Marin Preda - scriitor canonic ' Specia literar4 - roman realist de factura psihologica Varianta propusa: Morometii 4. Evidentiaz’ tema gi viziunea despre lume intr-un roman modern din perloada postbelica. 14 243544454+6474+54 9411412 2. llustreazA particularitafile romanului modern postbelic. 1424344454+64+7+54 9411412 3. EvidentiazA particularitafile de constructle a unui personaj. 1424+34546+74+10412 4. Prezint& relatia dintre incipit gi final. 1424344454647+8.14 83 +9.14 93412 1 Marin Preda este un reprezentant de seama al literaturii ramane de dupa al Doilea Incadrarea in. R&zboi Mondial, din perioada contemporana. Proza sa scurta de factura sociala epoca anticipeaz& marile creatii romanesti, dintre care se evidentiaz& romanul ,Morometi’”. 2 Primul volum al romanului apare in 1955, iar cel de-al doilea, in 1967. Ca tematic Aparitio generala, ansamblul epic se axeaz& pe descrierea satului romanesc din Campia Tematicd Dunari, care trece prin numeroase prefaceri sociale. Tema sociala se asociazd cu 3 Geneza cea a timpului neiert&tor si cu cea a familie, iar criticulliterar Eugen Simion identifica rept tema central a romanului,libertatea morala in lupta cu fatalitatile istori’”. Tn ceea ce priveste geneza romanului, acesta are la baz atat nucleele epice valorificate de proza scurta, anume de schitele ,O adunare linistita" si ,Salcamul”, ct si factorul biografic, in crearea personajului central. Creatile anterioare romanului prezinta dou scene importante folosite ulterior de autor ca momente-cheie ale noii creati: reuniunile savuroase din poiana lui locan si taierea simbolic& a salc&mului, care prevesteste destrmarea echilibrului familial. Modelul de la care a porit Preda {in vederea zugréviri personajului central a fost chiar tatal su, autorul marturisind: Scrind, totdeauna am admirat ceva, care mi-a fermecat nu numai copilaria, ci si ‘™maturitatea: eroul preferat Moromete, care a existat in realitate, a fost tatal meu. amass Rolafia dintre realitate si ficjune este una foarte stransai, reprezentati find de crearea fovune eroului central dup un model, care si-a lsat amprenta asupra intregii existente a autorului, dar si prin reperele spatiale exterioare, anume satul natal al lui Preda, Siligtea-Gumesti, din judeful Teleorman, locatie reala, ridicata la rangul de simbol terar. Romanul este o specie a genului epic, in proza, de mare intindere, cu personaje Deane numeroase si actiune complex, desfasuratA pe mai multe planuri narative si r dezvoltand contlicte puternice. specieliterare ""Moromefii” este un roman realist de factura psihologica. El prezinté in mod veridic viata sociala dintr-un sat de cAmpie, raportat la cazul particular al i in _ destrémriunei fami, dar care se extinde la prezentarea intregi colectivita ‘Ampla creatie inglobeaza elemente specifice romanului traditional, imbinate cu tipologie cele modeme. Perspectiva narativa obiectiva, a naratorulul neimplicat, care Perspectiva relateaza la persoana a treia, este asociata cu perspectiva personajelor-reflector, narativ llie Moromete, in primul volum, si Niculae, fiul acestuia, in cel de-al doilea volum si cu cea a personajelor-martor, care aduc lamuriri suplimentare despre ceea ce se 1 etrece dincolo de prim-planul actin Perepectiva sublectva o dubleaz& astfel pe comunicérti Gea a naratorulul, diminuandu-| oblectivitatea. a4 Bestructura $i Volumul | 8.1 Incipitul Relatia incipit- final 82 Constructia subiectului ‘Scena cinel Conflictele Literatura romana - eseuri pentru clasele 9-12 Titiul romanului este