Cuprins

1. Despre fantastic:
a) definitie
b) clasificare
c) generalitati
d) notiuni inrudite
e) aprecieri critice
2. Reprezentanti ai literaturii fantastice
a) din literatura romana
b) din literatura universala
4. Paralela intre La tiganci, Sarmanul
Dionis si Moara lui Califar
5. Asemanari intre La hanul lui Manjoala
si Moara cu noroc
6. Parere personala
7. Biografie
 Despre fantastic
Fantasticul este o
categorie fantastica
referitoare la ceea
ce este propriu
inchipuirii, ceea ce nu
poate exista in realitate.

Fantasticul este
inrudit cu
miraculosul,
fabulosul, feericul
si straniul.
“LITERATURA S.F. este o literatura care exploateaza campul posibilului, asa cum ne
permite sa-l intrezarim stiinta. Ea este un fantastic incadrat intr-un realism.”
(Michel Butor, Criza dezvoltarii literaturii de anticipatie)
 Fantasticul poate uneori fi decupat în
Fantasticul poate
sub genuri, uneori
dar, fi decupat
ca orice în
clasificare,
subşi genuri,
aceasta dar, ca orice limite.
are anumite clasificare,
şi aceasta are anumite limite.
O posibilă clasificare ar putea fi
O următoarea:
posibilă clasificare ar putea fi
următoarea:
₪Fantasticul contemporan: într-o
₪Fantasticul contemporan:
lume contemporană într-o
şi familiară
lume contemporană
personajele şi familiară cu
sunt confruntate
personajele
evenimentesunt confruntate cu
iraţionale
evenimente
₪Horror: iraţionale
în contextul fantasticului
₪Horror:
contemporan în contextul fantasticului se
personajele
contemporan
confruntă cupersonajele
morţi se
violente,
confruntă
provocate cu de forţe morţioculte,violente,
oricât de
provocate
mult ar de forţe oculte,
fi scoasă oricât latura
în evidenţă de
mult ar fi scoasă în
aceasta sanguinară, ele vor saevidenţă latura
aceasta
producăsanguinară,
groază mai ele multvordecâtsa sa
producă
vorbeascagroază limba mai mult decât sa
fanstasticului
vorbeasca
₪Fantasticullimba fanstasticului
medieval: (pe care ar
₪Fantasticul
trebui sa-lmedieval:
numim(pe "miraculos
care ar
trebui sa-l a numim
medieval", se vedea "miraculos
şi explicaţia
medieval",
anterioară): a selumeavedearespectivă
şi explicaţia
are o
anterioară): lumea respectivă
tehnologie şi un sistem social care are o
tehnologie
amintesc şideunEvul sistem
Mediusocial
(un care
sistem
amintesc
social de feudal Evul bazat
Mediu pe (un servitute,
sistem
social feudalanimală,
tracţiune bazat pe moriservitute,
de grâu,
tracţiune
etc), dar animală,
elementele mori de de magie
grâu, şi
etc), dar elementele
creaturile ce apăreaude magie şisau
în legende
creaturile
mituri suntce apăreau
reale. Elînreprezintă
legende sauun fel
mituri sunt reale.
de basm revizitatEl reprezintă un fel
de ₪basm
Toaterevizitat
tipurile de Fantasy
₪Toate tipurile de Fantasy
 1. folcloric (ritualuri,
obiceiuri, mentalităţi arhaice)
existent în creaţia lui I. Creangă.
2. metafizic - recunoscut în
proza lui Mihai Eminescu.
3. savant - cu accepte
naturaliste în creaţia lui Ion Luca
Caragiale justificând analiza
psihologică.
4. ontologic - reluând
termenele metafizicului emines-
cian (relativitatea timpului şi a
spaţiului, existenţa universurilor
paralele, practici rituale, şamanice
şi tantrice) devenite substanţa
epică a nuvelelor lui Mircea
Eliade.
5. mito-folcloric - anumite
mituri se constituie ca subiecte
narative proiectate într-un cadru
fabulos sub semnul unei
O alta clasificare…
mentalităţi arhaice ce se opune
civilizaţiei contemporane iar
scriitorul încearcă să refacă
societatea arhaică în funcţie de
modulaţiile gândirii populare
conservatoare.
Generalitati…
Potrivit
teoreticienilor Roger
Caillois si Tzvetan
Todorov, fantasticul nu
ar constitui decat o
ezitare in acceptarea
supranaturalului si in
tentatia gasirii unei
explicari rationale a
acestuia. Fantasticul
nu ar fi atunci decat
stabilirea unei
tranzitii sau a unui
echilibru savant intre
miraculos si straniu.
₪ Literatura fantastica este o specie literara moderna recunoscuta abia in
sec. XIX, caracterizata prin aparitia brusca a unui element miraculos,
inexplicabil care perturba ordinea fireasca a realitatii si starneste de
regula nelinistea personajelor
Tzvetan Todorov observa
ca “fantasticul cere satisfa-
cerea a 3 conditii :

