George Calinescu - scriitor canonic Specia literara - roman obiectiv Varianta propusa: Enigma Otiliei 1. Rellefeaz’s tema gi viziunea despre lumeints-un roman realist-oblectiv de tip balzacian. 1424344464 74849410411412 2.lustreaz’ realist-oblectiv de tip bateactan. 1424544464 74+649410411412 3.E 4. Ircesrrea tn ir particularitatile. 142435444+549.1412 .de constructie a unul persona}. relatiile dintre dou’ Evidentiazs 142435444549.149.2412 ‘Supranumit de cdtre Geo Bogza .o plasmuire de geniu a acestor pamanturi si a acestui popor, una dintre cele mai fertile si inspirate minfi de cdrturar de la Dimitrie Cantemir pand in zilele noastre”, G. Calinescu este o personaiitate culturala de refering a cutturii romanesti. Romanele calinesciene pornesc de la cAteva puncte comune, teoretizate de criticulliterar, care preferd maniera clasic’ de abordare a materialului epic. Astiel, reallemul de facturd balzaciand se imbin’ in mod original cu tréistituri reprezentative modemniste, find evidente in scrierea sa crearea de caractere marcate de o trisitura dominant, devenite tipologii de factura universal, adoptarea manierei balzaciene de redare a subiectului, evident prin tehnica narativa, prin fixarea caracterelor in timp si spatiu, [i dotaroa mieuoast a cach, a aflachrs Stir, 8 vestimentatiei, dar relativizarea ‘omniscient si omniprezent, persoanei a treia, reliefarea individului ca produs al mediului cAruia fi apartine, preferinta pentru ‘ipuri umane $i integrarea minufjoase in structura i narative. abe ara ats rec da cape scl h ous plana narative principale: storia istoria complicata a unei mosteniri si destinul ‘tAndrului Felix Sima, orfanul care observa minutios degradarea umana cauzata de dorinta de acumulare material.Literatura romiind - eseuri pentru clasele 9-12 narative sunt construite pe baza Tnkintuirl, naratorul de licean intra in strada Antim.”. Frail romanuhi este neared rleje cu api, cu care este simatic, tris&turd specific’ sorierilor realist-obiective. Dupa trecerea anilor, Felix revine la locurile strabatute ca licean, pe strada Antim, care ins& se schimbase si ea, si-si aminteste nostalgic de cuvintele cu care fl intampinase Costache: -Aici nu std nimenil Expazitlunea, realizat’ in manier’ balzacian’, este o descriere minutioasé a strazii si a casei lui Costache Giurgiuveanu, cu prezentarea aménuntelor arhitecturale aparinand unor sur cferte, care o fac 88 par .o carcatur in molaz a une st Perspectiva narativa apartine naratorului, un cunoscator al termenilor de specialize, Gar se prezinté cu ocazia observ noului spay de cite tandru nerabdiitor SA ajungii si-gi cunoasca Giurgiuveanu. Aceasta este 0 clddire veche, aflat’ in paraging, impodobitdi cu imitati ieftine si releva date esentiale despre proprietarul ei. Psihologia umana devine astfel 0 functie a mediului, ca si la Balzac, dar scritorul roman insist pe aminuntele arhitectonice conturand minufios exteriorul, cea ce il determina pe criticul iterar Nicolae Manolescu sii afirme c& daca Balzac crea viata, Calinescu atitudinea lui fiind critica.” imobilului din strada Antim, un produs al mediului social c&ruia fi do aparar ata de cal ur -Nu-nu-nu stiu... nu-nu stéi nimeni aici, nu cunosc”. Cu vocatia unui mare romancier, de talia lui Balzac sau Tolstoi, Calinescu adund Se contureazii astfel inca de la inceput principalul conflict al romanului, care Prezintd dous coordonate este reprezentat’, pe de-o parte, de dorinta obsesiva a clanului i acestuia, p&trunde intr-un nou mediu social si care este marcat de intalnirea cu Otilia Margulescu, fica vireaga a lui Costache. Planul mogteniri este prezentat minutios de narator, reliefand intrigile $i meschindiria unor oameni apropiati batranului, dar care se lupta din résputeri ca, Prin orice mifloc, $4 dobaindeasc’ averea acestuia. Costache Giurgiuveanu intruchipeaza tipul avarului, umanizat ins de sentimentele profunde pentru .fe-fetita” lui, Otilia, fiica sotiei sale, care murise: .Mos Costache 0 sorbea umilit din ochi si radea din toata fiinta lui spAna cAnd fata 11 Prindea