Recapitulare pentru simulare

1.Capitolul fonetic:
A.Sunetele:

a.Vocalele-care pot forma singure o silaba:[a,e,I,o,u];

b.Semivocalele-care apar in aceeasi silaba cu o vocala;

c.consoanele-care nu pot forma singure o silaba:[b,c,d,f,g,h rtc.]

B.Grupurile de risc:

a.Grupuri de litere:ce,ci,ge,gi,che,chi etc.

b.e,i-valoare fonetica(“I”-protetic):(i)el;

c.”x”-gz/cs:excursie;

C.Diftong,triftong,hiat:

a.Diftongii-sunt combinatii formate dintr-o vocala si o semivocala care apar in

aceeasi silaba.In functie de ordinea acestora in propozitie sunt:

-ascendenti(semivocala+vocala):iarba,femeie;

-descendenti(vocala+semivocala):leu,nou;

b.Triftongii-sunt combinatii formate dintr-o vocala si doua semivocale.Triftongii au

structura:

-semivocala+vocala+semivocala:veneai,(i)eu;

-semivocala+semivocala+vocala:aripioaara,leoarca;
c.Hiatul-reprezinta un grup de doua vocale alaturate care apar in silaba diferite:ce-
re-a-le,a-ur;

D.Reguli de despartire in silabe:

a.O consoana intre doua vocale trece la silaba urmatoare:po-dis,tea-ma;

b.Doua consoane intre doua vocale se despart intre ele:ac-tiv,cal-cul;

c.Trei sau mai multe consoane intre doua vocale se despart dupa prima
consoana:fil-tru,cin-ste;

d.Exceptie la regula b:Daca prima consoana este b,c,d,f,g,h,p,t,v iar a doua este l
sau r, ambele trec la silaba a doua fara a fi despartire intre ele:co-dru,a-tlet;

e.Exceptie:Despartirea se face dupa a doua consoana in cazul grupurilor:

-lp-t:sculp-a ;

-mp-t :somp-tu-os;

- mp-t:re-demp-tune;

- nc-s:linc-sii:

- nc-t:punc-ta;

- nc-t:punc-tie;

- nd-v:sand-vici;

- rc-t:arc-tic;

- rt-f:jert-fa;

-st-m:ast-mul;

E.Omografele-sunt cuvintele care se scriu la fel dar se pronunta altfel:

-acele(de cusut)-acele(fete)
-vesela(fata)-vesela(de bucatarie)

2.Capitolul lexic si vocabular:

A.Cuvantul-este o insiruire de sunete care au un inteles si care capata in procesul

comunicarii diferite intrebuintari gramaticale;

B.Sensul cuvintelor :

a.Sensul propriu:

-sensul propriu de baza-este cel mai vechi si cel mai obisnuit si constituie punctual
de baza a celorlalte sensuri.

Ex. Purta haina pe umeri.(parte a corpului omenesc)

Vorbeste cu plina.(cavitate bucala)

-sensul propriu secundar-rezulta din niste asemanari intre anumite obiecte:

Ex. Se lovise la umerii obrajilor.(pometi)

Soarele nu patrundea la gura podului(deschidere a podului)

b.Sens figurat-este sensul mai putin obisnuit al cuvintelor ,care trezeste in mintea
vorbitorului o alta imagine:

Ex. Pe umerii tarii sa asternut o patura de nea(intindere,forme de relief)

Pe-o gura de rai(peisaj feeric)

C.Relatii semantic intre cuvinte:

a.Sinonimele-sunt cuvintele cu forme diferite si inteles identic sau foarte

asemanator:amanunt-detaliu,asemanator-similar,cinstit-onest;

Sinonimele pot fi:

-Sinonime totale-au sensul identic:cupru-arama,oleaca-putin;

-Sinonime partiale-au sens asemanator si se intalnesc la cuvintele vechi si

polisemantice:bun-pretios,a uni-a lega;

