Sunteți pe pagina 1din 4

OALA GIMNAZIALĂ NR.

4 SUCEAVA
EV ONUȚ ALEXANDRU-IOAN

CLASA A VI-A A
PORTOFOLIU TEORETIC GRAMATICAL ȘI LITERAR

-LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ-

I.GramaticadebazăaLimbiiRomâne

1.Noțiunide fonetică

Diftong, triftong, hiat

Diftongul este alcătuit dintr-o vocală și o semivocală, alăturate, pronunțate în aceeași silabă.

Triftongul este alcătuit dintr-o vocală și două semivocale, alăturate, pronunțate în aceeași silabă.

Hiatul este alcătuit din două vocale, alăturate, prnunțate în silabe diferite.

Regulă: Fiecare silabă a unui cuvânt conține obligatoriu o voclă și numai una.

Sunetele limbii și tipurile de cuvinte

CUVINTELE monosilabice (au o singură silabă)-ex.pic,măr,sub,pe;


plurisilabice (au mai mult de o silabă) bisilabice(au două silabe)-ex.pere,Siret;
trisilabice(au trei silabe)-ex.mâncare

SUNETELE vocale: a,ă,â (î),e,i,o,u


LIMBII semivocale:e,i,o,u
ROMÂNE consoane: ex.b,c,d, ...,m,n,...,z

Corespondența/Lipsa de corespondență între sunet și literă

Grupurile:ce, ci, ge, gi, che, chi, ghe, ghi reprezintă:

1.un sunet, când sunt urmate de vocală, în aceeași silabă;

2.două sunete, când sunt urmate de o consoană în aceeși silabă;

3.două sunete, când formează singure silabă;

4.un sunet, când sunt în poziția finală a unui cuvânt.

Despărțirea în silabe

REGULI DE DESPĂRȚIRE ÎN SILABE: EXEMPLU


 O consoană între două vocale trece la silaba următoare. Po-diș
 Două consoane între două vocale se despart astfel:prima rămâne la
silabe inițială, iar cealaltă vocală trece laurmătoarea silabă. În-ger
 Trei, sau mai multe consoane între două vocale se despart după
prima ,care rămâne în silaba dinainte, iar celelalte trec la silaba următoare. Cin-ste
 Două vocale alăturate se despart astfel:prima rămâne la silaba inițială, Al-co-ol
iar cealaltă trece la următoarea silabă.
EXCEPȚII:
 Dacă în grupul de două consoane, prima este b,c,d,f,g,h,p,t,v, iar a doua este l sau r, atunci,
despărțirea se face înaintea întregului grup. ex.ca-blu
OALA GIMNAZIALĂ NR.4 SUCEAVA
EV ONUȚ ALEXANDRU-IOAN

CLASA A VI-A A
 În cazul grupurilor lpt,mpt,ncs,nct,ncț,rct,stm,ndv,despărțirea se face după a doua consoană din grup. ex.sculp-
tu-ră
2.Vocabularul

Def.Vocabularul reprezintă totalitatea cuvintelor care există, sau au existat cândva în limbă.

Cuvântul și înțelesurile sale


 Cuvântul-formă
-conținut (semnificație)
Sensul cuvintelor de bază (forma cunoscută de totalitatea populației)
secundar (forma mai puțin cunoscută)
ex. S-a lovit la gură.(sens propriu, de bază)
Pe-un picior de plai/Pe-o gură de rai.(sens figurat)
Relații semantice
1)Sinominele-cuvinte cu formă diferită și sens asemănător, sau identic. ex.gri-cenușiu
2)Antonimele-cuvinte cu formă diferită și sensuri diametral opuse. ex. cuminte-obraznic
3)Omonimele-cuvinte cu formă identică și sens diferit. ex.păr,broască
4)Paronimele-cuvinte cu formă aproape identică și sent total diferit. ex.eminent-iminent

Omorgafele și omofonele
1)Omografele-cuvinte cu aceeași formă și care se pronunță diferit. ex. haină-haină
2)Omofonele-cuvinte care se pronunță identic și se scriu diferit. ex. mai/m-ai

3.Verbul
Def.Verbul este partea de vorbire flexibilă care arată acțiunea, starea, sau existența.
Tipuri de verbe
VERBE predicative (când pot forma singure predicat)
nepredicative copulative
auxiliare (a fi,a avea,a vrea)-ajută la formarea unor moduri și timpuri verbale

Verbele auxiliare

A FI ajută la formarea viitorului anterior, a modului indicativ (voi fi ajuns) și a timpului perfect a modului condițional-
optativ (aș fi mâncat)

A VREA ajută la formarea timpului viitor(voi,vei,va,vom,veți,vor)

A AVEA ajută la formarea timpului perfect compus, al modului indicativ (am,ai,a,am,ați,au) și a timpurilor verbale
ale modului condițional-optativ (aș,ai,ar,am,ați,ar)

Moduri și timpuri verbale

1.Modul indicativ-arată o acțiune sigură, reală.