reprezentat de numele unei famili, cu focalizare asupra membrilor ei, exponenti ai mediului rural, surprinsi in pragul unor prefaceri sociale radicale, de dinaintea celui de-al Doilea Razboi Mondial, si supusi transformarilor istorice de dupa acest eveniment istoric marcant. Compozitia romanului se remarca prin complexitate, maniera epica suferind modific&ri de la un volum la celalalt. Primul prezint& destinul unui singur personaj, la care se raporteaza si celelalte. Ritmul narativ este lent si creeaza impresia de stabilitate a vietii sociale patriarhale. Volumul al doilea se axeaza pe reliefarea unei intregi colectivitati, supuse schimbarilor, iar ritmul epic devine alert. Cu toate acestea, romanul constituie o unitate, prin surprinderea veridica a imaginii satului romanesc, prin conturarea destinelor personajelor centrale. Volumul intAi prezinta, prin intermediul planurilor paralele, existenta familiei numeroase a lui lie Moromete, dar si alte destine ale unor famili din Silistea-Gumesti, anume Balosu, Botoghina, Tugurian, afiate in planuri secundare ale naratiunii. 8.1. Incipitul romanului confine at&t repere spatiale si temporale, cat si o referire la un timp benefic, rabdaitor: ,In Campia Dunari, cu cativa ani inaintea celui de-al doilea rzboi mondial, se pare cd timpul avea cu oamenii nesfarsité rabdare; viata, se scurgea aici fara conflicte mari.” Pe parcurs ins&, aceasta constatare se dovedeste a fi doar o iluzie a indivizilor care compun colectivitatea saiteasca si care cred in stabilitatea lumii lor, iluzie insusita voit si de narator. Calmul si linistea societatii rurale coexist ins cu semnele unui proces de destrmare a oranduiri ‘sditesti de veacuri. Desi naratorul consimte in mod tactic la pastrarea iluziei taranilor, referirea simetric& de la finalul primului volum confirma iminenta destramari .Timpul nu mai avea rabdare.” In legéitura cu timpul ingelator, crticul literar Eugen Simion afirma c& ,rabdarea nu e decat o forma de acumulare pentru o noua criza.” 8.2. Actiunea primului volum, desfasurata pe parcursul veri, poate fi structurat in trei prt, prezent&nd gradat destrimarea unei famili, care anunt& schimbairile ulterioare ale existentei colectivitati: scene din viata rurala, cum ar fi cina, taierea salcmului sau intAlnirile din poiana lui locan, secerigul patriarhal, plecarea baietilor mai mari ai lui Moromete. Cu intuitia unui mare romancier, Preda aduna personajele planului principal in prima scend important a romanului, care prezinta cina in familia Moromete: ;Morometii mancau in tind’, la o mas& joasa si rotunda pe niste scdunele cat palma." in timp ce Catrina si copili facuti cu Moromete, Tita, llinca si Niculae, st&teau nang vatra", centru simbolic al unitatii familiei, Paraschiv, Nilé si Achim, fii lui Moromete din prima c&s&torie, ,stziteau pe partea dinafara a tindei, ca si cand ar fi gata s& se scoale de la masa si s& plece afara”, detaliu semnificativ, care anticipeaza plecarea lor, ce are loc spre finalul primului volum. Legea nescrisA a superiorititii si autoritatii paterne este respectata prin locul privilegiat pe care tl ocupa la masa liderul familiei: ,Moromete sta parca deasupra tuturor. Locul lui era pe pragul celei de-a doua odai, de pe care el stapanea cu privirea pe fiecare.” ‘inca de la Inceput se contureaz& coordonatele conffictulul familial din cadrul familiei Moromete, intre Catrina si fli vitregi si intre copiii rezultati din cele dou casditorii, Eroul central se afla si el angrenat intr-un triplu conflict. Are neintelegeri cu