Dragii mei,

Sper că sunteți bine și sănătoși cu toții!

Ne-am fi dorit să ne întoarcem la școală, profesori și elevi, dar, având în vedere situația
prezentă, acest lucru nu mai este posibil în acest an școlar. Prin urmare, suntem nevoiți să
continuăm învățarea la distanță ( online ), conform recomandărilor Ministerului Educației și
Cercetării.
Încercăm să ne adaptăm eu și voi, să găsim soluții tot mai bune pentru a putea cumva
înlocui procesul de învățare clasic, care presupune prezența noastră la școală.
Acum, trecând la concret, vă propun pentru studiu lecția cu tema: Romantismul
Motivarea apartenenței unui text la romantism.
În acest sens, vă trimit o schiță a lecției și vă rog să urmăriți cu atenție explicațiile
oferite în cadrul materialului video Teleșcoala de pe canalul youtube (Motivarea apartenenței
unui text la romantism ), publicat joi, 2 aprilie 2020.
De asemenea, vă rog să faceți următoarele sarcini de lucru pe caiet:
 scrieți schița lecției pe caiet, așa cum este ea pe fișa de lucru;
 rezolvați pe caiet aplicația propusă, ținând cont de sugestiile de rezolvare ( care se vor
regăsi, de asemenea notate pe caietul vostru), precum și tema de casă propusă pentru
aprofundarea cunoștințelor.

În final, pentru o mai bună înțelegere a cerințelor propuse, vă recomand următoarea ordine
de lucru:
 pentru început vizionați materialul video;
 după vizionare, scrieți pe caiet lecția;
 în final, rezolvați aplicația și tema de casă.

Romantismul
1
  Definiția curentului Cuvinte – cheie:
 Particularitățile esteticii romantice REVERIA
 Aplicație IUBIREA
 Concluzii NATURA

Definiție
Apare la sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, ca reacție împotriva
normelor și a rigorilor clasicismului.
Scriitorul romantic manifestă o atitudine nonconformistă față de societatea vremii, accentuând drept
criterii de cunoaștere: sensibilitatea, intuiția, reveria, în detrimentul rațiunii.

Particularități
 afirmarea individualității, a originalității și a spontaneității;
 libertate de creație;
 primatul sentimentului și al fanteziei creatoare;
 evadarea din realitate în spațiul: - visării
- trecutului – ( paseism = orientat spre trecut )
- naturii, văzută ca loc de refugiu, spațiu protector, neatins de
mâna omului;
 eroii excepționali acționează în împrejurări excepționale;
 procedeul stilistic preferat este antiteza:
omul comun / geniu
terestru / cosmic
nocturn / diurn
angelic /demonic
solar / selenar
etern / efemer
 prezența unor teme și motive specifice

Teme și motive specifice

TEME MOTIVE
natura paradisiacă codrul
iubirea ca formă a absolutului lacul
timpul ambivalent: uman și universal izvorul
istoria visul
folclorul autentic luna
cosmogonia și escatologia (= extincția = stingerea) fascinația nocturnului
melancolia
singurătatea

Aplicație

2
 Subiectul al II-lea ( 10 puncte ): Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, semnificația fragmentului,
evidențiind doua particularități ale romantismului.

Sara pe deal buciumul sună cu jale,

Turmele-l urc, stele le scapără-n cale,
Apele plîng, clar izvorînd în fîntîne;
Sub un salcîm dragă, m-aștepți tu pe mine.

Luna pe cer trece-așa sfîntă și clară,

Ochii tăi mari caută-n frunza cea rară,
Stelele nasc umezi pe bolta senină,
Pieptul de dor, fruntea de gînduri ți-e plină.
( Sara pe deal de Mihai Eminescu )

Sugestii de rezolvare

 Fragmentul dat spre analiză se încadrează în estetica romantică prin specificul viziunii artistice, teme
și motive.
 Ordonarea pe verticală a elementelor spațiului sugerează aspirația cosmică a terestrului: dealul,
salcâmul, bolta.
 Cadrul nocturn romantic este sugerat de prezența substantivelor, ,, sara”, ,,stelele”, ,, luna”, motive
ce constituie o atmosferă unică.
 Dealul și salcâmul devin un ax al universului la care se raportează sentimentul iubirii ca principiu
absolut, tutelar.
 Imaginile vizuale se împletesc cu cele auditive: ,, sara”, ,, deal”, ,, buciumul”, ,, turmele” , ,, plâng”,
conturând un tablou al înserării.
 Elementele de pastel, descriptive, predominant cosmice: ,, luna pe cer ” și ,, stelele pe bolta senină”
se îmbină cu cele de idilă.
 ,, Ochii tăi mari caută-n frunza cea rară”
 ,, Pieptul de dor ” = pasiune, ardoare
 ,, fruntea de gânduri ți-e plină” – idealizarea sentimentului de iubire
 Armonia dintre planul uman și planul naturii este realizată prin personificări: ,, buciumul sună cu
jale”, ,, apele plâng”.

Concluzii

 Poezia eminesciană este dominată, ca la majoritatea romanticilor, de tema iubirii și a naturii,

contopite prin sensibilitate, emoție și vibrație interioară.
 Limbajul poetic eminescian este marcat de o sensibilitate rară.
 Sara pe deal, asemenea unui cântec de dragoste, comunică emoția puternică a poetului care așteaptă
cu înfrigurare ceasul înserării pentru a-și întâlni iubita, astfel încât împreună să se cufunde în adânca
pace a naturii.

Temă pentru aprofundarea cunoștințelor

3
 Prezintă, în minimum 50 de cuvinte, semnificația fragmentului, evidențiind doua
particularități ale romantismului.

Când sufletu-mi noaptea veghea în estaze,

Vedeam ca în vis pe-al meu înger de pază,
Încins cu o haină de umbre și raze,
C-asupră-mi c-un zâmbet aripile-a-ntins;
Dar cum te văzui într-o palidă haină,
Copilă cuprinsă de dor și de taină,
Fugi acel înger de ochiu-ți învins.

Ești demon, copilă, că numai c-o zare

Din genele-ți lunge, din ochiul tău mare
Făcuși pe-al meu înger cu spaimă să zboare,
El, veghea mea sfântă, amicul fidel?
Ori poate!... O,-nchide lungi genele tale,
Să pot recunoaște trăsurile-ți pale,
Căci tu - tu ești el.
( Înger de pază de Mihai Eminescu )