 Modul conjunctiv

Def.Modul conjunctiv (mod personal)exprimă o acțiune posibilă,realizabilă. (să citesc)

Timpurile modului conjunctiv


OALA GIMNAZIALĂ NR.4 SUCEAVA
EV ONUȚ ALEXANDRU-IOAN

CLASA A VI-A A
Modul conjunctiv are două timpuri prezent (ex.Vreau să citesc o carte.)
perfect (ex.Voiam să fi citit o carte.)
 Modul condițional-optativ
Def.Modul condițional-optativ(mod personal), care exprimă o acțiune condiționată.
Timpurile modului condițional-optativ
Modul acesta are două timpuri prezent(ex.Aș citi acea carte.)
perfect (ex.Aș fi citit acea carte.)

II.Noțiunideliteratură

Relația dintre narator, autor și personaj

Naratorul-persoana care relatează întâmplările dintr-un text narativ;este vocea căreia autorul îi atribuie
rolul de a prezenta acțiunea, personajele și împrejurimile.

Autorul-persoana cu existență reală, care creează și scrie un text.

Personaj-persoana care ia parte la acțiunea relatată într-o operă literară.

CLASIFICAREA personaj principal (personajul cel mai important, care se află în centrul acțiunii)
PERSONAJE- personaj secundar (personaj cu rol mai puțin semnificativ)
LOR personaj episodic (personaj care apare doar în unele episoade ale operei)
personaj figurant (personaj ce nu participă efectiv la acțiune)

NARAȚIUNEA narațiune subiectivă (la persoana I)-naratorul apare în ipostaza de personaj


narațiune obiectivă (la persoana a III-a)-naratorul este necunoscut sau este martor al acțiunii

Genulepic

Def.Genul epic cuprinde totalitatea operelor literare, în proză, sau în versuri, în care autorul își exprimă gândurile,ideile
și sentimentele, concepția despre lume și viață, în mod indirect, prin intermdiul narațiunii și al personajelor participante
la acțiune.

Exemple de specii literare epice:basmul,schița,nuvela,romanul,balada,fabula,poemul;

Caracteristicile genuluiepic:
 Viziunea indirectă a autorului;
 Prezența unui narator;
 Principalul mod de expunere este narațiunea;
 Se identifică coordonate spațio-temporale ale acțiunii;
 Prezența subiectului, structurat pe momentele subiectului:expozițiunea,intriga,desfășurarea acțiunii,punctul
culminant și deznodământul;
 Se regăsesc personaje participante la acțiune;
 Existența unor conflicte;
Textul narativ literar
Def.Textul literar în care sunt reletate/narate/povestite întâmplări, la care iau parte personaje , se numește text narativ
literar.
Textul literar este rodul imaginației scriitorului în care realitatea este transfigurată, creeindu-se un univers imaginar
nou,cu scopul de a-l impresiona pe cititor.
Comunicare orală
Reguli pentru o comunicare orală reușită:
OALA GIMNAZIALĂ NR.4 SUCEAVA
EV ONUȚ ALEXANDRU-IOAN

CLASA A VI-A A
 Mesajul transmis de emițător este un rezultat al intenției sale de a comunica ceva;
 Mesajul transmis trebuie să fie clar, pe înțelesul receptorului și va avea un efect asupra acestuia;
Valoare stilistică-limba scrisă și limba vorbită
Limba scrisă-folosește semne grafice, pentru redactarea cuvintelor
vorbită-se bazează pe articularea, însoțită de gestică, mimică și intonație, a sunetelor care compun cuvinte
Limba standard-reprezintă limba corectă, folosită în condiții obișnuite de comunicare.

Structurarea subiectului în momentele subiectului


MOMENTELE Expozițiunea-situația inițială;prezentarea personajului principal și al reperelor spațio- tem-
SUBIECTULUI porale.
Intriga-întâmplarea ce modifică situația inițială, declanșând desfășurarea acțiunii.
Desfășurarea acțiunii-cea mai extinsă parte a operei,unde se prezintă evenimentele de-
clanșate în intrigă.
Punctul culminant-momentul de maximă tensiune, în care ce va urma este greu de precizat
Deznodământul-situația finală;depășirea momentului tensionat.