Recapitulare - Sintaxa propoziţiei

CLASIFICAREA PROPOZIŢIILOR
propriu-zise Am citit romanul acesta.
enunţiative optative Ar vrea să citească romanul acesta.
imperative Scrie-ţi temele!
după directe totale Vii la film?
scopul comunicării (sunt întotdeauna principale) parţiale Cu cine mergi la film?
interogative indirecte totale M-a întrebat dacă vin la film.
(sunt întotdeauna
subordonate) parţiale M-a întrebat cu cine merg la film.
afirmative
după formă totale El nu citeşte nimic.
negative
parţiale Nu el va veni, ci ea. / Nu astăzi, ci mâine este concursul.
simple El scrie. / Tună. / Foc!
după alcătuire
dezvoltate Mi-e teamă. / Mă tem de şerpi.
principale A răsărit soarele
după înţeles
secundare Ei spuneau / 1 că nu pot veni / 2, fiindcă pleacă la mare / 3.
după relaţia regente propoziţii de care depind alte propoziţii; pot fi principale sau secundare
sintactică dintre ele subordonate propoziţii care depind de altă propoziţie, principală sau regentă

PĂRŢILE DE PROPOZIŢIE (clasificare tradițională)

subiectul
Părţi de propoziţie principale
Părţi de propoziţie secundare
verbal
predicatul nominal (alcătuit din verb copulativ şi nume
predicativi)
atributul Atenţie! Regentul atributului poate fi:
SUBSTANTIV: Oricine îşi doreşte un copil
sănătos. / PRONUME: Fiecare dintre cei
prezenţi a apreciat programul. / NUMERAL:
Doi dintre ei au venit ieri.
complementul Atenţie! Regentul complementului poate
fi: VERB: Sosim mâine. / ADVERB: Bine de
voi! / ADJECTIV: Au aşteptat un moment
favorabil plecării. / INTERJECŢIE: Bravo vouă!

1
 Recapitulare - Sintaxa propoziţiei

SUBIECTUL
personal Ion citeşte.
simplu imperson
Mi-e teamă.
exprimat al
multiplu Ion şi Maria citesc.
Tipuri de subiect
reluat (sub. stilistic) Vine el Ion, imediat.
inclus Te vom căuta. (noi)
neexprimat subînţeles Te va căuta. (el)
nedeterminat Sună la uşă. (cineva)
verb la mod predicativ Copiii aleargă.
verb la modul infinitiv Înainte de a o căuta el, am văzut-o şi noi.
Elemente regenteii
verb la gerunziu Venind mama mai devreme, am plecat împreună.
interjecţie cu valoare predicativă Pupăza zbrrr! pe o dugheană
substantiv în Niii
pronume în N
numeral în N
Realizare
interjecţie
morfologică
infinitiv
verb sau locuţiune verbală
gerunziu
la
supin

PREDICATUL ŞI NUMELE PREDICATIV

verbal se exprimă prin verbe şi locuţiuni verbale la mod predicativ, la diateza activă, pasivă sau reflexivă
predicat se exprimă prin verb copulativiv (a ajunge, a deveni, a fi, a se face, a ieşi, a însemna, a se numi, a
nominal se naşte, a părea, a rămâne) la mod predicativ însoţit obligatoriu de un nume predicativ exprimat
prin diferite părţi de vorbire
simplu Copilul este înalt.
clasificare
multiplu Copilul este slab şi înalt
nume predicativ verbe copulative la orice mod Ajungând doctor, va salva vieţi
elemente regente adjectiv participial provenit din verb Copilul ajuns adult va fi altfel.
copulativ

2
 Recapitulare - Sintaxa propoziţiei
substantiv în N, G, G prepoziţional şi în
Ac
pronume în N, G, G prepoziţional şi în
Ac
numeral în N, G, G prepoziţional şi în
realizare
Ac
morfologică
adjectiv
verb la infinitiv
verb la supin
adverb şi locuţiune adverbială
interjecţie

3
 Recapitulare - Sintaxa propoziţiei
PREDICATIVUL SUPLIMENTARv
Elemente regente verbe Ea vine directoare în noua instituţie.
Realizare substantiv în N El a fost adus ministru.
morfologică substantiv în Ac, G Ea a venit ca inspectoare./ O ştiam a mamei.
adjectiv O lăsasem sănătoasă.
pron. în N / Ac / G O ştiam alta / a alteia / despre altceva
gerunziuvi Vine fluierând.

COMPLEMENTUL
complement direct A adus flori.
complement indirect Mi-a trimis flori.
complement prepoziţional Se bazează pe noi.
necircumstanţiale complement secundar L-am învățat gramatică.
complement de agent A fost adus de polițiști.
complement predicativ al obiectului L-au botezat Ion
complement posesiv Mi-am ascultat părinții.
circumstanţial de loc A ajuns acasă.
circumstanţial de timp A ajuns devreme.
Clasificare

circumstanţial de mod Vino repede.

circumstanţial de cauză
circumstanţial de scop
circumstanţial condiţional
circumstanţiale circumstanţial concesiv
circumstanţial instrumental
circumstanţial de relaţie
circumstanţial sociativ
circumstanţial cumulativ
circumstanţial opoziţional
circumstanţial de excepţie
De frică n-a venit.
Pune laptele la fiert.
Vino, altfel mă supăr!
Cu toate insistențele, nu l-a convins.
Scrie cu stiloul.
De frumoasă, e frumoasă.
Călătorim cu ei.
Pe lângă mere, a luat și banane.
În loc de mere, a luat banane.
În afară de mere, n-a luat nimic.