in bratele ei lungi". Fata Tl considera .un om bun”, dar nu poate intelege -Giudtenia" comportamentului su cnd vine vorba de bani. Confruntarea cu clanul Tulea confera o tumura dramatic’ destinului su. Aflat la © varsta inaintat’, constientizeazii c, intr-o zi, va fi pridat de acesta si de aceea 63Literatura romdnd - eseuri pentru clasele ve Tipul arivistulul ‘se apaira cu mijoace propri de rautatea lor. Simularea uitari si balbaiala sunt niste arme naive de aparare, care ins se constituie ca modalitati de amanare pentru a cstiga timp in fata adversarilor. “Averea mult-dorité a lui Costache se compune din imobile date spre inchiriere pentru ai asigura venituri stabile, bani rezultati din vanzarea obiectelor confiscate Pentru neplata chiriei si din diverse afaceri marunte, la care se adaugai .ciupelile” de faprietenul sdu batran si bogat, Leonida Pascalopol, luate cu tt fictiv de imprumut saul ,cAstigate” la jocurile de c&rti si table. Din avaritie extrema, amana ins’ datoria morala fat& de raposata sotie, de a renunta la o parte din bani pentru a asigura vittorul Otilei prin trecerea pe numele ei a unei sume considerabile ca zestre. jin raport cu batranul avar sunt conturate celelalte personaje, remarcandu-se prin tras&turi negative Aglae Tulea, sora lui Costache, si Stanica Ratiu, ginerele acesteia, ambi costruindu-si un scop al vietii din insusirea averii batranulul. ‘Aglae Tulea intruchipeaza tipul babel absolute’, asa cum o caracterizeaza un prieten al lui Felix. Portretul su fizic este 0 sugestio pentru caracterul urat al acesteia: fata galbicioasa”, ,buzele subtiri", .parul negru pieptanat bine intr-o coafura japonez2”, .nasul incovoiat si acut”, obrajiiridati Desi o detest pe Otilia, o potential candidat’ la averea batranului, se numara printre mentori, paint” el, formand-o ca personaitate, prin relevarea laturii negative mane. inc de la inceputul romanului, ea isi contureaz& menirea, anume de ai ataca rautiicios pe cei din jur. I mediat dupa oe face cunostinta cu tanarul orfan, care paigea in casa tutorelui sau, singura sa rud&, | se adreseaz& in mod malitios lui Costache: ,N-am stiut: faci azil de orfani”, nu omite s&-i ofenseze insa gi pe cella: 0 s& alba Ota cu cine se distra, ce zici, Pascalopol?”. Cuvintele ei veninoase izvordisc din dorinta de a sc&pa cat mai curand de un nou pretendent la banii la care ravneste. Prezenta Otilie! in casa fratelui sau fi macina existenta si nu ezitd si 0 denigreze de fiecare data, numind-o ,dezmatata” si “stricata". Aparitia lui Felix adauga, astfel, noi nelinisti pentru constiinta Aglaei. Rautatea acesteia este evident’ si in cadrul propriei sale famili. Desi se considera o mama devotats, Isi trateaza copili in mod diferentiat, preferdndu-! pe Titi, nedreptitindu-le pe Olimpia si Aurica. Aglae este liderul clanului, iar autoritatea sa ‘stirbeste profund personalitatea copiilor, conducandu-i pe toti trei catre nelmpliniri majore. Pe Olimpia 0 desconsidera si o nedreptateste, nefiind multumita de relafia ei cu Stanicd Ratiu. Aurica, fata cea mic si copia fidela a rautatii mamei, este incurajata permanent in tentativele ei disperate de a-si gasi un barbat pentru a se castor, dar i Invinovaiité pentru nereusitele sale. Preferinta pentru TW, care intruchipeaza tipul retardatului, 0 face pe Agiae s& Tl considere un geniu nedescoperit, desi, la 22 de ani, acesta nu terminase nici liceul. Cruzimea caracterului sau o determina sa fie total indiferenté la suferinta sotului ei bolnay, Simion, chiar daca’ mare parte din banii familiei ‘eraui contribufia acestuia. Tréséitura dominant a femeii este deci rautatea, manifestata imperturbabil pe parcursul romanului, exprimandu-se in raport cu tof cei cu care intr in contact direct. Stanicd Ratiu, ginerele Aglaei, intruchipeaza tipul arivistului, al cArui portretfizic, releva trasturi morale definitori: ,era rosu la fata, fara si fie propriu-zis gras, de 0 s&ndtate agresiva, contrastand cu parul lui mare i negru, foarte cret si cu mustata jn chip de musca.” Dorinta lui de parvenire este