-Sinonime aproximative-se intalnesc in operele literale unde cuvintele sunt folosite

cu sens figurat:”flacara”=iubire,”arsita”=lava;

b.Antonimele-nt cuvintele cu forma diferita si inteles opus:bun-

rau,inalt=scund,repede-incet;

c.Omonimele-sunt cuvintele cu forma identical si inteles total diferit:

-Omonime partiale-omonimele au forme de plural diferite:masa-mese(obiect de

mobilier)/mase(multime)

- Omonimele totale-omonimia se mentine si au forme de plural identice:leu-

lei(animale)/lei(bani)

d.Paronimele-sunt cuvinte foarte asemanate sau aproape identice ca forma, insa

deosebite ca inteles intr-o masura mica sau mai
mare:eminent/imminent,campanile/companie

e.Cuvintele polisemantice-cuvintele care se scriu la fel si au un sens asemanator dar

fara dar sa nu fie sinonime:masa-obiect mobila/mancare/ora mesei(cuvant derivate)

D.Mijloace de imbogatire a vocabularului:

a.Derivarea sufixala-sunt sunete sau grupuri de sunete care se adauga la sfarsitul

radacinii si cuvantul de baza:cantare,gradinarie.n

Sufixele pot fi:

-sufixe agumentative-care formeaza substantive si adjective care maresc obiectele

si insusirile lor:lungan,baietandru;

-sufixe diminutivale-care formeaza substantive si adjective care fac ca obiectele sa

para mai mici:fluturas,ursulet;

-sufixe colective-ajuta la formarea unor substantive colective:bradet,macinis;

-sufixe de agent-ajuta la denumirea persoanei care face o meserie:fierar,cosas;

-sufixe ale insusililor-care denumeste insusirile unor obiecte:fruntas,auzibil;

-sufixe abstracte-care formeaza denumiri abstracte:omeniem,agerime;

-sufixe ale modalitatii-indica modalitatea prin care se face un lucru:frateste,taras;

-sufixe ale instrumentelor-pentru a indica intrumentul:tocator,ascutitoare;

b.Derivarea prefixala-sunt sunete sau grupuri de sunete care se adauga inaintea

cuvantului de baza sau radacinii.

Acestea pot fi:

-prefixe privative-cu sensual de “fara” sau “lipsit de”:dezlipit,deblocat;

-prefixe negative-care neaga sensul cuvantului de baza:nefolositor,nelipsit;

-prefixe iterative-care exprima idea de repetitive:reface,rascumparat;

c.Derivarea parasintetica-se realizeaza concomitent cu sufixe si

prefixe:impaturi,indulci;

d.Compunerea-este procedeul intern de imbogatire a vocabularului;n

Aceasta se poate face prin:

-juxtapunere(alipire)-se realizeaza intre cuvinte intregi,existente si

intependente:bunavointa,untdelemn;

-subordonare se realizeaza la fel ca la alipire dar cuvintele depend ca sens unele de

altele si se scriu cu cratima dar si fara:cainele-lup,rea-credinta;

-abreviere(prescurtare):ONU,CFR,TAROM;

E.Conversiunea-este un procedeu prin care un cuvant trece de la o parte de vorbire

la alta:

a.Adjectivul isi poate schimba valoarea morfologica in:

-substantiv:Admira frumosul din natura.

-adverb:El scrie frumos.

b.Substantivul isi poate schimba valoarea morfologica in:

-adverb:Am sosit acasa seara.

-adjectiv:Andrei,fii barbat!

c.Pronumele personale pot sa isi schimbe valoarea morfologica in:

-substantiv:Fieacare isi are eul lui.

d.Numeralul isi poate schimba forma in:

-substantiv:El a luat un trei.

e.Verbul isi poate schimba forma in:

-substantiv:Intrarea este interzisa.

-adjectiv:Cartea citita mi-a placut.

-adverb:I s-a raspuns rastit.

f.Adverbul isi poate schimba forma in:

-substantiv:Binele cu bine se plateste.

- prepozitie:Priveste inainte.

