Sunteți pe pagina 1din 29

1.

Despre fantastic:
a) definitie
b) clasificare
c) generalitati
d) notiuni inrudite
e) aprecieri critice
2. Reprezentanti ai literaturii
fantastice
a) din literatura romana
b) din literatura universala
4. Paralela intre á  M d  

    
 
 
    á  


 
      
. Parere personala
7. Biografie
Rá  
        
   
 
  
   
  
  
      
.µ
(Michel Butor, ’       
     )
¦    

 
 
  
    

  
  





     


 


G¦   
   

 
    

  

    





   

GΠ    
  
 
  
  



       


   



 

    

  

   

 
      
 
 
   
G¦  
   



      


   



 

 ! 





"  
  
   



# $
 

   
     



  
   

 
!





 
 
 


 



    

 #


 

 
 
Ga     ¦  
1.    (ritualuri,
obiceiuri, mentalităţi arhaice)
existent în creaţia lui I. Creangă.
2.   - recunoscut în
proza lui Mihai Eminescu.
3.  - cu accepte
naturaliste în creaţia lui Ion Luca
Caragiale justificând analiza
psihologică.
4.    - reluând
termenele metafizicului emines-
cian (relativitatea timpului şi a
spaţiului, existenţa universurilor
paralele, practici rituale,
şamanice şi tantrice) devenite
substanţa epică a nuvelelor lui
Mircea Eliade.
5.     - anumite
mituri se constituie ca subiecte
narative proiectate într-un cadru
fabulos sub semnul unei
mentalităţi arhaice ce se opune
civilizaţiei contemporane iar 6  

scriitorul încearcă să refacă


societatea arhaică în funcţie de
modulaţiile gândirii populare
conservatoare.
r  

`    
Ô 
%    &
 
& M   
   

    
     
   
    
 6 ¦ 
    

 
     
  
     
G Literatura fantastica este o specie literara moderna recunoscuta
abia in sec. XIX, caracterizata prin aparitia brusca a unui element
miraculos, inexplicabil care perturba ordinea fireasca a realitatii si
starneste de regula nelinistea personajelor
a  a 

 
  


    

 textul trebuie sa-l


determine pe cititor wa
ia in considerare lumea
personajelor ca o lume
fiintelor vii si de a ezita
intre o explicatie natu-
rala sau supranaturala
a evenimentelor descrise
’   
 aceasta ezitare poate fi traita de personaj, asftel incat rolul cititorului
este de a vorbi increzator in protagonist si in acelasi timp ezitarea devine
una din temele povestii fantastice, iar in cazul unei lecturi naive,
cititorul se identifica cu personajul
ü     
   
    
      M  

Jntr-o lume care este cu
siguranta lumea nostra, cea pe
care o stim, nu are loc nici un
eveniment pe care nu-l putem
explica prin legile acestei lumi.
Persoana care incearca
evenimentul trebuie sa opteze
pentru una din cele doua
solutii posibile: fie el este
victima unei iluzii a simturilor,
un produs al imaginatiei si
legile acestei lumi raman
aceleasi, ori evenimentul, care
intr-adevar a luat loc, face
parte in totalitate realitatii,
dar apoi aceasta realitate este
controlata de legi necunoscute
noi.
(Fantasticul: O abordare
structurală pentru un gen literar)
R antasticul este prezent in toata aceasta incertitudine«
antasticul este acea ezitare traita de persoana care cunoaste doar
legile naturii, cu care confunda un lucru aparent supranatural6

    
     
Rodorov distinge fantasticul in doua moduri :
misterios si minunat. Jn timp ce aceste moduri au unele
ambiguitati ale fantasticului, in cele din urma le ofera o
rezolutie guvernata de legile naturii(straniul) sau
supranaturala(minunat).µ

Raca vom trece pe partea celalta a medianei pe care


o numim fantastic, ne vom regasi pe noi insine intr-un
fantastic minunat, categoria povestirilor care sunt
prezentate ca fantastice si in final cu acceptarea
supranaturalului.µ

RJn straniu] sunt relatate evenimente care pot fi


justificate usor prin legile acestei lumi, dar care sunt, intr-
un fel sau altul, incredibile, extraordinare, socante,
singulare, cutremuratoare sau neasteptate, si care , prin
urmare, determina personajului si cititorului o reactie
asemanatoare cu a celuia pentru care lucrarile fantastice
au devenit familiare(p.46).µ

  6  
     
efinitia lui odorov
despre straniu poate fi
aplicata si in povestiri, in
care personajul realizeaza
ca este, ori nebun, ori abia
s-a trezit dintr-un vis.
Astfel, straniul este Ro
experienta a limitelorµ.
èJn literatura romana s-au remarcat cativa scriitori de povestiti fantastice cum ar fi:
eruditul Mircea Eliade
RMircea Eliade este cea mai integrală şi servilă întrupare a gidismului în literatura
noastrăµ.(G.Calinescu)
Jntalnim in Nopti la Serapore(fantastic ontologic), La iganci
Mihai Eminescu
"Eminescu este incercat de gandul Mortii,dar si de speranta reintegrarii in Natura-
Mama.Asteapta aceasta intoarcere in Cosmos ca pe o beatitudine finala." (Mircea Eliade)
Jntalnim in Sarmanul ionis
Jon Budai eleanu
Jntalnim in iganiada
J.L. Caragiale
Jntalnim in Kir Janulea, La hanul lui Manjoala,
O faclie de Paste, Jn vreme de razboi
Gala Galaction
Jntalnim fantasticul in Moara lui Califar
(fantastic poplar)