sustinutd de o exprimare demagogica: ,Stanicd vorbea sonor, rotund, cu gest artistic si declamator’, fiind mereu preocupat de a [asa o impresie buna, de a fi bine informat, de a pastra ent familiaritatea cu lumea din jur. ‘Avocat fr procese, conduce tot felul de afaceri dubioase avand drept tel suprem al existentel sale meschine urcarea rapida in ierarhia social, ceea ce poate deveni o realitate doar cu ajutorul banilor si al relafiilor cu oameni sus-pusi. Cu Olimpia trdieste tn concubinal si se inc3pataneaza s& nu o ia de sotie pentru ca tatal ~8 Planul maturizarii Tipul mosiorului Tipul adolescentulul In formare Literatura romana - eseuri pentru clasele 9-12 ei, care, din cauza boli, nu o mai recunoaste, nu doreste sé-i dea zestrea promis. Nasterea copilului lor este doar un pretext de a se alege cu averea sotiei, dar neglienta lor duce la moartea grabnic’ a acestuia. Dupa ce joaca\ rolul unui tata ‘ndurerat, Stanica se hotdraste so pardseasca pe Olimpia, dar nu inainte de a se asigura c& banii lui Costache fi apartin. Desi cea mai aprig’ amenintare pentru mos Costache pare a fi inc de la inceput chiar sora acestuia, StAnica, rezervat si lingusitor, devine de fapt vinovatul moral pentru moartea batranului. Cand Costache se afl pe patul suferintei, Stanica fi fur banii, fapt care produce sfarsitul acestuia si care constituie punctul culminant al uneia dintre coordonatele conflictului. Cel de-al doilea plan al romanului urmareste procesul de formare a tandrului Felix Sima, rmas orfan si dat in grijé tutorelui su, Costache Giurgiuveanu. Evolutia sa de la adolescenta la maturitate, de la postura de licean la cea de medic este marcata de iubirea profunda pentru Otilia Marculescu. Astfel, se contureazd un al doilea cofict al romanului, cel erotic, deoarece o perioada indelungata Felix este gelos pe Leonida Pascalopol, prietenul lui Costache, fiind convins c& acesta este si el indragostit de fata. Pascalopol, supranumit de criticulliterar Pompiliu Constantinescu ,un personaj nou”, aduce in roman calitafi umane general-valabile, anume modestia, bunaitatea, rafinamentul. El intruchipeaza tipul mosierului de vit nobila si vine in casa prietenului séu pentru a ita de singuratate. Este foarte generos si mereu domic de ai ajuta pe cei din jur, iar Costache, Otilia gi ulterior Felix reprezinta pentru el singura familie. Ramas vaduv de tanar, traieste intens sentimentul ratarii si o iubeste pe Otilia, cdreia fi doreste un destin implinit. lubirea paterna se impleteste cu atractia irezistibild si prietenia, sentimente profunde care 1! fac dependent de atentia fetei, insusi afirmand: Am nevoie de domnisoara Otilia, ea e micul meu vitiu sentimental. Daca nu pot fi un amant, rman intotdeauna un nepretuit prieten si parinte.”. Fata fl admir, considerandu-! ,un mare caracter’, un barbat .sic’, dar Tl compétimeste pentru singurdtatea care il face s& sufere. O fascineaza, de asemenea, diplomatia acestuia, atunci cdnd se las p&calit la jocul de carti sau de table sau cand suporta rautatea Aglaei si avansurile Auricai. ‘Tanarul Felix Sima, care vine in Bucuresti cu un scop precis, anume de a urma Facultatea de Medicina, reprezinta tipul adolescentului in formare, strainul, care ia contact cu mediul viciat al goanei dup mostenire, dar care nu se las& influentat de meschinaria acestuia. Dincolo de intrigile familiale, trfieste o frumoasa poveste de dragoste, considerand-o pe Otilia idealul de feminitate. Desi relatia dintre ei se remarca prin frumusetea trairlor intense, fata il paraseste, transformand-o intr-un esec: ,Pentru orice tanar de 20 de ani, enigmatica va fi in veci fata care-| va respinge, dandu:-i totusi dovezi de afectiune.” Hotardrea Otiiei de a pleca cu Pascalopol, care constituie punctul culminant al conflictului erotic, pare inexplicabila pentru Felix. Totus, are la baz o ratiune profund’, c&ci aceasta nu doreste s& se interpuna carierei stralucite, care fl asteapta pe tanar. Purtand in suflet imaginea fetei imprevizibile, la care se gandeste cu nostalgie, Felix reuseste s& se implineasca