baiefi din prima csatorie, generate de diferenta de mentalitate dintre generati, Paraschiv, Nila si Achim se simt mereu nedreptatti si isi invinuiesc tatal c& nu Intreprinde afaceri rentabile pentru a trai mai bine. Pentru c& Moromete vanduse in ‘vremuri grele de secet un pogon al sotiei, fcandu-i promisiunea cA va trece casa pe numele ei, (amana onorarea acesteia de teama ca se vor revolta copili din prima sa csatorie) intre cei doi soti exist permanent o tensiune, care rabutneste prin reprosuri. A treia coordonata a conflictului vizeaz& neintelegerile lui Moromete cu sora sa, Guica, nemulfumita cA lie se recdsatorise. Aceasta nutrea o ura nestapanita fat de Catrina, ura pe care o insufia si celor trei baieti. Un conflict 85Literatura romana - eseuri pentru clasele 9-12 ‘secundar se contureaza si intre tata si fiul cel mic, Niculae, care isi dorea s& mearga la scoala, dar lie sustinea c& nu are bani s8-| intretina ia invatatura; in cel de-al doilea volum, aceast& neintelegere va ocupa un loc principal in textura romanului, adancind iremediabil contlictul dintre tata si fiul cel mic. Existenta familiei Moromete este strans legat de cea a colectivitati rurale c&reia Scena intainii fi apartin. Astfel, duminica, in timp ce femeile merg la biseric&, barbati, ranii uminicale —_mijiocasi, se adunai th polana flerdiel lui locan, pentru a comenta evenimentele Politice, pe care le citesc in ziare. Acestia, ,gAlagiosi si parc’ nerabdator’, jl asteapt Pe liderul spiritual al adunarilor, llie Moromete. Urmand un ritual incetaitenit, el intarzie intotdeauna, iar cdnd isi face aparitia pune mereu aceeasi intrebare: ,Ce e, ma, ce v-afi adunat aicea?". Apoi sunt citite gi discutate evenimentele din presa vremi, la care Moromete, Cocos, prietenul sau, si locan sunt abonafi. Chiar daca simpatile ‘or politice nu coincid, dialogul reprezinta o manier de a fi mereu informati. Desi se afla in pragul unor transformari majore, oamenii simt nevoia s& comunice, neluand in seama amenintairile istoriei. Reprezentantiitraditiel traiesc Permanent cu iluzia c& pmantul pe care tl poseda le apartine si le va asigura existenta ca gi pana atunci; aparitia comertului, ins, schimba relatia strans& dintre {rani si pamanturile lor, cci banul devine principala valoare a noii oranduiri. Taranii, precum Moromete, au tendinta de a negiija schimbarrle sociale, mentinand iluzia implinirii sufletesti prin intermediul bucurillor spiritului. rile istoriei sunt evidente, la nivel individual, prin sistemul opresiv al taxelor si impozitelor impuse de stat. Relevant in acest sens este scena plitil Soona plati _,foncieril", a taxel funciare, de la achitarea careia Moromete incearca, prin -foncieri* disimulare, sa se sustraga. Chemat find de la fierrie, el intra in curte, evitandu-i pe Jupuitu gi pe cel care il insotea, in speranta c& nu va plati nici de aceasta data. Initiaza apoi un aga-zis dialog cu membrii familiei sale, desi acestia nu erau prin Preajma, pentru a le demonstra nou-venifilor c&, intr-o gospodare, treburile nu suport amanare: ,Catrino, ia, f&, secerile astea!” sau ,Paraschive, [..] nu vezi c& furca aia st& acolo langai gard de cinci saptémani?" In mod surprinzator, se indreapta spre reprezentantii statului, strigandu-le: ,N-am!". La spectacolul actoricesc initiat de tata se adaugai si cel al fiicelor sale, atunci cand Jupuitu are intentia de a sechestra bunuri din casa. Intr-un final, pentru a aplana conflictul, Moromete achit& © parte din bani, avand totusi satistactia c&, din nou, nu a trebuit s&-i dea