 textul trebuie sa-l

determine pe cititor sa ia in
considerare lumea personajelor
ca o lume fiintelor vii si de a
ezita intre o explicatie natu-rala
sau supranaturala a
evenimentelor descrise
Conditia a doua
 aceasta ezitare poate fi traita de personaj, asftel incat rolul
cititorului este de a vorbi increzator in protagonist si in acelasi
timp ezitarea devine una din temele povestii fantastice, iar in
cazul unei lecturi naive, cititorul se identifica cu personajul
 cititorul
va adopta o anumita atitudine cu privire la text:
va respinge interprearea alegorica, cat si interpretarea
literala
 Intr-o lume care este cu
siguranta lumea nostra, cea pe
care o stim, nu are loc nici un
eveniment pe care nu-l putem
explica prin legile acestei
lumi. Persoana care incearca
evenimentul trebuie sa opteze
pentru una din cele doua
solutii posibile: fie el este
victima unei iluzii a simturilor,
un produs al imaginatiei si
legile acestei lumi raman
aceleasi, ori evenimentul, care
intr-adevar a luat loc, face
parte in totalitate realitatii, dar
apoi aceasta realitate este
controlata de legi necunoscute
noi.
(Fantasticul: O abordare structurală
pentru un gen literar)
 “Fantasticul este prezent in toata aceasta incertitudine…
Fantasticul este acea ezitare traita de persoana care cunoaste doar
legile naturii, cu care confunda un lucru aparent supranatural.”
(Fantasticul: O abordare structurală pentru un gen literar)
 “Todorov distinge fantasticul in doua moduri :
misterios si minunat. In timp ce aceste moduri au
unele ambiguitati ale fantasticului, in cele din urma
le ofera o rezolutie guvernata de legile
naturii(straniul) sau supranaturala(minunat).”

“Daca vom trece pe partea celalta a medianei pe

care o numim fantastic, ne vom regasi pe noi insine
intr-un fantastic minunat, categoria povestirilor care
sunt prezentate ca fantastice si in final cu acceptarea
supranaturalului.”

“[In straniu] sunt relatate evenimente care pot fi

justificate usor prin legile acestei lumi, dar care sunt,
intr-un fel sau altul, incredibile, extraordinare,
socante, singulare, cutremuratoare sau neasteptate, si
care , prin urmare, determina personajului si
cititorului o reactie asemanatoare cu a celuia pentru
care lucrarile fantastice au devenit familiare(p.46).”
(Fantasticul: O abordare structurală pentru un gen literar)
 Definitia lui
Todorov despre straniu
poate fi aplicata si in
povestiri, in care
personajul realizeaza
ca este, ori nebun, ori
abia s-a trezit dintr-un
vis. Astfel, straniul este
“o experienta a
limitelor”.
 Un fantastic de tip
erudit, asemănător
în acele privinţe cu
acela folosit de
 Fantasticul este o
Ernst Jünger
revanşă a vieţii, a
frumuseţii ei (Eugen Simion)
inepuizabile
 (Sorin Alexandrescu)
In literatura romana s-au remarcat cativa scriitori de povestiti fantastice
cum ar fi:
eruditul Mircea Eliade
“Mircea Eliade este cea mai integrală şi servilă întrupare a gidismului în
literatura noastră”.([Link])
Intalnim in Nopti la Serapore(fantastic ontologic), La Tiganci
Mihai Eminescu
"Eminescu este incercat de gandul Mortii,dar si de speranta reintegrarii in
[Link] aceasta intoarcere in Cosmos ca pe o beatitudine
finala." (Mircea Eliade)
Intalnim in Sarmanul Dionis
Ion Budai Deleanu
Intalnim in Tiganiada
I.L. Caragiale
Intalnim in Kir Ianulea, La hanul lui Manjoala,
 Gala Galaction
Intalnim fantasticul in Moara lui
Califar (fantastic poplar)

Ovidiu S. Crohmalniceanu
“Elementele ce tin de specificul
propriu-zis al genului sunt de fiecare data
estompate, fantasticul S.F. este pentru
Ov. S. Crohmalniceanu numai grauntele
de mister care da naratiunii inedit si
autenticitate, iar meditatiei moraliste
minimala ambiguitate necesara.”(Anton
Cosma)
Intalnim in Istorii insolite, Roadele unei
diplomatii chibzuite

