri-predicat verbal
-predicat nominal
predicat verbal (CE FACE....?)
predicatul verbal se exprima prin:-vb.predicativ -mod
personal:indicativ,conjunctiv,conditional optativ, imperativ
loc.vb -la mod pers
adverb predicativ
interjectie
Constructiile pasive sunt tot predicate verbale!!!

Numele predicativ arata ce este sau cum este subiectul ex:Voi ajungeti oameni buni
D-a deveni----------
A-a ajunge -
F-a Fi a se Face => a deveni, a semnifica
I-a iesi a insemna -
R-a ramane -
P-a parea ----------

Pronumele

Pronumele Personal
Exemple: eu, tu, ele, vouă, ție, mie
Pronumele personal de politețe
Exemple: dumneata, dumneavoastră, dumitale, dumnealui, dumneaei,
dumnealor
NU sunt pronume personale de politețe: dânsul, dânsa, dânșii, dânsele.
Pronumele poate deveni adjectiv pronominal atunci când este poziționat lângă
un
substantiv pe care îl determină, înlocuind, astfel, un posibil adjectiv.
Exemplu: Părinții lui sunt acasă. - adjectiv
Ai lui sunt acasă. - pronume
Pronumele reflexiv
Acest tip de pronume are rolul de a înlocui denumirea obiectului asupra
căruia are loc acțiunea unui verb.
Pronumele de întărire
Formele pronumelui personal de întărire în limba română sunt, după cum
urmează:însumi, însuți, însuși, înșine, înșivă, înșiși
însămi, însăți, însăși, însene, însevă, însele.
Pronumele posesiv
Formele pronumelui posesiv in limba romana sunt:al meu, al tău, al său
(al lui, al ei), al nostru, al vostru, a mea, a ta, a sa,
(a lui, a ei), a noastră, a voastră, ai mei, ai tăi, ai săi, ai noștri,
ai voștri, ale mele, ale tale, ale sale (ale lui, ale ei)
, ale noastre, ale voastre, ale lor.
Pronume fără forme personale

Pronumele demonstrativ
pronume demonstrative de apropiere: acesta, aceasta, aceștia,
acestea;
 pronume demonstrative de depărtare: acela, aceea, aceia,
acelea;
pronume demonstrative de identitate: același, aceeași,
aceiași, aceleași;
pronume demonstrative de diferențiere: celălalt, cealaltă,
ceilalți, celelalte;
(de diferențiere) care indică depărtarea: celălalt, cealaltă,
ceilalți, celelalte;
(de diferențiere) care indică apropierea: cestălalt,
ceastălaltă, ceștilalți, cestelalte
Pronumele nehotărât
Deși pronumele nehotărât înlocuiește un substantiv, el oferă
foarte puține informații despre obiectul înlocuit
Cel care înlocuiește persoane (cineva, oricine, altcineva)
Cel care înlocuiește obiecte (altceva, orice)
În funcție de structura lor, pronumele nehotărâte pot fi:
Simple (unul/unii, altul/alta)
Compuse (orișicare, fiecare, oricât)
Pronumele negativ
Pronume negative simple: nimeni, nimic
Pronume negative compuse: niciun, nicio
Pronumele interogativ
CARE/CINE/CE/CAT
Pronumele relativ
Apare numai in fraze, legand propozitia secundara sau subordonata
de regenta
simple (ce, cine, care)
compuse(ceea ce, cel care)

Predicatul este un component central al unei propoziții.

Predicatul este de două feluri: predicat verbal și predicat nominal.
Predicatul verbal arată ce face subiectul și se exprimă prin:
verb predicativ, având categoria modului – Copiii cântă., inclusiv atunci când face
parte dintr-o construcție pasivă cu verbul a fi –
Echipa noastră a fost ajutată de voluntari.;
locuțiune verbală, în structura căreia verbul are categoria modului: Băiatul și-a
luat inima în dinți.;
interjecție predicativă: Uite că nu mai plouă!
Predicatul nominal arată o calitate sau o caracteristică a subiectului și este
alcătuit din verb copulativ + nume predicativ.
Verbele copulative sunt a fi, a deveni, a ajunge, a ieși, a se face, a părea, a
rămâne, a însemna.
Numele predicativ este:
simplu – când este alcătuit dintr-un singur termen: Cerul este senin.
multiplu – când este alcătuit din mai mulți termeni: Ana este simpatică și
prietenoasă.
Numele predicativ se exprimă prin diverse părți de vorbire(pag 74 manual tabelul)