pe toti. Desi conflictele exterioare familiei sunt domolite cu usurinti de tat, prin aménare, disputele interne fi macina familia, conducand-o c&tre o iminenta criza. Paraschiv, Nilé si Achim nutresc sentimente de urd fat’ de mama vitrega, influentati fiind de Guica. Ei ti reprogeaza tatalui c& are grija doar de copili facuti cu Catrina, desi aceasta i-a crescut de mici. Vazand c& Tita si llinca strang zestre, ajutate de mama lor, si c& Niculae are nevoie de bani pentru taxele scolare, ei se simt nedreptatiti si hotrasc si fuga de acasa. Pe de alta parte, Catrina este nemultumita c& Moromete nu a trecut casa si pe Aumele ei, in contul lotului de pamant adus in csnicie ca zestre, amenintand c& il va parasi si va pleca la Alboaica, fica ei rezultat dintr-o relatie anterioara. Moromete, confruntat cu probleme familiale grave, foloseste aceeasi tehnicd a aménarii, care se dovedeste distructiva de aceast’ dat’. Pe fondul conflictelor interne gi asaltat de multitudinea datorilor, el se hotaraste a tale salc&mul din curte pentru a-| vinde vecinului s4u instarit, Tudor Balosu. ‘Scena talerii cesta ravneste de mult timp la copacul falnic, dar, la intrebarea adresata lui salcAmului —_ Moromete, anume daca il vinde, i se rspunde printr-o previziune asupra vremii, care nu are, in aparenta, vreo legatura cu subiectul discutiei: ,S& tii minte c& la Roapte o sa ploua”. in esenta, asteptarea ploii reprezint& speranta ca se va coace graul si, din vanzarea lui, la un pret bun, familia Moromete si-ar putea achita datorile. Intrucat previziunile nu se implinesc, sacrificarea copacului devine iminenta. Rc C‘(t83 Finalul 9 Volumul al Hea Elemente de structura $i compaziie oA. Incipitul Literatura romana - eseuri pentru clasele 9-12 {n zoti unei zile memorabile, tat, impreundi cu Nili, cel mai naiv si mai docil dintre| fii cei mari, doboaré salcdmul falnic, un simbol al echilibrului familial, 0 axa a corespondentei dintre paimant si cer. Pe fondul funebru al bocetelor care se aud din cimitir, copacul, care face parte din istoria familei, este transformat in lemne pentru constructie, késand in uma gospodaria pustit’: “Acum totul se fcuse mic: gradina, cai, Moromete insusi ardtau bicisnici. Cerul deschis si cdmpia nap8deau imprejurimile. Criticul literar Eugen Simion afirma c& tdierea salc&mului are ,o valoare premonitorie”, cci el simbolizeazA unitatea familie, fiind ,in lumea obiectelor coea 8 reprezinta tatal in viata familiei", anume ,un punct stabil de referinta’” Declinul familiei Moromete devine o certitudine odata cu plecarea filor mai mari la Bucuresti. Pe lang paguba material, pe care acestia o las& in urma, fuga premeditat’ impreund cu Guica, cea care ii instiga la a-! pardsi pe tat, constituie io lovitura grea a destinului, cu repercusiuni adanci asupra modulul in care llie Moromete percepe lumea. El este silt s& constate cu adanca amaraciune diferenta, de mentalitate dintre generati si se intreaba, intr-un sugestiv monolog, unde a gresit {in ceea ce privegte educatia lor. ‘Momentul culminant al crizei se desfasoard la hotarul lotului su de p&m&nt, unde Moromete, care ,fugise de linistea i singuratatea de acasa i din sat’, cauta ,oliniste si o singurétate desavarsité’, de fapt un spatiu prielnic sufietesc, pentru a se autoanaliza, prin comuniune cu sine. Dupa ce afirmase c& baietii lui ,sunt bolnavi", pentru c& nu se puteau muttumi cu bucurile spiritului, find mut prea dornici de a avea crezuse se prabusea, iar nelinistea gi spaima amenintau si , 8.3. Finalul surprinde schimbarea, pe