din punct de vedere profesional, ajungand prin munca si perseverenta ,profesor universitar, specialist cunoscut, autor de tratate stintion Intainirea ulterioara cu Pascalopol, petrecuta intamplator, bulverseaz& total amintirea Otiliei, care i parasise gi pe acesta si care, odatd cu trecerea timpului, devenise de nerecunoscut pentru Felix. Ea ramane insa intruchiparea feminitai absolute pentru ambii reprezentanti ai generatilor diferite. . - Deznodaméntul romanului prezinta implinirea profesionalai ¢l familiald a lui Felix, despéitirea dintre Stnic& si Olimpia, b&rbatul gsindu-¢ fericirea alaturi de o femele 65Literatura romana - eseuri pentru clasele 9-12 Constructia personajului Felix Sima Trasaituri ‘de moravuri indoielnice, dar cu relatii sus-puse, si esecul lui Titi gi al Auricai, in tentativele lor disperate de a igi intemeia fiecare cate o familie. Finalul scrieri revine simetric la prezentarea strazii Antim, unde Felix se intoarce nostalgic, amintindu-si de prima sa vizita, de Costache, de Otilia. 9.1. Felix Sima este unul dintre personajele principale ale romanului, indeplinind totodati rolul de observator al unui mediu social vicat. El reprezinta tipul intelectualulul lucid, in formare, prin intermediul cruia citorul se familiarizeazai cu celetatte personaje. ‘Tandrul absolvent de liceu vine la Bucuresti, dupa moartea tatalui sau, pentru a studia medicina, aspirand la o carier& stralucita. Strainul, care sondeaz nou! mediu, in care tocmai a intrat la inceputul actiunii romanului, este initial uimit si timorat atunci cdnd cunoaste noii membri ai familiei sale. Tncd de la inceput, naratorul, prin intermediul caracterizaii directe fi alcStuieste un portret fizic sugestiv, care denota perseverenta caracterului, delicatetea si superioritatea spirituald: el are .un aer barbaitesc si elegant’, ,fafa... i era juvenila i prelung’, aproape feminina din pricina suvitelor mari de par ce-i c&deau de sub sapea, dar coloarea masiinie a obrazului si taietura elinicd a nasului corectau printr-o nota voluntara intaia impresie. Reaatia lui Costache atunci cand tandirul se prezinta la usa casei sale l bulverseaza profund, dar ulterior ajunge s& 0 inteleaga, acceptand comportamentul bizar al batranului si privindu-t cu simpatie. Clanul Tulea fl dezgust profund, straduindu-se din rasputeri s& pastreze distanta fatd de réutatea membrilor sai. Caracterul tanarului nu este influentat de meschinairia acestora, actiunile celor din jur pentru care conteaza doar puterea banului reprezint’ doar un prilej de analiz’ detagati. Otilia Marculescu exercita asupra tandirului o atractieIrezistibil inca de la prima intainire, din salonul imbibat cu fum de tigara al lui mos Costache. Senzatia spontana de simpatie reciproc’ evolueaza in timp, transformandu-se intr-un sentiment profund de iubire. Desi Felix este un adolescent lucid sl hotiirt, un fin observator al psihologiel umane, nu poate descifra taina personalititii celei pe care 0 iubeste, caci aceasta alteneaza stirile de profund’ afectiune fata de el cu cele de indiferenta. Rivalitatea initial cu batrénul Pascalopol se metamorfozeaza intr-o profunda simpatie pentru b&rbatul ajuns la varsta senectutii, care are nevoie de afectiunea Otiliei, pe care o iubeste ca un parinte. In raport cu acesta, tandrul dovedeste noblefea caracterului sau. Enigma’ fetei, pe care o iubeste si pe care 0 idealizeaza, ramane ins de nedezlegat pentru tanarul in formare, care ins& prin perseverenta ajunge sa-si ‘implineasca visul de a-si asigura 0 cariera stralucité. Este totugi capabil sd inteleaga c&, intr-un medi social viciat, in care puterea banului coordoneaza destine, cs&itoria nu se poate baza pe sentimente pure, ci devine doar o afacere profitabila de ambele parti 9.2. In raport cu celelalte personaje ale romanului, tanarul isi dovedeste superioritatea, fiind considerat un om inteligent i ambitios chiar si de membrii clanului Tulea, care ins& Tl jignesc si-1 detesta, consider&ndu-! un posibil pretendent la mostenirea lui Costache. intemeierea efemerd a