4
 Recapitulare - Sintaxa propoziţiei
ATRIBUTUL (complement al numelui)
Atribut substantival genitival
Clasificare după partea de Am găsit eşarfa mamei.
vorbire prin care se
Atribut substantival prepoziţional I-am oferit eşarfa de mătase.
Atribut substantival în D Trimiterea de invitaţii participanţilor este necesară.
Atribut pronominal genitival Scrisoarea lor m-a bucurat.
Atribut pronominal prepoziţional Oprirea în faţa acestora este obligatorie.
Atribut pronominal în D Trimiterea de invitaţii acelora este obligatorie.
Atribut adjectival Are o fiică talentată.
exprimă

Atribut numeral Acesta este un joc de doi.

Atribut verbal Dorinţa lui de a veni aici s-a împlinit.
Atribut adverbial Maşina de acolo mă încurcă.

APOZIŢIAvii
simplă Fiul ei, Ionuţ, are trei ani. / E ora treiviii.
dezvoltată Ionuţ, [adică fiul ei cel mai mare], are trei ani.
fel
Clasificare

multiplă Copiii ei, Ionuţ, Ana şi Maria, i-au făcut o surpriză.

complexă Fiul ei Ionuţ,[băiatul din fotografie], îi va face o vizită.
nominală Fiul ei Ionuţ
realizare
verbală Dorinţa de a pleca, [adică de a călători departe] îl face să viseze.
morfologică
adverbială A plecat în Australia, adică departe.

5
 Recapitulare - Sintaxa propoziţiei

Note
i
Deşi este considerat de către manualele şcolare drept parte componentă a predicatului nominal, numele predicativ este o funcţie sintactică independentă, pe care o pot îndeplini
determinanţi ai verbelor copulative; aşadar, numele predicativ nu se deosebeşte de complementul direct, de pildă, determinant verbal selectat numai de verbe tranzitive
ii
Subiectul nu este obligatoriu în relaţie cu un verb la mod predicativ; pot avea subiect şi verbele la moduri nepredicative
iii
Deşi în unele lucrări se menţionează unele "excepţii" de la regula exprimării subiectului prin nume în nominativ, acestea se dovedesc a fi false excepţii:
"subiect" în G: Ai casei sunt plecaţi. analiză: ai = pronume în N, subiect; casei = substantiv în G, atribut substantival genitival
"subiect" în Ac: A venit la lume! analiză: lume = substantiv în N, subiect; la = adjectiv (cu sensul de "multă"), N, atribut adjectival
Singurele situaţii în care subiectul se poate abate de la regula cazului N sunt cazurile în care subiectul este un pronume relativ, funcţionând ca dublu substitut: al unui nume din regentă şi al
unui nume din subordonată. Formal, relativul va avea cazul impus de regent, iar în subordonată poate avea orice funcţie sintactică, chiar dacă nu este în concordanţă cu funcţia subordonatei:
relativ în D: Dau cui cere. analiză: cui = pronume relativ, formal în cazul D, impus de verbul din regentă, subiect
relativ în Ac: E supărat pe cine l-a chemat aici. analiză: pe cine = pronume relativ, formal în cazul Ac impus de adjectivul din regentă, subiect
iv
Cu excepţia verbului a însemna, care este copulativ în toate contextele, celelalte verbe pot funcţiona şi predicativ
v
Predicativul suplimentar provine de cele mai multe ori dintr-o structură cu nume predicativ, căreia i-a fost suprimat verbul copulativ. De exemplu: Ea vine şi Ea este directoare. Numele
predicativ din structura de bază ajunge în vecinătatea unui verb care nu este copulativ şi faţă de care nu poate ocupa o altă poziţie sintactică.
vi
În cazul PS exprimat prin gerunziu, verificarea nu se poate face cu construcţia de bază în care elementul era nume predicativ, ci prin identificarea a două construcţii de bază ale căror
verbe-predicate exprimă acţiuni diferite, petrecute simultan: El vine şi El fluieră. Nu îl confundaţi cu circumstanţialul de mod exprimat prin gerunziu: El vorbeşte bâlbâindu-se. (c. c. mod)
care nu se explică din structurile: El vorbeşte şi El se bâlbâie.
vii
Apoziţia este partea de propoziţie care reia, repoziţionează o bază lexicală despre care face unele comentarii, aduce informaţii suplimentare sau precizări necesare. Apoziţia este
considerată de manualele şcolare atribut în N, dar relaţia dintre apoziţie şi bază nu este una de subordonare, ci una de echivalenţă; în plus, apoziţia se poate realiza şi prin nominale în alt caz
decât nominativul, atunci când se acordă cu baza (v. exemplele date la fiecare parte de vorbire), sau prin alte părţi de vorbire decât substantivul
Reluarea este un caz particular de apoziţie, care are rol structural, de relansator, în cazul unor enunţuri deviante, sau de clarificator al unor enunţuri ambigue. Reluarea poate fi obligatorie,
gramaticalizată (v. dublarea prin clitic a Cd şi a Ci, sau facultativă: Sb reluat, corelativele etc.
viii
În unele lucrări de specialitate, apoziţia denominativă (de tipul: ora trei, strada Bălcescu, jupân Costache etc.) este considerată atribut substantival în N