nesimtite, a timpului rabdaitor al existentei patriarhale, intr-unul potrivnic, iar singura solutie era compromisul adaptaiii la noua oranduire, ai c&rei reprezentanti erau chiar fii sai. Desi se afla intr-un moment de criza profund’, punandu-si intrebari retorice, ca de exemplu: ,Si daca lumea e asa cum zic ei si nu e aga cum zic eu, ce mai ramane de fécut?", Moromete are disponibiltatea de a gsi solutii in vederea adaptari la capcanele destinului. Solutia gasita insa, anume vanzarea unei parti din pamantul su, jl afecteaz& in mod dramatic in plan spiritual. Se retrage de pe stinoaga podistei, locul preferat de unde contempla lumea, cu care se afla intr-o permanent comunicare, nu mai glumeste, nici macar nu mai réspunde la salut, devenind ,indepartat si nepas&tor’, in urma constatérii c& .timpul nu mai avea rabdare". Volumul al doilea prezinta viata sociala din Silistea-Gumesti de dupa izbucnirea celui de-al Doilea Razboi Mondial, surprinzAnd momente istorice importante, cum ar fi reforma agrara din 1945 gi procesul de colectivizare, inceput in 1949. Tehnica narativa se schimba, devenind rezumativa; curgerea linistita a destinelor satului Patriarhal este inloouita cu prezentarea - intr-un ritm epic alert, marcat de elipse sau_alteranté - faptelor si a personajelor noi, care asalteazA cititorul, Particularizand constatarea c& timpul rabdator este doar o iluzie. Aflatd in relatie de simetrie cu actiunea primului volum, cea din al doilea are tot ‘rei part: cina frugala din Bucuresti, la tntdlnirea lui Moromete cu fii sai, secerigul comunist gi moartea lui Moromete. Conflictul principal din primul volum, dintre tat& si fii, trece in plan secundar, volumul al doilea ax&ndu-se pe conflictul dintre mentalitatea traditionala a t&ranului roman, care se confrunta cu istoria tulbure a noutatii colectiviste. Destramarea familioi patriarhale se dezvaluie ca o previziune asupra schimbairi oranduiti sociale. Cei doi reprezentanti ai conflictului principal sunt, pe de parte, llie Moromete, Personajul-reflector al primului volum, si, pe de alta parte, fiul su, Niculae, prin a cérui personalitate este filtrat& mare parte a actiunii celui de-al doilea volum. 9.1 Incipitul acestuia este reprezentat de o interogatie retorica: ,In bine sau in rau se schimbase Moromete?”. 87Literatura romana - eseuri pentru clasele 9-12. 9.2. Constructia subiectului 9.2 Desi autoritatea sa in sat se diminuase considerabil, iar fii plecafi nu se intorsesera, actiunea debuteaza prin zugravirea unei st&ri aparente de Implinire. Tatil parca intinerise, vindea porumb mocanilor la un pret bun, cea ce le asigura confortul financiar gi chiar posibilitatea de recuperare a paménturilor vandute anterior. in esenta insa, drama destrmarii familiale ramasese vie in constiinta Personajului. Scrisorile cu vesti de la copiii s&i nu-i aduceau multumirea, ci fl ambitionau s-si concentreze eforturile de a-i aduce acasa. Paraschiv se angajase ca sudor, Nila era portar, iar Achim era comerciant, avand propria afacere. Desi pairea ca fiecare si-a gait un drum in viata, independent de familie, Moromete nu Poate renunta la incercarea de a-i readuce Inga el, sperdnd la reintregirea familial si merge la Bucuresti pentru a-i convinge sa se intoarca in satul natal. Refuzul lor ‘categoric denota faptul c& ,erau dusi pentru totdeauna’, spre dezamaigirea profunda a lui Moromete. Un nou moment de criza existential a personajului este acela cand aff c& Nil& a murit pe front. Durerea apasatoare genereaz& o totala inchidere in sine: «Moromete