cuplului Felix-Otllia se fundamenteaz& pe asemanarea profundai dintre situatile familiale ale celor doi. Ambii sunt orfani si are nevoie de afectiune. Felix este cel care afirma ca Otilia intruchipeaza pentru el idealul de feminitate, prin care a reusit s& suplineasca nevoia de dragoste matema: ,Intelegi c& am gsit in tine tot ce mi-a lipsit in copilarie.” Otilia reprezint& deci tipul eternulul feminin, in zugravirea c&ruia autorul este inspirat de 0 persoana deosebit, intalnité in copilérie: ,fata cu parul ca un fum, ‘exuberant si reflexiva, cult, nebunatic’, serioasd, furtunoasa, meditativa, muzicant&, insusi m&rturisind: Ori de ote ori imaginatia mea a inregistrat ofiinta feminina, in ea era un minimum de Otilia.”.Trasaturi " ‘Atta narativ’ 12 Literatura romand - eseuri pentru clasele 9-12 In conturarea personajului, Calinescu utiizeaza tehnica modema a reflectiril Poliadrice, imaginea ei compunandu-se din impresii diferite, uneori contradictorii ale ccelor din jur. O mare parte din roman, aceasta este prezentata din perspectiva exclusiv ‘comportamentisti, naratorul expundnd doar faptele, vorbele, atitudinile sale, caracterizand-o in mod indirect, omitand reliefarea gAndurilor sale. Aceasta Perspectiva este completata de multiplele conturari ale personaltafi ei, aga cum se reflect’ in constiinta celorlalte personaje. Costache Giurgiuveanu ,o sorbea umilt din ‘chi’, iubind-o foarte mult pe ,fe-fetita” lui, Pascalopol o admira profund si o considera. .0 fiinf& gingasa, .o strengarita’,,0 artista’, .0 floare rara. Pentru Aglae ins, ea este 10 fat fra cpa", .o dezmatats’, .o stricat’’, catalogariizvorate din réutate si invidie. Stanica Ratiu, desi apartine clanului pentru care Ottlia este dezagreabila, o priveste admirativ, intuindu-i subtiitatea personalitati: .nostima fata’, ,desteapta’, dar ,sireata". Ca si Felix, Otiia este o tana in formare. Desi iliubeste pe acesta, ea gandeste matur in ceea ce ji priveste, concluzionand, in mod altruist, c& tanarul va trebui s& ‘se preocupe de cariera sa, in calea creia ea ar reprezenta doar o piedica. Nedorind s8-i perturbe realizarea profesionala, decide sa jl p&raseasca, fugind neasteptat cu Pascalopol. Otilia ramane 0 enigma atat pentru Felix, ct si pentru Pascalopol. Niciunul dintre ei nu 0 cunoaste indeajuns, fiind permanent surprinsi de comportamentul ei. Jocul atractiei si al respingeri initiat de fat, le conferd sentimentul nesigurantei, nestiind daca ea ji iubeste cu adevarat sau doar Ti amageste. Intalnirea intamplatoare a celor doi barbati, dupa ani, releva faptul c& taina sutletului feminin nu poate fi_ dezlegata. Poza recent a Otiliei, in care Felix nu recunoaste .fata nebunatica", pe care o iubeste nostalgic, reprezinta realitatea perisabiltatii in raport cu eternitatea amintirii ei pastrata de memoria afectiva a personajului. Constituindu-se ca suma a ipostazelor textuale zugravite, autorul m&rturiseste cA personajul feminin al romanului reprezint& propriul ideal de feminitate: ,Otilia este eroina mea lirica, proiectia mea in afara [... @ fondul meu de ingenuitate si copilarie.” in cea ce priveste stilul célinescian, se remarca sobrietatea, precizia, nota impersonala, obiectiva, de factura traditionala. Se remarc& descrierile minutioase, cum ar fi prezentarea detaliatd a strézii Antim, a casei lui Costache Giurgiuveanu, a interioarelor, a vestimentatiei si fizionomiei personajelor, care sugereaza intocmai felul de a fi al fiecaruia. Originala si plin& de farmec este zugravirea in cuvinte a peisajului de cAmpie, observat minutios cu ocazia vizitei la mosia din Baragan a lui Pascalopol, descriere ce confera romanului, pe langa tras8turile clasice si realiste, i trasaturi romantice. Aparitia romanului calinescian marcheaza o data importanta in evolutia literatur romane, rezolvand contradictia dintre maniera traditional, balzaciana de a scrie si cea moderna, de facturé proustiandi, autorul insusi afirmand: ,Trebuie sa fim ct mai originali si cea ce confer originalitate unui roman nu este metoda, ci realismul fundamental”. 67