NUMERALUL

I. DEF: partea de vorbire flexibila care tine locul unui substantiv, indicand o cifra, un numar sau
ordinea obiectelor prin numarare.

II.FELURI:

1. cardinale: a) propriu-zise : unu, suta, mie, milion, miliard ( cu val substantivala si adejectivala).

b)colective: amandoi, amandoua (D=amandurora), ambii , ambele, tustrei, tustrele( fem),

cateșitrei, cateșitrele, toate trei (trele)

c)multiplicative: dublu, triplu , indoit, intreit, inzecit

d)distributiv:cate unu , cate doi, unu cate unu, doi cate doi

e)adverbiale (de repetitie): o data , de doua ori, de trei ori, de patru ori, prima data ( OBS.: atentie
la orotgrafia adeverbului compus odata care are sensurile de candva , imediat , indata)

OBS: pot forma si locutiuni : de sute de ori, de nenumarate ori

f) de aproximatie: doi-trei, sute si sute.

2.ordinale: a) propriu-zise: primul, întâiul, întâia,întâii,întâile (NU întâiele), cel dintâi, cel de-al
doilea etc. Sirul se incheie cu locutiunea adj cel din urmă.

b) adverbiale: prima oara, a doua oara, in primul rand, in al doilea rand, pentru
prima/intaia oara/data.

NUMERALUL CARDINAL

I.Definitie: arata nmarul obiectelor.

II. Forme: a)simple : unu.... zece, suta, mie , milion, miliard, bilion

b)compuse: de la 11 in sus

Obs: a nu se confunda pronumele neh unul cu numeralul unu:

ex: A cumparat trei trandafiri: doi albi si unu roz.

Unul a reusit , celalalt nu.

Obs.: numeralul unu/ una se acorda cu subst.

 ex: A cumparat douazeci si unu de trandafiri./ A cumparat douazeci si una de flori.

Obs.: nu se acorda cand indica data si ora: Este ora douzeci si unu./ Este douazeci si unu februarie.

Acordul numeralului doi/doua: se acorda cand arata ora ( Este ora douasprezece/ douazeci si
doua). Cand arata data se folosesc ambele forme, acordate si neacordate : Este douazeci si
doua/doi martie.

Numeralele de la unu la 19 au valoare adjectivala cand insotesc un substantiv, conform gramaticii

traditionale. ex: A cumparat 19 caiete ( atr. adj./ numeral cardinal cu val. adj.)

De la 19 in sus numeralul are valoare substantivala si isi schimba functia: ex: Am cuparat 20 de
caiete(20= compl. direct/numeral cardinal cu val. subst., de caiete = atr. subst.prep./subst. in Ac.)

Obs.: cu ajutorul numeralului se formeaza loc. adj tot unul si unul , eu, unul( nr. cadinal), de unul
singur (unul=nr. card.)

III. Valori gramaticale

1. substantivala: ex. Am cuparat 20 de mere . (20= C.D./ , de mere=A.S.P.)

Zece dintre ei au spus adevarul.(Sb.)

Revolta a zeci de studenti.(ASP)

A urcat la etajul sase. ( atr.subst.apozitional)

Este ora 14. (A.S.A)

A luat un noua. (C.D.)

Obs.: numeralul nu se acorda de obicei cu subst., folosindu-se forma de masc.: nota(pagina)

doi/unu, randul unu/doi.

Obs.: acordul cu articolul dem. sau cu subst. in situatii cand nu sunt numarate exact, se face numai
la fem. : Cele cateva zeci de metri/ Cele cateva milioane de lei. In schimb cand numararea este
exacta, acordul se face fie la fem. fie la masc: Cei doua sute de lei au fost cheltuiti/ Cele doua sute
de lei au fost cheltuite

Obs.: zece: cand este notă are genul masc., iar cand arata o multime de zece elemente este fem.

Obs.: cand arata restrictia sau unitatea de masura un/o sunt

numerale

2.adjectivala: A urcat sase etaje. ( atr.adj.)

IV.FUNCTII SINTACTICE
Are aceleasi functii cu subst.

Nominativ

1.Sb.: Doi dintre ei erau buni prieteni.

2.N.p.: Prietenii mei buni sunt doi dintre ei.

3. Atr.ap.: Prietenii mei, doi dintre ei, sunt olimpici.

4. Am luat nota 10.

Dativ

1.N.p.: Reusita a fost a doi dintre ei.

2.A.S.P.: Rusita datorita a doi dintre ei l-a bucurat.

NUMERALUL ORDINAL

I.Definitie: arata ordinea obiectelor si raspunde la intrbarea al catelea/a cata.

II.Forme:

N-A.c.: primul, prima , primii, primele, intâiul, intâia, intâii, intâile, cel dintâi, cea dintâi, cei/cele
dintâi, al doilea, a doua..... sirul se incheie cu adj. ultimul sau cu loc.adj. cel/cea din urma, al
douazeci si unulea/a douazeci si una, al o sutalea, a (o) suta, al doua sutelea/a două suta, al
(o)mielea/ a (o )mia, al doua miilea/a doua mia, al zece miilea/a zece mia, al (un)milionulea/ a (o)
milioana, al doua milioanelea/ a doua milioana, al o mie miloanelea/a o mie milioana, al
miliardulea, al un miliardulea/ a(o) miliarda, al doua miliardelea, a doua miliarda.