statu 0 jumatate de zi nemiscat in pridvor cu fruntea plecata si cu 0 hartie in mana [...] parc paralizat de miscarea nevazuta a aripilor morti.” Niculae, fiul cel mic, abandonase scoala pentru c&, spunea tatal, aceasta nu aduce niciun ,beneficiu’. Noutatea nofiunii insusita de personaj exemplifica schimbérile sociale majore, intr-o lume in care totul devenise marta posibil de achizitionat cu bani. Niculae ins nu impairtaseste opiniile tatdlui, find domic s& mearga la invatatura, Aceasta dezamagire, la care se adauga esecul erotic si moartea nedreapta a lui Sandu Dogaru, sotul Titei, reprezinta pretextele declangarii unui acces de revolt impotriva tuturor, in urma c&ruia fi marturiseste tatalui dorinta de regasire a sinelui sia rostului séu in lume, personajul afirmand orgolios: ,Eu imi caut eul meu”. in urma infiintarii ,celulei de partid’, satul Silistea-Gumesti devine ,o groapa fara fund din care nu mai incetau sa ias& atatia necunoscuti”, precum Ouabei, Marin al lui Radu, Adam Fantana, Mantarosie. Noua ideologie promovati de acestia il atrage pe Niculae, care igi gseste menirea in aderarea la aceasta. Asttel, este trimis la 0 scoala de partid si ajunge s& tind discursuri taranilor despre inscrierea la colectiva. Dintr-un simplu simpatizant al ,noii religii a binelui si a raului”, ajunge cu timpul Un sustinator infocat al partidului si este trimis de Primul Secretar ca activist in satul natal pentru a supraveghea indeplinirea planului de colectare a cerealelor. in timpul secerigului comunist, Niculae igi 4 seama ca aplicarea ideologiei comuniste este dramatic pentru tarani, iar in urma multiplelor neintelegeri aparute in sat este exclus din partid. Ambitios fiind, igi continua studiile, devenind inginer horticol si se csditoreste cu Marioara, fica lui Adam Fantana. Noua oranduire sociala isi las amprenta adncai asupra existentei tatalui, care nu poate concepe ca reprezentantii Sfatului Popular ii incalcd proprietatea pentru a consemna cat porumb a recottat si pentru a estima cantitatea pe care trebuie s8 0 predea la stat. Statul opresiv il obliga, de asemenea, s& predea cota parte din carnea, laptele sau lana din gospodaria sa, lds4ndu-i o hartie in care era notata fiecare datorie, Catrina jl paraseste, plecdnd la Alboaica, dupa nenumarate amenintari, iar Moromete are sentimentul cd nu-si mai gaseste locul intr-o societate nedreapta, ‘meditand cu amaraciune asupra rostului sau. Tatal este dezamagit si de viziunea asupra vietii pe care o are fiul sau, blamand, intr-un dialog imaginar cu un personaj fictiv, numit Baznae, idealul comunist, pe care fiul su il reprezinta: ,CA vii tu, si-mi spui mie c& suntem ultimii tarani de pe lume si c& trebuie sa disparem. $i de ce crezi c& n-ai fi tu ultimul prost de pe lume sic mai degraba tu ar trebui sa dispari, nu eu?". Se concretizeaza astfel profundul conflict dintre doua generatii reprezentate de .cel din urma tran’, cum a fost supranumit Moromete, si ,un antimorometian ca poeLiteratura romana - eseuri pentru clasele 9-12 filosofie de existenta”, succinta caracterizare formulata de critica literara pentru Niculae. La varsta de optzeci de ani, Moromete, al c&rui sfarsit se apropia, exprima in cuvinte crezul existentei sale: ,Domnule, eu totdeauna am dus o viata independent”. Ulterior decesului, cei apropiati fi retateaza lui Niculae felul in care a murit tatal sau. Fara a suferi de vreo boal, se stinge lent, parasind o realitate pe care nu 0 mai poate intelege. 9.3. 