Aș fi dorit să fi coborât

Modul, timpul, pers, nr, conjugarea

Forme verbale nepersonale/nonfinite
 Caracteristici:
-nu au flexiune, nu își modifică forma în vorbire în funcție de persoană și număr;
-nu au categoria modului, nu arată cu vede vorbitorul o acțiune;
-nu pot fi predicate;
Formele verbale nepersonale sunt:
1. Infinitiv
2,Gerunziu
3. Participiu
4. Supin
 Infinitivul
Este o formă verbală nepersonală care arată numele ac țiunii. E forma din
din dicționar.
A desena, a scrie, a plânge, a merge, a ajuta
Ajută la formarea:
-indicativ, viitor--- voi pleca
-condițional –optativ, prezent- aș scrie
-imperativ, forma negativă- nu scrie!
! De obicei este format cu prepozi ția a.
Infinitivul are două forme:
a) scurtă- a vizita
b) Lungă- construită cu sufixul –re- vizitare
A citi-citire, a mânca-mâncare, a ciripi-ciripire
Aceste forme s-au substantivizat.
Între componentele infinitivului se pot intercala pronume sau semiadverbe.
Doresc a nu-mi mai tot spune același lucru.
 Funcțiile sintactice ale infinitivului:
a) Subiect
A înțelege oamenii este o calitate. Cine?

b)Nume predicativ
Dorința lui este de a participa.-nume predicativ
verb copulativ
c)Complement direct
Încearcă a răspunde tuturor. Ce?

d) Complement prepozițional
Dinu se gândește la a urma un curs. La ce?
 e) Complement circumstanțial de mod
Tata a donat bani fără a spune un cuvânt. Cum?

f)Complement circumstanțial de timp

Se va trezi până a nu răsări soarele. Când?

g) Atribut verbal
Ana simte bucuria de a paticipa la concurs. Care?
Participiul
 Este o formă verbală A avea-avut
nepersonală care ajută la Obs! Când este folosit singur,
formarea unor moduri și devine adjectiv și are aceleași
timpuri, arătând, uneori funcții sintactice ca și
,acțiuni suferite de o ființă sau adjectivul.
lucru. Eu am mâncat mult.-verb
Se termină în – t sau –s Mărul mâncat era roșu.-adj
A mânca-mâncat !Adjectivul participial se
A scrie- scris deosebește de adjectivul
Desena-desenat propriu-zis prin faptul că
A fi-fost permite intercalarea
semiadverbului mai între
prefixul de formă negativă și
 A adormi---adormit-nemaiadormit
 A apărea---apărut--nemaiapărut

 A asculta---ascultat--nemaiascultat

 A citi----citit--nemaicitit

 A coborî—coborât—nemaicoborât

 A cere-cerut

 A zbura--zburat

 A descoperi—descoperit

Cățelul adormit este Azorel.

Filmul apărut ieri, a fost un fiasco.
Melodia ascultată mi-a plăcut.
Romanul citit a fost fascinant.
Traseele coborâte ne-au obosit.
Punctajul cerut a fost primit.
Gerunziul
 Este o formă verbală nepersonală, o acțiune în
desfășurare, simultană cu o altă acțiune. Uneori
arăta și acțiuni anterioare, posterioare sau repetate.
 Sosind în gară prea devereme m-am plictisit.

 Tot citind, m-am plictisit.

!Sufixele de gerunziu sunt: -ind/-ând

Citind, cântând.
Gerunziu are două forme:
-afirmativă---cântând
-negativă(construită cu prefixul ne-)---necântând
! Semiadverbele mai și prea se pot intercala la forma
negativă între prefix și verb alcătuind o singură unitate
grafică.
Nemaicitind
Nepreaștiind
!Când gerunziul este urmat de clitice pronominale(forme
neaccentuate ale pronumelui), i se adaugă vocala u de
legătură.
Căutându-l văzându-mă
Excepție cliticul o.----căutând-o, ajungând-o
! Când se acordă în gen, număr și caz cu substantivul
determinat, gerunziul devine adjectiv.(gerunziu
acordat).
Suferind , am consultat un medic. -verb
Fata suferindă stătea în pat.-adjectiv
Funcții sintactice ale gerunziu
a) Complement direct
Aud plouând.ce?
b) Complement circumstanțial de mod
Se plimbă pedalând încet. cum?

c) Complement circumstanțial de timp

Trecând pe la muzeu, mi-a trecut timpul. Când?

d) Atribut verbal
Coșurile fumegând se văd în zare. Care?
Supinul
! Este o formă verbală nepersonală care
denumește acțiunea.
Este alcătuit din prepoziții(de, la, după, pentru)
+ participiul verbului de conjugat
pentru citit participiu
prepoziție
!Forma negativă se obține cu ajutorul prefixului
ne-, adăugat participiului.
De necitit de neterminat
De neînțeles
Funcțiile sintactice ale supinului
a) Subiect
E greu de spus. Ce?/cine?
b) Nume predicativ
Carte este de citit.
verb copulativ
c) Atribut verbal
Mașina de spălat s-a stricat. Care?

d) Complement direct
Avem de scris. Ce?
e) Complement prepozițional
Se apucă de înotat. De ce?
 Analizați cuvintele subliniate.
• Bătând puternic vântul, am intrat în casă și am

terminat de citit romanul început ieri.

Bătând- verb forma nepersonală gerunziu, f.s CCT
De citit-verb formă nepersonală supin, f.s Cd
• Ajungând pe pârtie, ne-am apucat de schiat.

Ajungând- verb forma nepersonală gerunziu, f.s

CCT
De schiat-verb formă nepersonală supin,
complement prepozițional
Se teme de a nu greși la lucrare.
A nu greși-verb formă nepersonală infinitiv,
f.negativă, f.s. Complement prepozițional
2. Trece propozițiile la forma negativă.
Trecând strada, a întâlnit-o pe Ileana.
Netrecând strada , n-a întâlnit-o pe Ileana.
Învățînd, a stiut la test.tr
Neînvățând, n-a stiut la test.
Intrând în casă a văzut musafirii.
Neintrând în casă n-a văzut musafirii.
3. Analizează verbele la gerunziu și supin
Tânărul aleargă gâfâind, fiindcă este greu de
realizat performanțe în sport.
Gâfâind-verb predicativ,conjugarea IV,gerunziu,
CCM
De realizat-verb predicativ, conjugarea I, supin,
subiect
4. Scrie formele următoarelor verbe:
A imagina participiu- imaginat
supin- de imaginat
gerunziu- imaginând

A realiza----participiu----realizat
-----supin ----de relizat
-----gerunziu---relizând

A pune---p---pus
----s-de pus
---g-- punând