III Ortografie:

al cincilea ( le=art.hot. pt. ca este art.hot. de masc., iar a este particula deictica), a cincea( a este
art.hot. de fem.), al optulea, a opta, al nouălea, a noua, al zecelea, a zecea.

IV.Vlaori gramaticale:

a)subst.: Prima din rand e sora mea.

b):adj.:A doua fata e vecina mea.

c) adverbiala: A procedat a-ntâia./ Intai ma spal pe maini.

Obs.: cel este art. dem. cand intra in componenta numeralului ordinal cu val. adj.: cel de-al treilea
copil (cel=art.dem.)

V.Alte numerale ordinale:

prim poate fi folosit antepus sau postpus subst. : ex.: um prim contact, prima intrebare/junele prim

Obs.: nr. prim/prima intra in componenta subst. compuse : prima-doamna, prim-balerin, prim-
ministru, prim-plan, prim-preotr, prim-solista, prim-vicepresedinte/ prim-viceprim-ministru,
viceprim-ministru.

secund/secunda apare numai postpus: comandant secund, repriza secundă

tert/terta apare numai antepus: terta persoana, tert intermediar.

NUMERALUL COLECTIV

I.Def: arata insotirea a doua sau mai multe obiecte.

II.Forme:

1.N.-A.c:amandoi, amandoua, ambii, ambele

2.G.D.= amanduror copii(postpus), copiilor amanduroara, ambilor, ambelor

3.N.Ac.: tustrei, tustrele, toti (toate) patru; G.-D. : tustreilor/tustrelelor

4 N.-A.c:.cateșitrei/cateșitrele; G-D: catesitreilor/catesitrelelor

III Valori:

a) subst : Amandoua erau premiante

b)adj: Amandoi copiii erau premianti.

Obs: G-D nr colective formate cu cuv. toti se realizeaza prin constructii analitice: Munca a toti
sase.(A.S.P.)

D: Le-am dat premii la toti sase.

IV.Functii sintactice:sunt la fel ca la subst.

Obs: Noi amandoi am rezolvat exercitiul.( a.s.a)/ Ei catesitrei au rezolvat.

NUMERALUL MULTIPLICATIV

I. Def: arata in ce masura credte o cantitate

II.Forme:

dublu, triplu, cvadruplu, cvintuplu, sextuplu, septuplu, octuplu, nonuplu

indoit,intreit....inzecit, inmiit

III. Valori:
a) adj: Castigul inzecit

b) av: A castigat inzecit

c)subst:dublul cantitatii de cereale

Subst compuse: dublu-casetofon, dublu-proiector, dublu-plan, dublu-decalitru

NUMERALUL DISTRIBUTIV

I.Def: arata repartizarea si gruparea numerica a obiectelor

Sunt formate din nr cardinale propriu-zise precedate de adv. câte.

II.Forme: cate unul (doi,trei), unul cate unul, una cate una, doi cate doi, trei cate trei

III.Valori:

a)subst: Cate zece se ridicau de-odata.

b)adj: Vorbeau cate doi copii de-odata.

Recuperarea a cate doua milioane de lei.

Obs.: este considerat nr distributiv si constructia Plata a cate trei patrimi din cost. (A.S.P.)

NUMERALUL ADVERBIAL (DE REPETITIE)

I.Def: arata de cate ori se repeta o actiune sau in ce proportie numarica se manifesta o
calitate/cantiate a unui obiect.

III.Forme: alc. dintr-un nr cardinal, ordinal sau distributiv acordandu-se cu subst ascociat postpus
caruia ii impune nr: o data , de doua ori, de un milion de ori, intaia(prima) data/oara, a doua oara, in
primul rand+ structuri mixte de doua ori pe zi/ de cate doua ori pe zi. Neologismele cinci bis si
sapte ter ( a treia oara sapte), bis= incă o data

III.Valori:
a) adv: Drumul acesta este de trei ori mai lung decat celalalt.

Succesul de-a doua oara.

NUMERALUL FRACTIONAR

I.Def: arata fractia sau procentul, cantitatea sub aspectul nr desprine dintr-un intreg.

II.Forme: o doime. o treime. o zecime, unu la suta, doi la suta, 1%, 2%

Obs.: a se evita pleonasmul doua procente la suta/ un procent de doi la suta.

Numeralele fractionare folosite ca subiecte pun pr. de acord in nr. cu predicatul: numeralele o
treime, o cincime , un sfert care sunt insotite de un atr. la pl. sau la care se subintelege un
asemenea atr. neexprimat admit atat acordul la sg. cat si , dupa inteles, la pl.(preferat).

ex: O treime (din produse) a fost vandut/vandute.

Cand se sublinieaza val. subst.a numeralului, acordul se face la pl.

ex: Doua treimi dintre probleme au fost rezolvate, cealalta treime este in studiu.

Subiectul jumatate cu un atr. la pl. expr sau subinteles admite numai acordul dupa inteles, la pl.

Jumatate (dintre ei) au plecat, dar cealalta jumatate a ramas.

O jumatate a votat pentru, cealalta jumatate s-a abtinut.