9.3 In ciuda divergentelor de opinie, fiul isi iubeste si respect tata, purtandu-i Finalul vie amintirea. Simbolul pe care acesta il reprezinta, il va insoti intreaga sa existen{&. Finalul romanului red, in manier& nostalgica, visul lui Niculae, dominat de personalitatea puternica a tatalui, in semn de reconciliere: ,in lumina vegnicei zile de vara care scalda batatura si salcdmii de acas& aparu chiar tatal sdu din gr&dina si o lua spre poarta de la drum cu mersul lui ciudat care fti spunea ca de acolo de unde vine e greu s&-ti spund ce a fost, dar de acolo de unde se duce s-ar putea sd se intoarc cu un rezultat.” lie Moromete este personajul principal al romanului, avand totodata rolul de 10 reflector in primul volum, completand perspectiva obiectiva a naratorului cu reflecti Constructia _subiective. personajului Denumit de critica literara ,cel din urma tran’, el intruchipeaza reprezentantul tipic al pArénimil patriarhale, careia fi este specifica infratirea cu pamantul, ale c&rui roade fi asigura existenta de zi cu zi. ‘Modelul de la care porneste Marin Preda in construirea personajului apartine realiti, fiind chiar tatal sdu, despre care afirma ca i-a marcat adanc constiinta. Dincolo ‘de datele specifice realitatii propriei famili, autorul creeaza un persona ‘exponential, cu o mentalitate aparte, intruchipand singurul fran cu tnclinatti filosofice din literatura romana. Fire contemplativa si comunicativa, exteriorizindu-se, in special, prin ironie, Trésaituri acesta se remarca prin originalitate gi inteligent’. Spectacolul vietii reprezinta, pentru el, o bucurie imens&, completata de pléicerea permanent de a comunica: -Moromete stitea pe sttinoaga podistei si se uita peste drum. Statea degeaba, nu 8e vita in mod deosebit, dar pe fata lui se vedea cA n-ar fi rau dac& s-ar ivi cineva. Discutille din poiana lui locan reprezint& o hran& spirituala indispensabil unei existente macinate de conflicte familiale, dar care are nevoie de a dialoga permanent cu semenii sai. Dincolo de conflictele familiale, superioritatea sa este pe deplin recunoscuta, fiind sugerata si prin locul pe care il ocupa la masa, dominandu-i pe toticu privirea; aceasta trastturd este accentuata si de afirmatia naratorului: ,descopereau tot [...] & tatal avea ciudatul dar de a vedea lucruri care lor le sc3pau, pe care ei nu le vedeau". Complexitatea firi sale transforma propria existenta intr-un spectacol, in cadrul cruia imbina constatiiile ironice cu manifestirile disimulate. De exemplu, la intrebarea puerila a lui Nila in legatura cu motivul pentru care trebuie s& tale salc&mul, desi acesta era evident, tatal raspunde sec: .Intr-adins [..]. Aga ca sa se mire prostil”. Fiul nu intelege sensul afirmatiei, dar, recunoscand in mod indirect superioritatea tatalui, o foloseste ca rspuns atunci cAnd este intrebat de fratti sai de ce a doborat copacul. Disimularea este una dintre trasaturile definitorii ale personajului. Scena plat .foncieri’” i! prezint& pe actorul Moromete, care foloseste arta teatrala ca forma de protest impotriva impozitelor impuse de stat. Satisfactia sa consta in amanarea plat integrale a unei datorii care i se pare injusta. ‘Aceasti trasdtura, care denotd ,firea sucita” a eroului, este evidenta si in dialogul cu vecinul su, Tudor Balosu. La intrebarea acestuia adresata lui Moromete, anume daca vinde salcamul, i se réspunde printr-o previziune asupra vremii, care nu are in aparenta vreo legaityra cu subiectul discutiei: «Sa fii minte c& la noapte o s& ploua.”