Ovidiu S. Crohmalniceanu
RElementele ce tin de specificul propriu-zis al
genului sunt de fiecare data estompate,
fantasticul S. . este pentru Ov. S.
Crohmalniceanu numai grauntele de mister care
da naratiunii inedit si autenticitate, iar
meditatiei moraliste minimala ambiguitate
necesara.µ(Anton Cosma)
Jntalnim in Jstorii insolite, Roadele unei
diplomatii chibzuite

Vasile Voiculescu
Jntalnim in Lostrita, Ultimul Berevoi,
Pescarul Amin, Amintiri despre pescuit, Lacul
Rău etc.
in literatura universala amintim urmatorii scriitori de
povestiri fantastice:
 Michael Ende
Jntalnim fantasticul in Povestea fara sfarsit
 Edgar Poe
Jntalnim fantasticul in Bob Bon, Prabusirea casei Usher, Masca mortii rosii
 Anatole rance
Jntalnim fantasticul in Cele sapte neveste ale lui Barba-Albastra
 Prosper Mérimée
Jntalnim fantasticul in Venus din Jlle, Sufletele din Purgatoriu, Lokis
 René de Solier
Sursa lui este Rsomnul ratiuniiµ.
 Roger Callois
Consideră fantasticul o ruptură, o ameninţare insolită, Raproape insuportabilă în lumea realăµ.
a   |   | |


      |

 
| 
|
    | | |
  |
| | | |   | |

  | |
  | |

 | |  
  

  |  | |
 |    ||    
| | |
  |

|| |    |  

|
| | | |  
|| 
  |
 | | !  | | 
 | | 
|  
|   
 
|
|  |  || |   |
|

      

|| " |
  
|  |
|
 
| |     
|
|
 |  |  
Perspectiva autorului in Sarmanul ionis este subiectiva, implicit construita pe un limbaj
poetic si pe formule retorice, pe cand in La iganci autorul este atent la prezentarea locurilor
magice ( el nu-i ofera personajului o cale de scapare din lumea ireala), iar in Moara lui
Califar perspectica auctoriala este sprijinita pe vocile narative din culise,; autorul narator
se preface ca nu stie ce va urma.
escrierea este prezenta in cele 3 opere, doar ca in Sarmanul ionis mai apare
si naratiunea, in La iganci mai apare si povestirea, dialogul si monologul, iar in
Moara lui Califar naraţiunea, dialogul si monologul.
Jn nuvela lui Eminescu, actiunea se
desfasoara in spatiul fantastic , in lumea
selenara, pe cand in nuvela lui Eliade are loc
in spatiul real, orasul si in cel ireal, locul
numit RLa iganciµ, iar timpul este timpul
memorie, iar in povestirea lui Galaction
timpul este contemporan scriitorului, iar
spatiul este istoric: satul Alautesti, situat in
apropierea unei paduri stravechi.
Jn final in Sarmanul ionis, dupa mai multe întrebări auctoriale retorice, cu
privire la veridicitatea celor întâmplate, urmează un citat din Gaulier despre
sentimentul vag al legăturii cu spaţii şi timpuri străine, pe cand in La iganci,
finalul reprezinta revelarea unei alte feţe a existenţei, mereu refuzate, moartea
simbolică şi împlinirea destinului alături de Hildegard, iar in Moara lui Califar
incheierea este clădită pe un deznodământ justiţiar şi surprinzător; apariţia deux ex
machina, a moralului, într-un moment în care personajul se credea atacat de tătari
constituie o neaşteptată rezolvare epică.
Mesajul transmis in Sarmanul ionis este acela ca timpul si spatiul sunt doar conventii
care definesc modul omului de a percepe lumea si semnificatia pacatului originar, pe
cand in La iganci intelegem ca trecutul este condamnat la disparitie prin uitare, iar in
Moara lui Califar mesajul este acela ca ispita presupune fascinatie si consecinte
imprevizibile- raul este seducator si inrudit cu visul.
‰oi consideram ca nuvelele fanastice au fost scrise pentru
placerea oamenilor de a se plimba prin necunoscut si pentru a-i
determina sa se gandeasca ca peste de toate legile, scrise si
nesrise, cunosute de noi, pot exista si lucruri care sunt dincolo de
sfera noastra de intelegere, dar cu toate acestea sunt prezente
si ar trebui sa le accepta.
Cu alte cuvinte, noi consideram ca nuvelele fantastice au
fost scrise pentru a ne determina sa avem o vedere mai larga a
universului, cu toate evenimetel care se intampla in el.
3  
X 
 
 
      
         
     
          
    !
"   
#   $
Proiect realizat de :
Pascu Loredana
Tudose Mihaela
Patriche Andreea