CUM SĂ ANALIZEZI O POEZIE?

Pasul 1
Începe să analizezi poezia raportându-te la câteva informații despre opera poetului. În primul rând, indică anul scrierii operei lirice și corelează
acest fapt cu etapele operei poetului. De exemplu, Ion Barbu are mai multe etape de creație a operei sale poetice și este relevant să spui că Riga
Crypto și Lapona Enigel face parte din perioada baladescă a lui, și nu din cea ermetistă...

Pasul 2
Indică de ce curent literar aparține această operă lirică: clasicism, romanticism, tradiționalism, modernism, etc. Încearcă să comentezi
apartenența la curent și prin ce știi despre viața poetului. De exemplu, George Bacovia a fost un singuratic și în viața sa de zi cu zi, de aceea în
lucrările lui se poate simți singurătatea profundă a eroului liric, protestul împotriva realității, etc.

Pasul 3
Gândește-te sau informează-te dacă nu știi de poezia de comentat nu-și are cumva rădăcinile într-o secvență din existența autorului ei. De
exemplu, Flori de mucigai deschide un volumul de poezii scris de Tudor Arghezi în perioada 1918 – 1919, când a fost închis doi ani, împreună
cu 11 ziariști și scriitori, la penitenciarul Văcărești. Fusese acuzat de trădare, pentru că colaborase cu autoritățile germane de ocupație.

Pasul 4
Comentează aceste aspecte:

Titlul Tema poeziei Motivele literare din textul poeziei Sentimente si arhetipuri
poeziei
Nu uita că tema este construita dintr-un Motivul constă dintr-un simbol, o idee, o imagine, Sentiment: dorul, suferinta,
domeniu, o idee, o atitudine, un sentiment etc. toate reluate sau subliniate cu insistenta si care bucuria, comuniunea om-natura,
în jurul carora se încheaga actiunea unei contribuie la definirea mesajului unei opere. aspiratia spre ideal, nostalgia
opere artistice. absolutului, raul existential,
Exemple: spleen-ul, solitudinea, fascinatia
Exemple: a iubirii, a naturii, a conditiei umane 1. motive acvatice: izvorul, lacul, marea, mortii, uitarea prin somn/ visare;
(viata, moartea, fericirea, suferinta, esecul ploaia, lacrima;
existential), a destinului omului superior, a Actiuni/ situatii arhetipale:
aspiratiei spre ideal, a creatiei sicreatorului, a 2. motive terestre: codrul, gradina, vânatoarea magica,
jertfei creatoare, tema timpului, a vârstelor muntele, dealul; transhumanta, calatoria
(copilaria, adolescenta etc.), a raportului initiatica,coborârea în infern,
dintre om si Dumnezeu, a istoriei, etc. 3. motive astrale: steaua, luceafarul, luna, zborul, calcarea interdictiei, lumea
soarele, norul; ca teatru, viata ca vis.

4. obiecte simbolice: cartea - simbol

cultural, treapta - simbol ascensiv,
oglinda - simbol al reflectarii în constiinta,
cheia - accesul, calea, solutia, masca -
aparenta, jocul, rolul, plugul - munca,
ochiul - cunoasterea prin contemplare,
buzele - rostirea, cunoastere prin cuvânt,
sarut, inima - iubirea).

5. motive cromatice: verdele - viata,

tinerete; albul - puritate, ideal; negrul -
simbol al mortii.

6. cifre: zero - nimicul, golul, vidul,

perfectiunea increatului, unu - cifra
sacra, Divinitatea nepereche, doi -
pereche, cuplul originar

Pasul 5
Dacă poetul folosește imagini poetice sau figuri de stil, indică-le.
 Principalele figuri de stil sunt în acest tabel:

DENUMIREA DEFINIŢIA EXEMPLE

EPITETUL Este procedeul artistic care constă în alăturarea unui cuvânt pe “viforniţa păgână”
lângă un substantiv sau un verb pentru a exprima însuşiri “harnici unde”
deosebite, neobişnuite aşa cum se reflectă în fantezia scriiorului “pace adâncă”
“fluturi şăgalnici şi berbanţi”
COMPARAŢIA Este procedeul artistic prin care se alătură doi termeni pe baza “faţa-i roşie ca mărul”
unor însuşiri comune, cu scopul de a evidenţia caracteristicile unora “şi ca o taină călătoare “
dintre ei “ca marmura de albă răsari”
PERSONIFICAREA Este procedeul artistic prin care se atribuie însuşiri omeneşti unor, “trunchii vecinici poartă suflete sub coajă”
fiinţe, lucruri, abstracţiuni “urlă câmpul şi de tropot”
“uriaşii munţi care atîtea uile frământaseră şi
sloboziseră”
METAFORA Procedeu poetic care constă în substituirea unui termen cu sens “jăraticul norilor”, “panglica potecilor”
propriu prin altul cu sens figurat, pe baza unor asemănări între cei “picior de plai”, “raze de aur”, “lacrimi de
doi termeni, pentru a evoca imaginea obiectului comparat mărgăritare”
“Eu nu strivesc corola de minuni a lumii” (L.Blaga)

ANTITEZA Este procedeul artistic prin care se pun în contrast doi termeni, “Au nu-nţelegi tu oare/ Cum că eu sunt nemuritor şi
reliefându-se reciproc caracteristicile lor tu eşti muritoare”
OXIMORONUL este o figură de stil de nivel sintactic care constă în evocarea în “Și bogat în sărăcia-i ca un astru el apune.” (M.
aceeași sintagmă a unor însușiri contradictorii, cu efecte Eminescu)
surprinzătoare.
HIPERBOLA Este procedeul artistic care constă în mărirea exagerată a “în pieptul ei ardeau toată pădurea”
trăsăturilor unei fiinţe , lucru, fenomen “bătăile inimii erau bolovani încinşi”
“Şi vorba-i e tunet, răsufletul ger”
ENUMERAŢIA Este procedeul artistic care constă în înşiruirea mai multor termeni “Ulmi şi brazi se clătinau”
de acelaşi fel , cu scopul de a atrage atenţia asupra aspectelor “Codrul clocotea de zgomot şi de arme şi de
descrise sau a faptelor bucium”
INVERSIUNEA Este procedeul artistic care constă în forţarea ordinii obişnuite a “Într-o sălbatică splendoare”
cuvintelor în propoziţie, cu intenţia de a obţine efecte poetice “mândra glăsuire a pădurii de argint”
deosebite “se împrăştie a duşmanilor şiraguri”
REPETIŢIA Este procedeul artistic care constă în folosirea succesivă a “Ard satele române, ard holdele-n câmpii”
aceluiaşi cuvânt (sunet, grup de sunete, construcţii) pentru a reliefa “Maneo, Maneo, fiară rea”
o idee, un sentiment, o imagine
INTEROGAȚIA RETORICĂ Este o figură de stil care constă într-o întrebare sau un şir de “Dar ce zgomot se aude? Bâzâit ca de albine?” (M.
întrebări adresate unui auditoriu, de la care nu se aşteaptă un Eminescu)
răspuns, deoarece acesta este subînţeles.
INVOCATIA Este o figură de stil care constă în cererea de sprijin şi ruga “Cum nu vii tu, Ţepeş Doamne! [. . .]” (M.
poetului, pentru ca o divinitate, de obicei muza, să-i dezvăluie Eminescu)
lucruri necunoscute. Invocaţia folosită pentru interpelarea unui
personaj imaginar sau absent se numeşte invocaţie retorică.

Pasul 6
Descrie starea de spirit din poezie: tristețe strălucitoare, pace, dor și singurătate, bucurie și încântare etc.

Pasul 7
Dacă starea de spirit sau ritmul poemului se schimbă de la primele versuri la ultimele, indică acest lucru în analiza textului.

Pasul 8
Identifică și comentează elementele de prozodie:
 MĂSURĂ RIMĂ RITM
♦ versuri
scurte (7-8
silabe);
♦ versuri lungi
(peste 10
silabe).

Pasul 9
Observă dacă în text se folosește un anumit fel de vocabular sau o sintaxă anume. Nu uita să te uiți și la indicii gramaticașo din text, pentru a
identifica:

Pasul 10
În concluzie, poți expune impresia ta despre poezie. Mai poți pune și un citat din critica literară.