ACȚIUNEA, TIMPUL

ȘI SPAȚIUL.
STRUCTURA
TEXTULUI
(FANTASTICUL)
1/119
5.deșteptarea din vis, în pădure, sub o ploaie rece;
2.deșteptarea din vis, în pădure, sub razele
soarelui;
10.deșteptarea din vis, la moară, lângă moșneag;
8.împlinirea dorinței lui Stoicea: bogăție, căsătorie;
3.întâlnirea cu moș Călifar;
9.lupta cu tătarii;
11.omorârea vrăjitorului;
1.plecarea lui Stoicea spre moara lui Călifar;
6.rătăcirea prin pădure în timpul furtunii;
7.uciderea ursoaicei și salvarea domniței Tecla;
12.scufundarea lui Stoicea în adâncurile lacului;
4.spălatul cu apă din iaz.
CE ALT DEZNODĂMÂNT AR FI PUTUT AVEA POVESTIREA?

 Alăutești pe câmp

 prin pădure
 la moară

 la moșia din vis

 Trăsături neobișnuite ale iazului-  pe fața lui nu se izvodea,
niciodată, nicio undă;
 -iazul pare că sta sub ea prea luciu și prea sloi

!Termenul fantastic provine din franțuzescul fantastique și din

latinescul phantasticus, care, la rândul lui, își are originea în limba
greacă, unde phantastikos însemna „imaginar“, „iluzoriu“.
Termenul semnifică, în literatură și în alte arte (pictură,
cinematografie etc.), un anumit gen de opere, în care într‐un cadru
verosimil se petrec evenimente ce nu se supun logicii obișnuite.
!Acțiunea prozelor fantastice, spre deosebire de basme, se
desfășoară într‐o lume similară cu a noastră, în care apar, în mod
surprinzător, fenomene imposibil de explicat. Evenimentele sunt
ancorate în realitatea cotidiană, dar atmosfera este stranie și
provoacă neliniștea, prin apariții și zgomote ciudate, deplasări ale
unor obiecte, dereglări ale timpului, comportamente ieșite din
comun etc.
!Spațiile desfășurării acțiunii pot fi nefaste – pustietăți, cimitire,
locuri izolate, case abandonate etc.
!Finalul acestor texte este neașteptat și ambiguu, nu se optează
pentru nicio explicație; poate fi nefericit, uneori tragic (moartea
personajelor).