-adjectiv:Este un barbat bine.

F.Familia lexical-reprezinta totalitatea cuvintelor intrudite ca sens formate din

acelasi cuvant de baza si avand aceasi radacina.

Ex:Copil:-Copilarie,Copilaros.

G.Campul lexical-reprezinta totalitatea cuvintelor din sfera semantica a unui cuvant

nefiind sinonime.

3.Morfologie si sintaxa:
A.Parti de vorbire flexibile:
a.Verbul:

1.Definitie:Verbul este partea de vorbire flexibila care exprima

actiunea,existent,starea,trebuinta schimbandu-si forma dupa
mod,timp,persoana,numar.

2.Clasificare:

-Verbe predicative-care au inteles de sine statator.

Ex. Elevul citeste poezia.

-Verbe nepredicative-nu au inteles de sine statator si se formeaza cu ajutorul altei

parti de propozitie si un nume predicative.

Acestea pot fi:

a.Verbe copulative:-a deveni(care este mereu copulativ):El a devenit erou.

- a fi(care este si copulative si auxiliar si verb

predicative):Mihai este silitor.

- a iesi,a ajunge,a face(se inlocuiesc cu a devein)

-a parea,a ramane,a se naste etc.

b.Verbe auxiliare:- a fi:Sa fi mers sit u acolo.(auxiliar,in alcatuirea conjunctivului

perfect)

-a avea:Eu am citit cartea.(auxiliar,in alcatuirea indicativului

perfect compus)

-Verbe transitive-care pot avea un complement direct:a zice,a spune,a scrie etc.

-Verbe intrazitive-care nu pot avea un complement direct:a se teme, a se grabietc.

3.Conjugrea verbelor:

-conjugarea 1-verbele terminate in –a: a canta,a ara,a manca etc.

-conjugarea 2-verbele terminate in –ea: a avea,a cadea,a placea etc.

-conjugarea 3-verbele terminate in –e: a merge,a scrie,a se teme etc.

Conjugarea 4-verbele terminate in –i/Î:a citi,a sosi,a coborî,a hotarî etc.

4.Flexiunea verbului:

A.Modurile:

a.Modurile predicative:

-Modul indicativ-exprima o actiune sigura,reala,adevarata,este singurul mod care

toate timpurile:

~timpul prezent:Eu scriu.

~timpul imperfect:Eu scriam.

~timpul perfect simplu:Eu scrisei.

~timpul perfect compus:Eu am scris.

~timpul mai mult ca perfect:Eu scrisesem.

~timpul viitor familiar:Eu am sa scriu.

~timpul viitor anterior:Eu voi fi scris.

~timpul viitor popular:Eu oi scrie.

~timpul viitor standard:Eu voi merge.

-Modul conjuctiv-exprima o actiune posibil realizabila:

~timpul prezent:sa scriu,sa scrii

~timpul perfect:sa fi scris,sa fi citit

-Modul conditional-optativ-exprima o dorinta a carei realizare depinde de o

anumita conditie:

~timpul prezent:as scrie,ai scrie

~timpul perfect:as fi scris,ai fi scris

-Modul imperativ-exprima un ordin, o porunca,un indemn,o raguminte:Nu ramane!

b.Modurile nepredicative:

-Modul infinitiv-arata numele actiunii:

~timpul prezent:a scrie,a invata

~timpul perfect:a fi scris,a fi invatat

-Modul gerunziu-exprima imprejurarea in care se savarseste o alta actiune,

simultana cu cea la gerunziu, care este plina in desfasurare,iar formele se termina in
and sau ind:scriind,citind.

-Modul participiu-exprima o actiune terminata si suferita de o fiinta sau de un

lucru, avand valoare de adjectiv:citit,citita,cititi,citite

Participiul are urmatoarele valori:

~verbala: -indicativ perfect compus:am scris

-indicativ viitor anterior:voi fi scris

-conjuctiv perfect:sa fi scris

-conditional-optativ perfect:as fi scris

-infinitiv perfect:a fi scris

~adjectivala-cand are ca termen regent unn substantiv:Tema scrisa a fost efectuat

corect.
~adverbiala-cand are ca termen regent un verb predicativ:vorbeste ragusit,spune
deschis

~substantivala-cand se articuleaza si se inlocuieste cu un verb la participiu:Invatatul

stie multe.