. In esent&, rationamentul morometian se remarca prin complexitate: 89Literatura romana ri pentru clasele 9-12 " ‘Arta narativa 12 asteptarea ploii reprezinté speranta c& se va coace grAul si, din vanzarea lui, la un pret bun, familia Moromete si-ar putea achita datoriile, Avand un profund simt al proprietitii, Moromete pretuieste pamantul pe care il detine, ridicandu-| la rangul de simbol al libertafii sale, si pe care nu vrea sa-| instraineze. Acesta reprezinta unitate si echilibru familial, atat o valoare material, ct si una spirituala. Drama destinului sau este reprezentata de faptul c&, pentru generatia tanara, el reprezinté doar un mijloc de a asigura un venit substantial. ~ Noua oranduire social deplaseaz& accentul de pe valorificarea personal a Produselor propriei gospodarii pe relatille comerciale. Moromete se declara un opozant al relatilor comerciale, nevoit ins sa le practice, fiind adesea invinuit de i mai mari c& nu este capabil s& se descurce in afaceri. Fondul sufletesc al Personajului nu se poate schimba, chiar dac& se adapteaza temporar la prefacerile sociale. Preocupat permanent de educatia copillor sai, pe care ins& fi trateaza cu ironie, dar ji deprinde de mici cu munca gi seriozitatea, Moromete traieste realitatea destramarii familiei sale cu neputinta de a actiona. Tehnica aman, specifica personajului, se dovedeste distructiva in ceea ce priveste rezolvarea conflictelor interne, c&ci familia Moromete se destrama iremediabil. Refiexivitatea firii sale este evident prin exprimarea gandurilor personajului redate in mod sugestiv printr-un monolog interior, relevand dezamagirea tatalui la plecarea filor sai mai mari. Capacitatea superioarti de a judeca faptele, autoanaliza eleva un personaj care se remarca prin inteligenta. Fiind un tat iubitor, nu poate accepta semnele evidente ale destramari fara ca acestea si lase urme adanci asupra constiintei. Retragerea sa, la sfarsitul primului volum, din prim-planul vieti sociale, exprima spulberarea iluziei linistii patriarhale, tristetea amara a celui care a crezut in cei apropiati, dar care i-au ingelat asteptarile. Desi la inceputul celui de-al doilea volum, Moromete pare c& se adapteaz {nnoirilor sociale, jucdnd rolul unul negustor priceput, necazurile viitoare, psihologia de viata antimorometiana’ a fiului cel mic, il conduc c&tre o retragere definitiva, generat de incapacitatea de a-si afla rostul intr-o lume pe care o dezaproba in totalitate. Modalitatea predominant de caracterizare a personajului este cea indirect, trasaturile sale reiesind din fapte, vorbe si atitudini. Personajul este caracterizat in ‘mod direct de tre narator asttel: ,Era cu zece ani mai mare decat Catrina si acum avea acea varsta intre tinerete si batranete cAnd numai nenorociri sau bucurii mari mai pot schimba firea cuiva.” In mod sugestiv si sintetic, personajul se ‘autocaracterizeaza la finalul romanului drept un om independent, avand capacitatea superioara de a-si intelege propria drama: ,Domnule, eu totdeauna am dus o viata independentat”. Prin crearea personajului lie Moromete, Marin Preda dovedeste, dupa cum nota Al, Piru, ,c& tarnimea nu e stipanité, cum se credea, doar de instinct, ca, dimpotriva, e capabila de reacti sufletesti nebainuite.” in coea ce priveste stlul, romanul se remarca prin limpezime, precizie si concizie, anticalofilism. De asemenea, Marin Preda imbin& stilului direct cu stilul indirect si indirect liber si isi construieste personajele, prin limbaj, prin utilizarea ironiei si a oralitti. »«Morometii» este un mare roman prin originalitatea tipologiei si profunzimea creatiei*. (Eugen Simion)