Vasile Voiculescu
Intalnim in Lostrita, Ultimul Berevoi,
Pescarul Amin, Amintiri despre pescuit,
 Din literatura universala amintim urmatorii
scriitori de povestiri fantastice:
 Michael Ende
Intalnim fantasticul in Povestea fara sfarsit
 Edgar Poe
Intalnim fantasticul in Bob Bon, Prabusirea casei Usher, Masca mortii rosii
 Anatole France
Intalnim fantasticul in Cele sapte neveste ale lui Barba-Albastra
 Prosper Mérimée
Intalnim fantasticul in Venus din Ille, Sufletele din Purgatoriu, Lokis
 René de Solier
Sursa lui este “somnul ratiunii”.
 Roger Callois
Consideră fantasticul o ruptură, o ameninţare insolită, “aproape insuportabilă în
lumea reală”.
 Tema in Sarmanul Dionis este povestea sărmanului om care a pierdut
paradisul şi nu a atins idealul, pe cand in La tiganci este ritualul de iniţiere în
moarte, aventurarea în joc, reîmplinirea iubirii, iar in Moara lui Carifar, mitul
ispititor, pactul cu diavolul.
In Sarmanul Dionis intalnim motivul visului, magiei si umbra, iar in La
tiganci motivul visului si al labirintului, pe cand in povestirea lui Gala
Galaction se remarca dorinta de a afla adevarul, de evadare.
Instantele narative difera de la o nuvela la alta. In nuvela lui Eminescu
sunt autorul si personajul, la Eliade sunt vocea auctoriala si personajul
narator Gavrilescu, iar la Galaction sunt
vocile narative din culise
si autorul narator.
 Toposul in Sarmanul Dionis este
reprezentat de paradisul selenar si casa lui Dan, pe
cand in La Tiganci este locul numi “La Tiganci “, iar
in Moara lui Califar este moara lui Califar.
Sarmanul Dionis este alcatuit din doua episoade,
care se amsteca, dovedind intentia autorului de a
creea ambiguitatea, pe cand
in La Tiganci sunt 3 episoade
(labirintul, intoarcerea in realul
schimbat si implinirea dragostei), in
care Gravilescu intra in jocul tigancilor,
apoi intors in realul schimbat, nu face
fata si se intoarce inapoi, iar in Moara lui
Califar este structurat , dupa modelul
basmului, in 2 episoade care se inlantuie si care
constiutuie drumul pana la moara si visul lui Stoicea
.
 Perspectiva autorului in Sarmanul Dionis este subiectiva, implicit construita pe un limbaj
poetic si pe formule retorice, pe cand in La Tiganci autorul este atent la prezentarea locurilor
magice ( el nu-i ofera personajului o cale de scapare din lumea ireala), iar in Moara lui
Califar perspectica auctoriala este sprijinita pe vocile narative din culise,; autorul narator
se preface ca nu stie ce va urma.
Descrierea este prezenta in cele 3 opere, doar ca in Sarmanul Dionis
mai apare si naratiunea, in La Tiganci mai apare si povestirea, dialogul si
monologul,
lui Califar
iar in Moara
naraţiunea, dialogul si monologul.
 In nuvela lui Eminescu, actiunea se
desfasoara in spatiul fantastic , in
lumea selenara, pe cand in nuvela lui
Eliade are loc in spatiul real, orasul si
in cel ireal, locul numit “La Tiganci”,
iar timpul este timpul memorie, iar in
povestirea lui Galaction timpul este
contemporan scriitorului, iar spatiul
este istoric: satul Alautesti, situat in
apropierea unei paduri stravechi.
 In final in Sarmanul Dionis, dupa mai multe întrebări auctoriale
retorice, cu privire la veridicitatea celor întâmplate, urmează un citat din
Gaulier despre sentimentul vag al legăturii cu spaţii şi timpuri străine, pe
cand in La Tiganci, finalul reprezinta revelarea unei alte feţe a existenţei,
mereu refuzate, moartea simbolică şi împlinirea destinului alături de
Hildegard, iar in Moara lui Califar incheierea este clădită pe un
deznodământ justiţiar şi surprinzător; apariţia deux ex machina, a
moralului, într-un moment în care personajul se credea atacat de tătari
 Mesajul transmis in Sarmanul Dionis este acela ca timpul si spatiul sunt doar
conventii care definesc modul omului de a percepe lumea si semnificatia
pacatului originar, pe cand in La Tiganci intelegem ca trecutul este
condamnat la disparitie prin uitare, iar in Moara lui Califar mesajul este
acela ca ispita presupune fascinatie si consecinte imprevizibile- raul este
seducator si inrudit cu visul.
 Parerea Pesonala
Noi consideram ca nuvelele fanastice au fost scrise pentru placerea
oamenilor de a se plimba prin necunoscut si pentru a-i determina sa se
gandeasca ca peste de toate legile, scrise si nesrise, cunosute de noi, pot
exista si lucruri care sunt dincolo de sfera noastra de intelegere, dar cu
toate acestea sunt prezente si ar trebui sa le accepta.
Cu alte cuvinte, noi consideram ca nuvelele fantastice au fost scrise
pentru a ne determina sa avem o vedere mai larga a universului, cu toate
evenimetel care se intampla in el.
 BIOGRAFIE
*[Link]
1. [Link]
2. [Link]
3. www. [Link]/graphics/fantastic-landscape-
wallpapers
4. [Link]/[Link]/essay/13904410/index
5. [Link]
6. [Link]
7. [Link]
Proiect realizat de :
Pascu Loredana
Tudose Mihaela
Patriche Andreea