-Supinul-exprima o actiune ce urmeaza realizata si arata scopul altei actiuni sau

destinatia unui obiect:de citit,de citit,dupa citit.

5.Persoana:

~Persoana 1-actiunea este savarsita sau suportata de persoana care vorbeste:Eu

vorbesc/Noi vorbim

~Persoana 2-actiunea este savarsuita sau suportata de persoana cu care se

vorbeste:Tu vorbesti/Voi vorbiti

~Persoana 3-actiunea este savarstita sau suportata de persoana despre care se

vorbeste:el vorbeste/ei vorbesc

6.Numarul:

a.Singular:Eu vorbesc

bPlural:Noi vorbim

7.Locutiuni verbale-sunt grupuri de cuvinte care au sens unitar si tin locul nui verb:

-a baga de seama,a-si adduce aminte

-a lua-o la sanatoasa,a avea loc

b.Substantivul:
1.Definitie:substantivul este partea de vorbire flexibila ce denumeste
finite,lucruri,fenomene,stari,actiuni etc.

2.Clasificarea:

-substantive comune-denumesc obiecte,materii,relatii,sentimente etc.

Ex:pod,animal,copac etc.

-substantive proprii-sunt nume de indivizi,de locuri uncice etc.

Ex:Andrei,Florescu,Romania etc.

-substantive simple-sunt su bstantivele formate dintr-un singur cuvant ;

Ex:masina,padure,telefon etc.

-substantive compuse –denumesc substantive formate din una sau mai multe
cuvinte;

Ex:bunastare,raufacator,buna-credinta etc.

-substantive individuale-sunt subsantivele ce denumesc o singura entitate;

Ex:bujor,dimineata,uragan etc.

-substantive colective-sunt substantivele care sunt la singular si denumesc mai

multe entitati considerate un intreg;

Ex:grupa,turma,banc etc.

-substantive concrete-au un continut ce poate fi atins fiind in mare parte obicte;

Ex:arbore,bondar,pamant etc.

-substantive abstracte-au un continut ce nu pot fi atinse;

Ex:cruzime,biruinta,sentimente etc.

-substantive mobile-sunt substantivele care au forme pentru fiecare gen;

Ex:amic-amica
 leu-leoaica etc.

-substantive epicene-sunt substantivele care au aceasi forma de masculin si

feminin;

Ex:crocodile,dihor,camila,girafa etc.

-substantive defective de singular-substantivele care nu au forma de singular;

Ex:icre,Alpi,Ploiesti,zori etc.

-substantive defective de plural-substantivele care nu au forma de plural;

Ex:baschet,foame,feudalism etc.

-substantive variabile-au forme de singular si plural distinct;

Ex: singular:cafea,casa,sosea

plural:cafele,case,sosele etc.

-substantive invariabile-au aceeasi forma si de singular si de plural;

Ex:prenume,ardei,autoare etc.

3.Categorii gramaticale:

-genurile substantivului:

~masculin:(un) elev-(doi) elevi

~feminin:(o) eleva-(doua) eleve

~neutru:(un)televizor-(doua) televizoare

-numarul substantivului: ~singulara:elev,mama,copil

~plural:elevi,mame,copii

4.Locutiuni substantivale:-reprezinta numele unor obiecte si sunt exprimate prin

grupuri de cuvinte:
Ex: stranger de brate=imbratisare

tinere de minte=memorie

c.Articolul:

1.Definitie:este partea de vorbire flexibila care individualizeaza intr-un anumit grad

obiectul denumit de substantive.

2.Clasificare:

-Articol hotărât-arata ca obiectul denumit de subtantiv este bine cunoscut

vorbitorilor: