Maria Munteanu - - - - - - - - - - - - - - - - - Limba română.

Fişe -sinteză pentru învăţare şi recapitulare

VI. SEMNELE DE PUNCTUATIE SI DE ORTOGRAFIE ' ' ' I

SEMNELE DE ORTOGRAFIE

[J CRATIMA ~ marchează căderea unei vocale şi rostirea într-o silabă a două cuvinte SEMNELE DE PUNCTUAŢIE
pentru evitarea hiatului
[ ] :rUNCTUL ~ marchează finalul unei propoziţii independente enunţiative
mâ, am (dus) ~ m-am (dus)
-.. marchează finalul unei fraze preponderent enunţiative
I

~ marchează rostirea împreună a două cuvinte (sau a unui cuvânt cu o parte

a altui cuvânt) pentru evitarea hiatului [1J SEMNUL ÎNTREBĂRII -.. marchează finalul unei propoziţii independente interogative
-.. marchează finalul unei fraze preponderent interogative
ce-ai · (făcut)? cheamă-i
~
...
---11 marchează o stare de mirare, de nedumerire neexprimată prin cuvinte
~ leagă elementele formelor verbale inverse _ __,,.,._ marchează rezerva faţă de o afirmaţie anterioară

văzutu - 1 - ai, înăltându - se

SEMNUL EXCLAMĂRII • marchează finalul unei propoziţii independente exclamative sau imperativ~
-. marchează finalul unei fraze preponderent exclamative sau imperative
~ leagă unele adjective pronominale posesive de substantive indicând grade de rudenie
sau formele de dativ neaccentuat de prepoziţii -. marchează un substantiv (pron. pers.) în cazul vocativ
-. marchează o interjecţie (sau o sintagmă interjecţie + ... )
tată - său; deasupra - mi
~ -.......- marchează o replică fără cuvinte dată prin mimică şi gesturi
_ __,,.,._ marchează creşterea în intensitate a stării de mirare
~ leagă elementele componente ale unor locuţiuni
_ __,,.,._ marchează caracterul interogativ şi exclamativ al unei replici
aduceri-aminte; târâs - grăpiş

D DOUĂ PUNCTE • marchează sfârşitul unei propoziţii independente sau al unei fraze, anunţând
vorbirea directă, o enumerare, un citat, o concluzie, o explicaţie, o cauză, o apoziţie
D APOSTROFUL _.. marcJiează căderea accidentală a unor sunete
- . se foloseşte şi în interiorul propoziţiei sau frazei, anunţând aceleaşi situaţii
mam' mare; domnu' Trandafir
unei i:rop~ziţii in~ef~~dente _sa~ al.unei· fraze,
Da' ce-ai cu mine?
D PUNCTELE DE SUSPENSIE - . marc?eazăAfinalul sugerand o mtrerupere a ş1rulm comumcarn sau o mv1taţ1e la
meditaţie asupra textului ·

D PUNCTUL -.. marchează o abreviere - . marchează întreruperea fluxului firesc al comunicării din motive stilistice
- . marchează absenţa unei replici într-un dialog
T. V.R., dv., subst. - . la sfârşitul unor titluri de poezii, care sunt constituite din o parte a primului vers

-. marchează omiterea unui fragment din text

[ZJ BARA ~ marchează un tip de abreviere special
,............... I -. marchează omiterea unei părţi ample din text

km/h Dosar nr. 385 I 3 mai 1995 ·

I l·LINIA DE DIALOG - . marchează fiecare replică dintr-un dialog

D LINIUŢA DE DESPĂRŢIRE ÎN SILABE-> la sfârşitul rândului

(vezi fişa FONETICA, punctul „despărţirea în silabe")
D LINIA DE PAUZĂ marchează omiterea predicatului din text
I- ...... - I marchează o digresiune, o explicaţie, o propoziţie incidentă

[}]PARANTEZELE -. marchează o completare, o explicaţie, o digresiune

[JJ -. marchează indicaţiile scenice, de regie în piesele de teatru

' - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - 1 Continuarea în interiorul fişei _ .

QyyrightSocietaJeaCulturallwura, 1995 • Re1mlumeainter,js.l) ( © CopyrightSocietJteaCulturnlăl'1mara, 1995 • ReimJucereainter,js.l)

Maria Munteanu Limba română. Fişe - sinteză pentru învăţare şi recapitu/ar,

VI. SEMNELE DE PUNCTUATIE SI DE ORTOGRAFIE

. ' '
r:l LINIUŢA DE UNIRE (cratima) ----.. marchează unele repetiţii de cuvinte, când acestea formează o unitate rJ SEMNELE CITĂRII marchează începutul şi sfârşitul unui citat;
L.:J (se poate înlocui cu virgulă) ~ sau sau când sunt duble, un citat în alt citat
---. marchează numeralele neprecise GHILIMELELE marchează un titlu (de operă, ziar, concurs, societate etc.) folosit în
---. marchează limitele unui interval în spaţiu sau în timp
interiorul propoziţiei
marchează un cuvânt sau o sintagmă folosite într-o altă accepţie

D p'UNCTUL şi VIRGULA ---. marchează raportul de coordonare între

de propoziţii din aceeaşi frază
două propoziţii sau două grupuri decât cea obişnuiţă

·;

VIRGULA

a) la nivel de PROPOZIŢIE b) la nivel de FRAZĂ

___.. izolează un substantiv (pronume personal) în cazul vocativ ___.. izolează o propoziţie incidentă ' ...... , ... ,
___.. izolează o interjecţie fără funcţie sintactică
___.. izolează un cuvânt (sau o sintagmă) incident(ă) -> izolează o propoziţie subordonată ......... intercalată în regenta ei ' ...... ' ... '
_ . izolează o apoziţie simplă sau dezvoltată
gerunzială ___.. desparte o propoziţie subordonată atributivă apozitivă de regenta ei ,

l
cu funcţie sintactică de atribut ······'
___.. izolează o construcţie ~. participială sau complement, .
infinitivală pentru că aceste construcţii sunt ___.. desparte o propoziţie subordonată atributivă explicativă de regenta ei ...... '
cu supinul propoziţii contrase

___.. desparte o propoziţie subordonată circumstanţială de de regenta ei

- când e antepusă regentei ... ,
___.. desparţe două părţi de propoziţie de aceiaşi fel (precizaţi care), - când e postpusă regentei (doar , . . . unele)
aflate în raport de coordonare:
desparte două propoziţii de acelaşi fel·(precizaţi felul) aflate în raport de coordonare
- prin juxtapunere
- prin juxtapunere ... '
· - adversativ } totdeauna
- conclusiv
···, dar···
···, dccj ···
- adversativ
- conclusiv
... ' clar ...
... ' deci ...
) totdeauna

- când se repetă
- copulativ jl .. · , ŞI - copulativ ... ' ~1 ... , ~I ... conjuncţia
- când se repetă conjuncţia
coordonatoare
- disjunctiv ori ... , ori ... - din motive stilistice - disjunctiv oâ ... , ori ... - când cele două
coordonate sunt la
distanţă în frază
___.. desparte un complement circumstanţial de ...... de verbul regent
- când c antepus acestuia (totdeauna)
-.. desparte orice propoziţie subordonată (cu excepţia subiectivei sau predicativei) care e dislocată în
- când c postpus (numai uncie complemente circumstanţiale)
raport cu topica obişnuită ' ...·... ., ' ..... .
······'
___.. desparte complementul direct sau indirect de verbul regent numai când
stă înaintea rţgentului (când stă după regent nu se pune virgulă)

___.. marchează dislocările sintactice (modificările de topică mai neobişnuite) S + p + CO + CI + CC ~ TOPICA OBIŞNUITĂ
ale părţilor de propoziţie (precizaţi care)
subiect + predicat + comp/. dir. + comp/. ind. + comp/. circ.

Pagina 106 I I Pagina 10'1

Maria Munteanu Limba română. Fişe - sinteză pentru invă/are şi recapitulare

unnare din pagina anterioară

VlI. NOTIUNI
'
DE STILISTICĂ
-- V A
LA NIVEL SINTACTIC. LITERATURA-ARTA A CUVANTULUI
MODIFICAREA TOPICII - inversiunea poetică
- dislocarea sintactică -LIMBA __.. este un mijloc de comunicare superior pentru că e legată de
? dezvoltarea gândirii
UTILIZAREA PROPOZIŢIILOR < INTEROGATIVE
EXCLAMATIVE
,
/ utilizarea curentă
__.. se perfecţionează prin
~ literatură - forma superioară
____-cooRDONÂRII
UTILIZAREA
- - - - - - UNOR TIPURI
de expresie a limbii
DE PROPOZIŢII SUBORDONATE -- -

LITERATURA __.. artă a cuvântului, materializată în opere

-
ELIDAREA
ÎNTRERUPEREA FLUXULUI FRAZEI

<
scriitorul (autorul)
PARALELISMUL SINTACTIC __.. implică doi factori
mediul

l
POPULARE , materialul lingvistic (Jimba)
UTILIZAREA UNOR .,/- ARHAICE - culoarea locală
CONSTRUCŢII SINTACTICE ~ SAVANTE - culoarea temporală fonetic )
GREŞITE - caracterizarea personajelor lexical
are la dispoziţie sistemul al limbii
UTILIZAREA PUNCTUAŢIEI - semnul exclamării
morfologic

<
- semnul întrebării ?
- virgulele sintactic
- punctele de suspensie
- cezura operează o selecţie, îşi alege elemente din acest sistem,
ajungând la un stil

FIGURI DE STIL FUNDAMENTALE totalitatea mijloacelor lingvistice proprii unui scriitor:

- mijloacele de exprimare selecţionate din limbă

<
- modalitatea proprie dţ a le combina
ţ
EPITETUL 'PROPRIU-ZIS SIMPLU LA SUBSTANTIV
PERSONIFICATOR DUBLU (caracterizează obiectul)
METAFORIC MULTIPLU LA VERB
(caracterizează acµunea) lingvistic
HIPERBOLIC STII{UL ~

EUFEMISTIC
'.} .:;
de factori de ordin psihologic
social
PERSONIFICAREA __.. atribuirea de caracteristici omeneşti unor elemente
COMPARAŢIA
__.. alăturarea a doi termeni care au un element comun
de personalitatea scriitorului
METAFORA __.. atribuirea unui nou sens unui cuvânt, pe baza unei comparaţii mentale e determinat
METONIMIA __.. o substituire de sens, un transfer de sens
HIPERBOLA __.. o exagerare, o supradimensionare intenţionată de tema operei
ANTITEZA __.. alăturarea a două elemente opuse
ALEGORIA __.. un ansamblu de metafore, comparaţii, personificări cu o semnificaţie de gen şi specie
unitară comună

PROCEDEE RETORICE
INTEROGAŢIA RETORICĂ
EXCLAMAŢIA RETORICĂ
INVOCAŢIA
INVERSIUNEA POETICĂ
SCRIITORI.IE
- fonetice
- lexicale
l ·
__.. se abate de la exprimarea comună (obişnuită), utilizând forme

mai puţin obişnuite;

ENUMERAŢIA POETICĂ - gramaticale
REPETIŢIA POETICĂ aceste forme (elemente lingvistice) capătă atunci functii STILISTICE
PARALELISMUL SINTACTIC
VIZUALE
TIPURI DE IMAGINI POETICE (ANSAMBLURI) AUDITIVE --.. afectiv, estetic, cognitiv (de cunoaştere)
(alcătuite din figurile de stil de mai sus) MOTORII
OLFACTIVE
TACTILE

( © CopyrightSocie-CUhuralăl.mnura. 1995 • Repmlucereaint,r,isă) ( ;J CopyriJi,tSocielallaCUlturaL!l.mnura.1995 • Repmlucereainteuisll)

 Limba română. Fişe - sinteză pentru învăţare şi recapitulare

. VII. NOTIUNI DE STILISTICĂ

Maria Munteanu

'
.. ---~----~-- ---~-
' :'lE
·'1
~;; N 1~,EL
"'
f '
·.F:O NE rI'l1Jf ~"
~ , t -

ALITERAŢIA constă în folosirea unor cuvinte care au sunete sau grupuri de sunete comune: comparaţie
- predominarea unor vocale metaforă
- predominarea unor consoane personificare·
SUBSTANTIVUL ->- are valori stilistice de
are efecte sonore, muzicale, ritmice hiperbolă
implică sugestii de conţinut: antiteză
~ deschidere, amploare } metonimie
în spaţiu, în timp, în idee element de bază în alegorie
- închidere, restrângere
ADJECTIVUL ->- are valori stilistice de epitet

PRONUMELE -.. dativul etic ->- marchează participarea afectivă a vorbitorului

-.. dativul posesiv -.. are valoare poetică
->- dativul neaccentuat precedat de prepoziţii specifice genitivului -.. valori poetice
UTILIZAREA DIFERITELOR CATEGORII DE-CUVINTE _.. pronumele demonstrativ forme populare -.. intenţii peiorative
DIN MASA VOCABULARULUI
VERBUL->- - utilizarea modurilor conjunctiv -.. dorinţă intensă

nu~ţe
ARHAISME - culoare temporală condiţional­ -.. dorinţă
- tablouri de epocă
optativ -.. condiţie }
-.. probabilitate
-.. eventualitate
REGIONALISME - culoare locală
NEOLOGISME - creează atmosferă imperativ _.. rugăminte

,..
- caracterizează personajele _.. sfat
TERMENI DE ARGOU social _.. îndemn } nu~te
TERMENI DE JARGON - reflectă mediul< _.. poruncă
TERMENI TEHNICI ŞI ŞTIINŢIFICI ->- cultural
gerunziu _.. împrejurări
dinamice ale
altor acţiuni
DIMINUTIVELE -.. sugerează gingăşie, delicateţe, intimitate _.. sugestii sonore

AUGUMENTATIVEL E->- sugerează rigiditate, asprime, duşmănie gerunziu acordat

participiu adjectivizat ) epitete

SCHIMBAREA VALORII GRAMATICALE -.. contribuie la materializarea - utilizarea timpurilor imperfect _.. continuitatea acţiunii
abstracţiunilor perfect simplu _.. derulare rapidă,
precipitare
perfect compus _.. timp nedeterminat
VALORIFICAREA CATEGORIILOR SEMANTICE-.. reflectă capacitatea de
prezentul istoric _. actualizează acţiunea
expresie nuanţată a limbii şi bogăţia ei forme arhaice de trecut _. profunzimea în timp
- combinaţii variate de moduri şi timpuri
SINONIMIA -.. SINONIMELE -.. cuvinte cu forme diferite şi acelaşi sens - forme verbale inverse -. sugerează intensitatea acţiunilor
ANTONIMIA ->- ANTONIMELE -.. cuvinte cu forme diferite şi sensuri contrare - aglomerare de verbe -. dinamism, dramatism
OMONIMIA ->- OMONIMELE -.. cuvinte cu aceleaşi forme şi sensuri diferite spaţiale
.PARONIMIA ->- PARONIMELE -.. cuvinte (de obicei neologisme) cu forme ADVERBUL - sugestii şi efecte temporale
aproape identice şi sensuri diferite modale
- epitet
POLISEMIA ->- CUVINTELE POLISEMANTICE ->- cuvintele care au mai
multe sensuri ELEMENTE DE RELAŢIE -----1•~ - instrumente în alcătuirea structurilor narative
Ex.: ,,şi'· narativ (conjuncţie)
- repetiţii

CREAREA DE CUVINTE NOI - nu e un procedeu frecvent, ci o caracteristică a INTERJECŢIA ~ imaginea onomatopeică (sonoră)
marilor creatori - de ex. M. Eminescu, Nichita Stănescu. ~ sugerează stări sufleteşti Continuare pe verso ~

Pagina 111
Pagina I IO
Maria Munteanu Limba română. Fişe - sinteză pentru învăţare şi recapitulare

MODEL DE ANALIZĂ MORFOLOGICĂ A SUBSTANTIVELOR

Ordinea În analiză ~ substantiv, felul, genul, numărul, cazul, articularea,

cu prepoziţie, funcţia sintactică.

Text de aplicaţie

„Aduşi în Dacia de împăratul Traian, rămaşi aici în urma celei mai vajnice lupte
ce„au văzut timpurile vechi, am păstrat în sângele nostru vitejia acelor două
popoare mari din care ne tragem, şi nu o dată, în zbuciumul atâtor veacuri, ne-am
arătat urmasii vrednici şi ai legionarilor biruitori, care au vânzolit lumea ş-au
abătut codrii ca să răzbată în cetatea lui Decebal, şi ai uriasilor învinşi care,
nemaputându-se apăra, şi-au dat o moarte aşa de măreaţă şi de tragică în flăcările
Sarmisegetuzei."
(Al. Vlahuţă „România pitorească")

(în) Dacia -> substantiv propriu simplu, cu formă de feminin singular, cazul acuzativ,
articulat cu articolul hotărât propriu-zis enclitic „a", precedat de prepoziţia
simplă ,,în", complement circumstanţial de loc;

(de) împăratul -> substantiv comun, simplu, masculin, singular, cazul acuzativ, articulat
cu articolul hotărât propriu-zis enclitic „I", precedat de prepoziţia simplă
,,de", complement de agent;

Traian ~ substantiv propriu simplu, masculin, nominativ, atribut substantival

apoziţional;

(în urma) ... lupte(i) ....-.. substantiv comun, simplu, feminin, singular, genitiv, nearticulat
(pentru că articolul a fost preluat de adjectivul antepus), precedat de
locuţiunea prepoziţională „în urma", complement circumstanţial de timp;

timpurile ~ substantiv comun, simplu, neutru, plural, nominativ, articulat cu articolul

hotărâtpropriu-zis enclitic „le", subiect;

(în) sângele ....-.. substantiv comun, simplu, neutru, singular, defectiv de plural, acuzativ,
articulat cu articolul hotărât propriu-zis enclitic „le", precedat de prepoziţia
simplă „în", complement circumstanţial de loc;

Temă:

* Continuă analiza morfologică a substantivelor din text.

* Analizează substantivele din „Scrisoarea I" de M. Eminescu

© C(llyrigh1Societa1eaCul1uralăl..:unura, 111,15 • Reprot!ucereaintmi..11 j P.Jgina 1141

 Anexa la fisa IV.l - SUBSTANTIVUL
'

Exerciţii rezolvate
O Declină substantivul „libertate"; precizează funcţiile sintactice din propoziţiile formulate.

N - Libertatea e un dar al divinitătii.

•
subiect
'

G- Nu există un preţ al libertătii.

•
atribut substantival genitival

D- Poeţii dedică imnuri libertătii.

• . .
comp1ement mdirect

Ac - Mulţi au murit pentru libertate .

•
complement circumstan.ţial de scop

V - Libertate, te iubim!

nu are • funcţie sintactică

@ Formulează propoziţii cu substantivul „codru" în cazul genitiv cu funcţiile sintactice

- atribut substantival genitival

Arborii bătrânului codru au trunchiuri puternice.

- complement circumstantial de loc

În mi;Jocul codrului licăreşte luciul lacului.

- nume predicativ

Acest vuiet este al codrului.

@ Foloseşte substantivul „râu" cu o locuţiune prepoziţională care cere
cazul acuzativ; precizează funcţia lui sintactică.
Dincolo de râu zărim o cabană.

0
'
complement circumstanţial de loc
Scrie formele de genitiv-dativ ale substantivelor:
(
.

Maria
- -- -..Mariei f2l!i_ -.. puiului, puilor fată -..fetei
Anca -.. Ancăi codru -.. codrului bancă -.. băncii
Ioana -.. Ioanei trasee -.. traseelor scânteie -..scânteii
Carmen _.. lui Carmen perdea _.. perdelei floare -..florii
Popescu -.. lui Popescu veselie -.. veseliei tabără -.. taberei
Ion -.. lui Ion bunică -.. bunicii lumină -..luminii

'&'.I CqiyrightSocietateaCultural1iLamura, 19'J5 • Reproducereainteniţ! f Pagina 1131

 Anexa la fisa IV.2 - ARTICOLU L
'
Exerciţii rezolvat e

O Formulează câte o propoziţie pentru fiecare fel de articol; precizează cazul folosit.

articol hotărât propriu-zis: ~ LuminE: soarelui se strecura prin ramurile copacilor.

articol nehotărât: ~ Era un băieţel palid şi mărunţel, c u ~ ochi mari şi trişti.

articol p9sesiv (genitival): ~ Purta hainele largi ale unui frate mai mare.

articol demonstrativ (adjectival): ~ Cei buni îi ajută pe cei sărmani.

8 Formulează câte o propoziţie pentru fiecare parte de vorbire care poate fi articulată.
substantivul: ~ Un zâmbet al copilului te înveseleşte.

adjectivul: . ~ Cei veseli au mulţi prieteni.

numeralul: ~ Celor doi nu li s-a întâmplat nimic.

pronumele: ~ Ai lui pierduseră totul_

@) Formulează propoziţii cu ortogramele posibile ale diferitelor articole.

al - ~ ~ Pentru @împăca, i-a dat copilului un căluţ de lemn, care fusese !!l. fratelui său.

ai - ~ ~ Au cercetat arhiva, pentru @descoperi pe cei doi fraţi !!i_prietenului meu.

ale - Ci]) ~ Am notat unele maxime ale marilor gânditori pentru @ reţine.

cel - @ ~ Cel răbdător nu spune niciodată Gi]) doare.

cea - @ ~ Fata cea mică nu înţelesese ~ fost atunci.

cei - · ~ ~ Cei îndrăzneţi nu ştiu @ ~eama.

· cele -.- ~ ~ Cele două surori nu ştiau @ aşteaptă.

9 Foloseşte cuvintele: lui, un, !!, !!, ai, cu diferite valori gramaticale.

~ <i;iif) nu-i păsa de moarte.

<
pronume personal
lui
articol hotărât ~ Dacii s-au retras în cetatea @ Decebal.

articol nehotărât ~ Pe stradă trece Cfiii) om .

u n ~ adjectiv pronominal nehotărât ~ <1tii) om venea, altul pleca.
numeral ~ Mama are (ijjj) băiat şi două fete.
---------- -----,---- ---------- 1 Continuarea exerciţiilor pe verso ____.
( © Copyrigh!SocietateaCUlturalllamura, 1995 • Reii!Jtlucere:1intmisil) ! Pagina 115 l
Maria Munteanu - - - - - - - - - - - - - - - - .Limba română. Fişe -sinteză pentru învăţare şi recapitulare

Urmare din pagina anterioară 1 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

articol nehotărât - . . Citesc carte. ®

adjectiv pronominal nehotărât - . . O frunză se aşternuse graţioasă pe pământ,
alta încă dansa în aer.
o numeral - . . Am @ fată şi trei băieţi.
pronume personal - . . Ajut- ® pe sora ta!
interjecţie -.. @ ce privelişte fascinantă!
/
articol posesiv - . . Nu ştiu (D cui a fost ideea.
a ~ verb auxiliar _.. N- © mai fost de mult pe la noi.
-.. @ citi este pasionant.
.<
prepoziţie

articol posesiv - . . Noi doi suntem ultimii descendenţi @ familiei .

ai
verb auxiliar - . . N- <iJ) văzut spectacolul?

MODEL DE ANALIZĂ MORFOLOGICĂ A ARTICOLULUI

Ordinea În analiză ~ articol, felul, genul, numărul, cazul, articulează un ...... ,

nu are funcţie sintactică (e un element
relaţional în propoziţie sau un morfem)

Text de aplicaţie:
Băiatul cel mic al lui Onişor ieşise cu oile la mugurul proaspăt
al primăverii.

L -.. articol hotărât propriu zis enclitic, masculin, singular, nominativ. articulează
un substantiv, morfem (desinenţă de gen, număr şi caz);
cel ~ articol demonstrativ proclitic, masculin, singular, nominativ, însoţeşte un adjectiv;
element relational între atribut si substantivul determinat;
' '

Temă:

* Continuă analiza morfologică a articolului.

© CqiyrightSociet:teaCulturnlll.Lamura, J99j • Reproducereaînterzis!l I Pagina 116 J

 Anexa la fisa
•
IV .3 - ADJEC TIVCL
Ex e r c i ţii r e z o I v a t e · '·,

O Declină un substantiv + un adjectiv; precizează funcţiile sintactice ale

substantivu lui şi adjectivului folosit.
N- Omul liber are demnitate.

G-
subiect
' '
Morala
atribut adjectival
înfrumuseţează viaţa omului liber.

D- Omului liber nu~i este

atribut substantival genitival
teamă ' ' atribut adjecttval
de nimic.

Ac - ' '
complement indirect atribut adjectival
Pe omul liber cu adevărat, nu-l înfrâng greutăţile.

complement direct
V- ' '
Om liber,
atribut adjectival
veghează la libertatea ta!

nu are funcţie sintactică

' ' atribut adjectival
@ Trece adjectivul „puternic" prin toate gradele de comparaţie; precizează
-funcţiile sintactice avute în exemplele date.
- pozitiv ~ Braţul puternic al tatei face minuni.
. 1
Î.b ut ad'Jectiva
atn
- comparativ de superiorita te ~ Fratele meu este mai puternic decât mine.
nume.predicativ
- comparativ de egalitate ~ Erau doi fraţi la fel de puternici.
J . I
atn'b ut ad.Ject1va
- comparativ de inferioritat e ~ Părea mai puţin puternic acum.
numJpredicat iv
- superlativ relativ ~ Erai cel mai puternic din clasă.
nu:nJpredicat iv
8 Foloseşte adjectivul „viteaz" cu şi fără articol.
- Ascult un cântec despre un ostaş viteaz.

- Viteazul soldat a decis soarta

'
nearticulat
bătăliei.

'
articulat cu articolul
Soldatul cel viteaz a fost decorat.
hotărât propriu-zis preluat de la substantiv

0 '
articulat cu articolul demonstrativ
Schimbă valoarea gramaticală a adjectivelor: ,,tânăr" şi „curat".
Tânărul visează.

substantiv
'
Vorbea curat şi limpede româneşte.

adverb
'
f Cl1P)'ri~1Su:1eta1~:1.Cul1uralal..amura. l995 • Repnxlutereamlerli.~
: Pagina 117 i
 Limba română. Fişe - simeză pentru învăţare şi recapitulare
Maria Muntţ1anu

MODE L DE ANALIZĂ MORFOLOGICĂ A ADJEC TIVEL OR

Ordinea în analiză ~ adjectiv, felul, se acordă în gen. număr, caz

cu substantivul,, .. ,"(. ..} articularea, 1,!:radul de comparaţie
sau nu admite, funcţia sintactică

Text de aplicaţie
„Din streaşina munţilor, ce-nalţă marginea ţării de la Severin până la
Dorohoi, râuri frumoase, dătătoare de viaţă, şi nenumărate pâraie se
despletesc, în cărări de argint, peste-ntinsele şesuri ale Valahiei şi printre
dealurile blânde ale Moldovei. Singură câmpia Ialomiţei s-aşteme tăcutii,
netedă, uscată - vast ostrov însetat, în mijlocul atâtor ape ce-mpodobesc
it
pământul României. Doarme sub şuierul vânturilor deşertul larg, nemărgin

al Bărăganului. De mii de ani visează râuri limpezi şi lacuri sclipitoare în

zilele senine de vară, visu-i se răsfrînge-n undele aerului şi-ngână peste
lanurile şi bălăriile uscate ale pustiului acele ape vrăiite, amăgitoare, ale
,,mirajelor", aşa de frumos numite de popor «apa morţilor»".
(Al. Vlahuţă „România pitorească")

şi
frumoase -... adjectiv propriu-zis calificativ, primar, variabil cu două terminaţii patru
forme flexionare, se acordă în gen, număr şi caz cu substantivul „râuri"
(neutru, plural, nominativ), nearticqlat, pozitiv, atribut adjectival;
terminaţii şi trei
dătătoare ---. adjectiv propriu-zis calificativ, derivat, variabil cu două
forine flexionare, se acordă în gen, număr şi cai, cu substantivul „râuri"
(neutru, plural nominativ), nearticulat, pozitiv, atribut adjectival;
nenumărate ~ adjectiv determinativ de origine verbală (participiu adjectivi
zat,
negativ), se acordă în gen, număr şi gaz cu substantivul „pâraie" (neutru.
plural, nominativ), nearticu lat, nu a<;lmite grad de comparaţie, atribut
adjectival;

Temă:

* Continuă analiza adjective/or din fragment.

* Analizează adjectivele din „Scrisoarea I" de M. Eminescu.

j Pagina II s /
 Anexa la fÎsa IV .4 - NUMERALUL
'
Exerciţii rezolvate
O Dă câte un exemplu pentru fiecare fel de numeral; formulează propoziţii
şi precizează funcţiile sintactice.

- cardinal propriu-zis: trei ---.. Un împărat avea trei feciori.

- colectiv: câteşipatru
- fracţionar: două treimi
-. distributiv: câte doi
- multiplicativ: înzecit
- adverbial: de şapte ori
- ordinal: al patrulea
---.. Câteşipatru făceau de gardă.
___.. Am vândut două treimi din recoltă .
---.. Lucrau în echipe de câte doi.
---.. Randamentul a fost înzecit.
---.. L-am ajutat de şapte ori.
---.. Celui de-al patrulea concurent îi părea rău.

8 Formează de la numeralul cardinal propriu-zis doi celelalte feluri de numerale.

- cardinal propriu-zis ---.. doi

- fracţionar ---.. doime
- colectiv ---.. câteşi doi
- distributiv ---.. câte doi
- multiplicativ ---.. îndoit
- adverbial ---.. de două ori
- ordinal ---.. al doilea

8 Foloseşte numeralul cardinal „zece" cu valoare substantivală şi adjectivală;

precizează funcţiile sintactice avute în exemplele date.

- cu valoare substantivală ---.. Zece nu s-au mai întors.

I
subiect·
- cu valoare adjectivală ---.. Am citit zece cărţi.
I
atribut adjectival
O Formulează câte un exemplu pentru ijecare valoare a unui numer~I multiplicativ;
precizează funcţiile sintactice îndeplinite.

- valoare adjectivală ---.. A avut un câştig dublu (fntreit).

- valoarea substantivelor ---.. Dublul sumei îl tenta (întreitul).
- valoarea adverbială ---.. Câştigul a crescut dublu (fntreit).

0 Scrie cu litere numeralele: 14, 16, 17, 18, I, al Vill-lea, al IX-iea, a X-a.

paisprezece primul (întâi)

şaisprezece al optulea
şaptesprezece al nouălea
optsprezece a zecea

IPaginalt9 !
 Maria Munteanu - - ~ - - - - - - - - - - - - - Limba română. Fişa -sinteză pentru invă/ara şi recapitulare

MODEL DE ANALIZĂ MORFOLOGICĂ A NUMERALELOR

adjectivală, se acordă în gen şi

caz cu subst anti vui,, ... " ( ), articulare,
funcµe sintactică
Ordinea În analiză: - . numeral, felul, cu valoare
substantivală, ·gen, caz, articulat
cu ... , cu prepoziţie, funcµa sintactică

adverbială, funcţia sintactică

Text de aplicaţie:

„În faţa scundelor şi sărăcăcioaselor chilii, unde acum optzeci de ani

dascălul Lazăr punea în mâna copiilor· cea dintâi carte românească,
se-nalţă falnic palatul Universităţii, iar pe locul acela sfânt s-au aşezat
trei statui: Eliade, Mihai Viteazu, Gheorghe Lazăr - poetul, eroul şi
apostolul.[... ]
Două mari bulevarde taie-n crucis orasul...
- - ' '
Călătorii străini, care-au străbătut văile României, pe drumuri hrintuite,
în căruţele de poştă de acum patruzeci de ani, cu greu ar mai punoaşte
astăzi locurile pe unde au umblat."
(AL Vlahuţă „România pitorească")

optzeci -.. numeral cardinal propriu-zis compus, cu valoare substantivală, acuzativ,

complement circumstanţial de timp;
cea dintâi _.,. numeral ordinal, cu valoare adjectivală, se acordă în gen, număr şi caz cu
substantivul „carte" (feminin, singular, acuzativ) articulat cu arţicolul
demonstrativ „cea", atriout adjectival;
trei _.. numeral cardinal propriu-zis simplu, cu valoare adjectivală, se acordă în gf:!n şi
caz cu substantivul „statui" (feminin, nominativ), atribut adjectival;
două _.,. numeral cardinal propriu-zis simplu, cu valoare adjectivală, se acordă în gen şi
caz cu substantivul „bulevarde" (neutru, nominativ), atribut adjectiv'1.l;
(de) (acum patruzeci) _.. p.umeral cardinal propriu-zis compus cu valoare substantivală,
acuzativ, precedat de prepoziţie simplă „de", atribut substantival prepoziţional.

Temă:

* Analizează numeralele din povestirea „Niculăiţă Minciună" df!J /, Al. Bi'ătescu-Voineşti

( e CopyrightSOCÎelllleaCUlturnll~ 1995 • Rqmlucereainteuiil) IPagina 120 I

 Anexa la fisa IV.5 - PRONUMELE
'
SI ADJECTIVELE PRONOMINALE
'
Exerciţii rezolvate
O Dă câte un exemplu pentru fiecare fel de pronume şi adjectiv pronominal;
precizează cazul şi funcţia sintactică în care le-ai folosit. ·
PRONUMELE
personal -.. M-am înţeles bine cu voi.-.. acuzativ - complement indirect
de politeţe -.. Dumneavoastră sunteţi delegatul? - . . nominativ - subiect
reflexiv -.. Se gândea intens la problemă. - . . acuzativ - nu are funcţie
sintactică, marchează diateza reflexivă a verbului.
de întărire -.. Însumi voi cerceta. - . . nominativ - subiect
posesiv -.. Pămîntul e al nostru. - . . nominativ - nume predicativ
demonstrativ ~ Unii dintre acestia nu vor rezista. - . . acuzativ - atribut pronominal
nehotărât ~ Fiecare hotărăşte singur. - . . nominativ - subiect
negativ ~ N-am văzut pe nimeni.-.. acuzativ - complement direct
inierogativ ~ Cui au împrumutat cartea? - . . dativ - complement indirect
relativ ~ Nu ştia 1/@ -1 aşteaptă. 2/ - . . nominativ - subiect

ADJECTIVE PRONOMINALE
de întărire ~ Voi fu.şiy#. aţi stabi}it. - . . nominativ - atribut adjectival
posesiv ~ Nu i-a mai văzut pe fraţii săi. - . . acuzativ - atribut adjectival
demonstrativ -..spune-le acelor vizitatori totul. - . . acuzativ - atribut adjectival
nehotărât ~ Aici e munca tuturor sătenilor. - . . genitiv - atribut adjectival
negativ ~ Nici un om nu a mai venit. - . . nominativ. atribut adjectival
interogativ ~ Ce carte îţi alegi? - . . acuzativ - atribut adjectival
relativ ~ Nu a auzit. 1/ ce răspuns i-ai dat. 2/ - . . acuzativ - atribut adjectival

@ Formulează două propoziţii cu câte un pronume posesiv cu funcţiile sintactice

de subiect şi nume predicativ; precizează cazul.
Ai mei nu sunt acasă ~ nominativ - subiect
Pământule al meu ~ nominativ - nume predicativ

Transformă pronumele folosite în adjective pronominale posesive; precizează cazul şi funcţia sintactică.
Părinţii mei nusunt acasă ~ nominativ - atribut adjectival
Acesta este pământul meu ~ nominativ - atribut adjectival

8 Foloseşte pronumele relativ „cine" cu funcţiile de subiect, nume predicativ,

atribut, complement indirect; precizează cazul folosit.
subiect ~ Nu ştia 1/ €fii) va ocupa postul. 2/ - nominativ
nume predicativ ~ Îi comunicase 1/ €fii) era oaspetele. 21 - nominativ
atribut pronominal ~ Aminteşte-i 1/ rfifljjj)- nepot eşti. 21 - genitiv
complement indirect ~ Scrie 1/ <if§j_pre c.§g) vrei. 21 - acuzativ
Continuare pe verso
( il CopyrightSociet,lfaCU\turalJ!l,mura, 1995 • Rqnducereaintmis:J) I Pagina 121 I
Maria Munteanu - - - - - - - - - - - - - - - - Limba română. Fişe - sinteză pentru învăţare şi recapitulare

Unnare din pagina anterioară

0 Scrie formele cerute:

-
<
feminin singular - aceeasi
pronume demonstrativ de identitate
- masculin plural - aceiasi

- eu (feminin) - eu însămi
adjectiv pronominal de întărire - el - el ___,_
însusi
- voi (masculin) - v o i ~

MODEL DE ANALIZĂ MORFOLOGICĂ A PRONUMELOR

ŞI ADJECTIVELOR PRONOMINALE

Ordinea în analiză - vezi fisa de bază

'

Text de aplicaţie:
„De aici, din mijlocul capitalei zgomotoase, îmi întorn gândurile pe unde-am
umblat. Multe din locur1le frumoase pe care le-am văzutfmi revin acum, învăluite în
farmecul depărtării, şi parcă mă dojenesc, unele că n-am spus destul, altele că n-am
spus nimic de ele. Multe vor fi, iarăşi, pe care nu le-am văzut încă. Dar ceea ce se
ridică mai luminos şi mai sfânt în mijlocul amintirilor mele, podoaba cea mai aleasă
şi mai mândră-ntre podoabele ţării, este poporul românesc. În sufletu-i_ larg, nespus
de duios, lămurit în focul atâtor suferinţi, am găsit izvorul curat al frumoaselor lui
cântece şiînţelesul istoric al trăiniciei şi stăruinţii noastre pe acest pământ. În marea
.lui putere de muncă, de luptă şi de răbdare, în mintea lui trează şi-n inima lui caldă
am găsit sprijinul speranţelor noastre şi dezlegarea înaltei chemări a neamului
nostru.. Îl urmăresc cu gândul de-a lungul veacurilor, il văd cu pieptul dezvăluit în
zloată şi bătălii, muncind ca să plătească dările ţării, luptând ca să-§i_ apere
pământul, căzând şi ridicându-se iar, murind în şes şi renăscând în munţi, pururea
tânăr, pururea mândru, cu toate nevoile ce-au dat să-l răpuie, şi mă-ntreb: ce popor a
avut pe lume o soartă mai aprigă şi mai zbuciumată, ce neam de oameni a stat mai
viteaz şi mai întreg în faţa atâtor dureri!
Unde-ar fi ajuns el astăzi, dacă-ar fi fost lăsat în pace!... "
(Al. Vlahuţă - ,,România pitorească")

îmi - . . pronume reflexiv, formă împrumutată,

persoana I singular, dativ, formă
neaccentuată, marchează diateza reflexivă a verbului;
multe - . . pronume nehotărât simplu, feminin, plural, nominativ, subiect;

Temă:

* Continuă analiza morfologică a pronumelor şi adjective/or pronominale din text.

* Analizează pronumele şi adjectivele pronominale din „Scrisoarea I" de M. Eminescu.

© Cq,yrightSodetateaCulturnlăLunura. 1995 • Repruducereamtml-11 j Pagina I 22 I

 Anexa la fisa IV.6 - VERBUL (A-E)
'

Exerciţii rezolvate

O Formulează câte o propoziţie cu verbul „a face" pentru fiecare diateză;

precizează felul predicatelor în propoziţiile formulate.

diateza activă _.. Mama face o plăcintă. _.. predicat verbal

diateza pasivă _.. Temele sunt făcute de elevi. _.. predicat verbal
diateza reflexivă _.. Colegul meu se face medic. _.. predicat nominal

6 Formulează câte o propoziţie cu verbul „a scrie" pentru fiecare mod;

precizează funcţiile sintactice.
infinitiv _.. Unii nu au deprinderea de a scrie corect.
~ atribut verbal
gerunziu _.. Scriind atent, devii ordonat. _.. complement circumstanţial
participiu _.. Tema scrisă a fost corectată. _.. atribut adjectival
instrumental

su pin _.. V-am dat pentru scris. trei probleme. _.. complement circumstanţial de scop
indicativ ~ Am scris la timp. _.. predicat verbal
conjunctiv _.. Să scrii mai repede. _.. predicat verbal
condiţional-optativ _.. Dac-ai fi scris , ar fi stiut. _.. predicat verbal
imperativ _.. Scrie tot!. _.. predicat verbal

@ Formulează câte o propoziţie cu verbul „a merge" pentru fiecare timp,

precizează funcţiile sintactice.

indicativ prezent _.. Eu merg uşor.

imperfect _.. Mergea frecvent la teatru.
perfect simplu_.. Merse el ce merse ..... .
perfect compus _.. Ati mers la film?
mai mult ca perfectul _.. Merseseră toată noaptea.
viitor _.. Vom merge şi mâine. predicate
viitor anterior Voi fi mers deja, când vei veni tu. verbale
conjunctiv \prezent Să mergi pe jos e plăcut.
perfect Puteam să fi mers pe jos.
condiţiono/ prezent N-aş merge cu el.
optativ<..______ perfect Ar fi mers în excursie.
imperativ prezent _.. Mergi mai repede!

O Formulează trei propoziţii cu verbe copulative diferite; precizează felul predicatelor.

- a fi Cerul era luminos. )
- a părea Omul părea supărat. predicate nominale
- a ajunge Ai aiuns cineva?
Continuare pe verso
© Cq,yrighlSociet:ie>CulturalnLamur.,, 1995 • Rfpm.Jucereairumisă I
Pagina 123 I
Maria Munteanu Limba română. Fişe - sinteză pentru învăţare şi recapitulare

Unnare din pagina anterioară 1 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - -

0 Formulează trei propoziţii cu diferite locuţiuni verbale, la moduri diferite;

precizează modul şi funcţia sintactică.

Bagă de seamă la circulaţie!- imperativ, predicat verbal

Aducându-si aminte de copilărie, zâmbeşte. - gerunziu, complement circumstan~al de timp
Vestea i-ar fi pus pe ;ăratic pe toţi. - condiţional-optativ, predicat verbal

MODEL DE ANALIZĂ MORFOLOGICĂ A VERBELOR

Ordinea în analiză:
predicat verbal

verb, fel,
conjugare,
(personal), timp, persoană, număr, ""fu=n=c"'°ţi-=--e=si=nt=a=-ct:::::ic=ă
< formează pred. nom.
cu numele predicativ ,, ... "
diateză, mod (
(nepersonal), - funcţie sintactică

Text de aplicaţie:
„Odihnească-n în pace gloriosul Ştefan, că n-au fost spuse-n deşert cuvintele
mândre şi înţelepte, pe care ni le-a lăsat cu limbă de moarte: «Dacă duşmanul
vostru ar cere legăminte ruşinoase de la voi, atunci mai bine m.!!IiJi prin sabia
lui decât să fiţi privitori împilării şi ticăloşiei ţării voastre. Domnul părinţilor
voştri însă se va îndura de lacrimile slugilor sale şi va ridica dintre voi pe
cineva carele va aseza iarăşi pe urmaşii voştri în voinicia şi puterea de mai
înainte.»
Vijelii cumplite au trecut peste noi, la toate am ţinut piept, şi nu ne-am dat. ..
Ca trestia ne-am îndoit sub vânt - dar nu ne-am rupt.
Şi-am rămas stăpâni pe moşioara noastră."
(AL Vlahuţă „România pitorească")

odihnească ~ verb predicativ, personal, intranzitiv, regulat, simplu, conj. a IV-a,

diateza activă, mod conjunctiv (fără conjuncţia „să"), prezent, persoana a III-a
singular, predicat verbal;
n-au fost spuse ~ verb predicativ, personal, tranzitiv, regulat, simplu, conjugarea a
III-a, diateza pasivă, indicativ, perfect compus, persoana a III-a plural,
predicat verbal;
a lăsat ~ verb predicativ, personal, tranzitiv, regulat, simplu, conjugarea I, diateza
activă,indicativ perfect compus, persoana a III-a singular, predicat verbal;

Temă:

* Continuă analiza verbelor din text.

* Analizează verbele din „Scrisoarea I" de M. Eminescu.

© CcpyrightSociet11eaCulturalăLamura, 1995 • Reproducereainlmîsă IPagina 1241

 Anexa la fisa IV. 7 - ADVERBUL
'

Exerciţii rezolvate
O Formulează câte o propoziţie cu fiecare fel de adverb.
de loc -..-
Acolo
-
este 'tara mea.
de timp - . . Cândva mi se va împlini visul.
de mod - . . Cei doi se înţelegeau bine.
relativ - . . Nu ştiam când voi pleca, nici unde voi pleca.

@ Trece adverbul „puternic" prin toate gradele de comparaţie, precizează funcţiile sintactice.
pozitiv - . . La despărţire, i-a strâns puternic mâna.
comparativ de superioritate -..A doua oară a lovit mai puternic mingea.
comparativ de egalitate -.. Vântul bătea la fel de puternic ca ieri.
comparativ de inferioritate - . . Parcă vântul vuieşte mai puţin puternic.
superlativ relativ - . . Împinse foarte puternic uşa înţepenită.
superlativ absolut - . . În ziua aceea se zbuciumase cel mai puternic.

@ Formulează câte două propoziţii cu locuţiuni adverbiale (pentru fiecare fel).

de loc ~ Din Joc în Joc întâlneam petece de verdeaţă.
Doi călăreţi veneau în urmă.

de timp ~ Pe vremuri, oamenii erau mai puţin grăbiţi.

După miezul nopţii nu mai e nici un pericol.
de mod ~ Mergea uşor, în vârful degeţelor.
N-a vrut să Tămână cu nici un preţ.

O Formulează câte o propoziţie pentru fiecare funcţie sintactică a adverbului.

compl. circumstanţial de Ioc -.. Acolo nu mai e nimeni.
compl. circumstanţial de timp _.. Scoală-te mai devreme!
compl. circumstanţial de mod -.. Vorbea clar şi tare.
2
predicat verbal -.. Negreşit 1
I că totul va fi cunoscut. I
nume predicativ -.. Sigur I că e adevărat. I 1 2

atribut adverbial-.. În odaia de dincolo era linişte.

0 Formulează propoziţii cu termenii: ziua, seara, vara cu două valori gramaticale.

substantiv -..Ziua fusese călduroasă.

ziua<
adverb Ziua e lumină mai bună.

<
substantiv ~ Am petrecut o seară de vis.
seara
adverb ~ Seara e răcoare.

( © CopyrightSocioateaCulturaLIL:unura.1995 • R,prutlucereainter,is:1) I
Pagina 125 j
Maria Munteanu Limba română. Fişe - sinteză pentru învăţare şi recapitulare

MODEL DE ANALIZĂ MORFOLOGICĂ A ADVERBELOR

Ordinea În analiză~ adverb, felul, gradul de comparaţie (sau nu admite), precedat de

prepoziţie, functia sintactică (adverbele relative - element de relatie
în frază)

Text de aplicaţie -

„Călătorii străini,care-au străbătut văile României, pe drumuri hrintuite, în căruţele

de poştă de acum patruzeci de ani, cu greu ar mai cunoaşte astăzi Jocurile pe unde au
umblat. Li s-ar părea că altă ţară s-a pus între Carpaţi şi Mare. Şi-ntr-adevăr, o ţară
nouă s-a ridicat de-atunci în răsăritul Europei... Din hotar în hotar, în lung şi în lat, o
prind acum, ca-ntr-o reţea, şosele netede şi pietruite, şi linii ferate(. ..)"
„Două mari bulevarde taie-n crucis orasul. Dâmboviţa se minunează de strălucirea si
' '
mândreţea în care se desfac malurile ei, ascunse până mai dăunăzi sub rădăcini de
sălcii."

(Al Vlahuţă „România pitorească")

acum -.. adverb de timp, simplu - intră în atributul substantival prepoziţional cu

numeralul „de patruzeci";
cu greu -.. locuţiune adverbială de mod, complement circumstanţial de mod;
mai -.. adverb de mod, simplu, nu are funcţie sintactică (eventual poate fi considerat
complement circumstanţial de mod);
astăzi -.. adverb de timp, compus, nu admite grad de comparaţie, complement
circumstanţial de timp;
(pe)unde- _., adverb de loc, relativ, simplu, precedat de prepoziţie simplă „pe",
complement circumstanţial de loc, element de relaţie subordonator în frază;
într-adevăr -.. locuţiune adverbială de mod, complement circumstanţial de mod;
de-atunci -.. adverb de timp, simplu, nu admite grad de comparaţie, precedat de
prepoziţia simplă „de", complement circumstanţial de timp;
în lung ş_i În lat } _., Iocuţmne
. adverb.iaIva de l oe, comp1ement circumstanţia
· · 1 de 1oe.
din hotar în hotar

Temă:

* Continuă analiza adverbelor din text.

* Analizează adverbele din „Scri~oarea I" de M. Eminescu

( © Cq,yright Societ:iea Cu\tur~ă Lamura, \!195 • Reproducerea interzisă) j Pagina 126 j

 Anexa la fisa IV .8 - PREPOZITIA
' '

Exerciţii rezolvate

O Formulează câte o propoziţie pentru fiecare caz care poate fi construit cu prepoziţie
(locuţiune prepoziţională)

cu ACUZATIV _.. Fluierul de soc cântă cu patimă.

cu DATIV - . . Am continuat conform programului.

cu GENITIV - . . Deasupra satului se roteau cocorii.

fJ Foloseşte substantivul „drum" precedat de locuţiuni prepoziţionale care cer

cazul acuzativ şi cazul genitiv. Precizează funcţiile sintactice ale substantivului
în aceste exemple.

- Alături
. .
- precedat de locuţiune prepoziţională care cere acuzativul
de drum se însirau, ca niste osteni, plopii.

complement circumstanţial de Joc

- precedat de locuţiune prepoziţională care cere genitivul
' ' '

- De-a lungul drumului cresteau în voie corni si trandafiri sălbatici.

- t ' '
complement circumstanţial de loc
8 Formulează câte o prepoziţie pentru fiecare parte de vorbire care poate
fi însoţită de prepoziţie (locuţiune prepoziţională)

substantivul - . . Suntem fermecaţi !!E_ vraia codrului.

pronumele - . . Cu el mă simţeam liniştit.
numeralul cu valoare substantivală - . . Pentru cei doi totul era clar.
verbul la infinitv - . . Înainte de a actiona, gândeşte!
adverbul - . . Venea de departe.
adiectivul numai în anumite construcţii) - . . Era vestită ~ vrednică şi pricepută.

( I) C'l'yrightSocietiieaCultural!lamur• 1995 • Rei\mtlucereainterils.1) I Pagina 127 I

Maria Munteanu - - - - - - - - - - - - - - - - Limba română. Fişe -sinteză pentru învăţare şi recapitulare

MODEL DE ANALIZĂ MORFOLOGICĂ A PREPOZIŢIEI

Ordine în analiză-.. prepoziţie, felul, cere cazul..., însoţeşte (precede) ... , nu are functie
sintactică, element de rel. în propoziţie (eventual ce legături face)

Text de aplicaţie:

„Într-o ţară aşa de frumoasă, f-un trecut aşa de glorios, în miilocul unui popor
atât de deştept, cum să nu fie o adevătară religie iubirea de patrie şi cum să nu-ţi
râdici fruntea, ca falnicii strămoşi de odinioară, mândru că poţi spune: «Sunt
român!»"
(Al. Vlahuţă „România pitorească")

într(u) -.. prepoziţie simplă, cere cazul acuzativ, precede un substantiv, nu are funcţie
sintactică, element de relaţie în propoziţie (realizează raportul de subor-
donare dintre un complement circumstanţial de loc „într-o ţară" şi verbul
regent „să nu fie");
c(u) - . . prepoziţie simplă, cere cazul acuzativ, precede un substantiv, nu are funcţie
sintactică, element de relaţie în propoziţie (realizează raportul de
subordonare dintre atributul substantival prepoziţional „c-un trecut" şi
substantivul regent „ţară");
în miilocul -.. locuţiune prepoziţională, cere cazul genitiv, precede un substantiv, nu are
funcţie sintactică, element de relaţie în propoziţie (realizează raportul de
subordonare între complementul circumstanţial de loc „în mijlocul unui
popor" şi verbul regent „să nu fie"); ·
de -.. prepoziţie simplă, cere cazul acuzativ, precede un substantiv, nu are funcţie
sintactică, element de relaţie în propoziţie (realizează raportul de subordonare
a atributului substantival prepoziţional „de patrie" faţă de substantivul regent
,,iubirea");
ca -.. prepoziţie simplă, cere cazul acuzativ, precede un substantiv, nu are funcţie
sintactică, element de relaţie în propoziţie (realizează raportul de subordonare
între complementul circumstantial de mod „ca ... strămosi" si verbul regent
' ' '
,,să nu-ţi râdici fruntea");
de - . . prepoziţie simplă, cere cazul acuzativ, în text precede un adverb, nu are funcţie
sintactică, element de relaţie în propoziţie (între atributul adverbial
,,odinioară" şi substantivul determinat „strămoşi").

aşa de frumoasă
* prepoziţia@ intră şi în alcătuirea superlativului absolut ţ aşa de glorios unde deci este morfem
"\, atât de deştept

Temă:

* Analizează douăzeci - treizeci de prepoziţii diferite din „Scrisoarea I" de Mihai Eminescu.
I

( ll Cq,yrightSocietaeaCUlturalHmnur:,, JIJ9j • Rejllll<lucereainlenis.l) I Pagina 128 I

 Anexa la fÎsa IV.9 - CONJUNCTIA
' '

Exerciţii rezolvate
O Formulează câte un exemplu pentru fiecare fel de conjuncţie; precizează felul
raportului pe care-l stabileşte.

CONJUNCIB COORDONATOARE COPULATIVE

Suntem români 11 !şi I patria noastră e limba română. 2
/

raport de coordonare copulativă

CONJUNCTU COORDONATOARE ADVERSATIVE

N-avem osti, 1
~ iubirea de mosie
1 ~ e un zid. 2 I
'
' '

raport de coordonare 'adversativă

CONJUNCIB COORDONATOARE DISJUNCTIVE
IQi[J stăm tari în faţa furtunii, 1
I

'
raport de coordonare disjunctivă

CONJUNCTII COORDONATOARE CONCLUSIVE

M-am antrenat intens, !deci I voi câştiga.
raport de coordonare conclusivă

CONJUNCŢUSUBORDONATOARE
' GENERALE
Mi se pare 1
I @ g!Q_. I 2

raport de subordonare

CONJUNCTU SUBORDONATOARE SPECIFICE

'
~ m-am grăbit, 1
I am greşit. 2
I

'
raport de subordonare cauzală
f) Formulează câte un exemplu cu conjuncţii subordonatoare (locuţiuni conjuncţionale)
care introduc un singur tip de propoziţie subordonată.

CONJUNCTIE SUBORDONATOARE DE TIMP

~ am aflat, 1
/te-am avertizat .2 I
CONJUNCTIE SUBORDONATOARE DE CAUZĂ
~ nu întelegea,
I i-am mai explicat. 2 I 1

CONJUNCTIE SUBORDONATOARE DE SCOP

Şi-au venit întăriri, 1
I (pentru ca iar Ji) pornească la atac. 2
I
CONJUNCTIE SUBORDONATOARE CONDITIONALĂ
~ nu ne mai vedem 1 I, trimite-mi rezultatele. 2 I
Continuare pe verso

( © C<11yrightSociet•eaCultur~ăl,mura, 1!195 • Repmlucereainterli.sil) f Pagina 1291

Maria Munteanu - - - - - - - - - - - - - - - - Limba română. Fişe -sinteză pentru învăţare şi recapitulare

Urmare din pagina anterioară 1 - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - - .

CONJUNCTIE SUBORDONATOARE CONCESIVĂ

Oamenii provoacă mereu războaie, 1
I <Iii!) ele aduc atâtea nenorociri. 2
I

CONJUNCTIE SUBORDONATOARE CONSECUTIVĂ

Era atât de palid, 1
I @ părea fără viaţă. 2 I

@) Găseşte sinonime pentru conjuncţiile (locuţiuni conjuncţionale):

în consecinţă _.. deci, prin urmare; ca atare

dacă _.. în caz că

deşi _.. cu toate că, chiar dacă

căci _.. fiindcă, deoarece, din cauză că

MODEL DE ANALIZĂ MORFOLOGICĂ A CONJUNCŢIEI

Ordinea în frază conjuncţie, felul, nu are funcţie sintactică, element de relatie

în ... (ce legături - raport- stabileşte)

Text de aplicaţie
„Ar fi fost cuminte să se abată în dreapta ori în stînga g să se ascundă în
pădurea care stăpânea pretutindeni, deopotrivă de întunecos. Dar Păunaş se
deşteptase §.i__începuse să plângă gi se părea Agripinei că numai vuietul
pârâului acoperea destul de bine ţipetele lui."
(,,La Vulturi!" de G. Galaction)

să -.. conjuncţie subordonatoare, simplă, nespecifică, nu are funcţie sintactică, element

de relaţie în frază, introduce o propoziţie subiectivă;

şj_ ~ conjuncţie coordonatoare copulativă simplă, nu are funcţie sintactică, element de

relaţie coordonator în frază, între două propoziţii subiective;
ori -.. conjuncţie coordonatoare disjunctivă simplă, nu are funcţie sintactică element de
relaţie coordonator în propoziţie, între două complemente;

Temă:

* Continuă analiza conjuncţiilor din text.

* Analizează zece conjuncţii diferite din „Scrisoarea I" de M. Eminescu.

( e Cq,JTightSocietllleaCultur~ll.amura, 19'!5 • Reprodurereaimenisii) IPagina 130 I

 Anexa Ia fisa IV.10 - INTERJECTIA
' '

Exerciţii rezolvate

O Înlocuieşte verbele „a cădea", ,,a plesni" şi „a zbura" cu interjecţii

corespunzătoare; precizează funcţiile sintactice ale interjecţiilor folosite.

a cădea ~ buf!, bum! bum! un proiectil chiar în tranşee.

~ Deodată

a plesni ~ pleosc! , plici!~ Deodată pleosc! o ramură de-a lungul obrazului meu...
a zbura ~ zbrrr!, vjjj ! ~ Săgeata viii! pe deasupra noastră.

@ Formulează câte un exemplu pentru fiecare funcţie sintactică a interjecţiei.

nu are funcţie sintactică ~ Au, mă doare! Vai, mă doare!

subiect ~ Cip-Ciripi era o micuţă privighetoare.

•
când interjecţia e substantivizată.

predicat verbal ~ Iată 1 I @ as dori de la voi. 2 I

nume predicativ ~ E vai si-amar de bieţii oameni!

atribut ~ Se auzea din lăstar un glas stins „piu-piu!'~'

complement ~ Şi mergând noi hai-hai, hai-hai, am ajuns într-un târziu la Jocul stabilit.

@ Formulează câte un exemplu pentru situaţiile când interjecţia nu se marchează cu virgulă.

Hai cu mine!
Măi Ioane, hai mai repede!

Na ,si,tie un măr.
_

© C'l'yright Societatea Cultural! lamura. 1995 • Repmducerea irner,isă ! Pagina 131 !

Maria Munteanu Limba română. Fişe - sinteză pentru învăţare şi recapitulare

MODEL DE ANALIZĂ MORFOLOGICĂ A INTERJECŢIBI

Ordinea în analiză ~ ce exprimă (sugerează), dacă are sau nu are funcţie sintactică,
functie stilistică.

Texte de aplicatie :
,,Iaca de ce nu: drăgăliţă Doamne eram şi eu acum holtei, din păcate!...
,,Ei, ei! măi Zaharie, zic eu ... de-acum şi munţii i-am pierdut din vedere... "
,,Dar vai de masul nostru!"
,,Ne întovărăşim cu dânşii, de frica lăieşilor din Ruginoasa, şi hai-hai, hai-hai,
până-n ziuă, iacă-tă-ne în Târgul Frumos ... "
(Ion Creangă - ,,Amintiri din copilărie)
iaca ~ interjecţie predicativă, predicat verbal;
drăgăliţă Doamne ~ interjecţie (provenită din părţi de vorbire desemantizate), nu are
funcţie sintactică, are valoare stilistică;

interjecţie exprimând o stare sufletească, nu are funcţie sintactică;

interjecţie, exprimă adresarea, nu are funcţie sintactică;
interjecţie, exprimă o stare sufletească, nume predicativ formează predicat
nominal cu un verb copulativ subînţeles, are valoare stilistică;
hai-hai, hai-hai ~ interjecţie compusă, exprimă o stare sufletească, complement circumstanţial
de mod, are valoare stilistică;
interjecţie predicativă, predicat verbal.

Temă:

* Analizează interjecţiile din „Amintiri din copilărie" de Ion Creangă - partea a li-a.

© Cq,yrightSocielJifaCUltura!Hamura, 1995 • R,pruducereainterli.s! IPagina 1321

 Anexa la fisa V.2 - SUBIECTUL
'
Exerciţii rezolvate
O Formulează câte un exemplu pentru fiecare parte de vorbire care poate avea
funcpa de subiect; precizează cazul.

substantiv ~
'
Copilul uimit descoperea lumea din jur.
nominativ
. .

numeral (cu val substantivală)-.. Trei au aiuns prea târziu.

pronume - . . Mulţi sunt chemaţi 1 I,

t .
'
nominativ
jdar j Q!Jfini_ sunt aleşi. 2 I
norrunativ

.adjectiv substanti.vizat - . . Apoi au venit la rând cei mici.

verb la infinitiv - . . A cânta e un har.· '

nominativ

verb la supin. - . . De visate frumos 1

/ , mai rămâne de împlinit. 2I

8 Formulează câte un exemplu pentru fiecare fel de subiect.

subiect simplu - . . Anul acesta primăvara a venit târziu.

subiect multiplu - . . Apoi s-au apropiat băieţii şi fetele mai mari.

sub1ec
'
. t·mclus _..

(în persoana verbului),,

a 1ac1.ce~spun.
~sw~

-'1
subiect subînţeles - . . Omul a intrat în casă/ ~ s-a oprit gânditor în hol.
subiect logic şi subiect gramatical ____.. Pământule muncit de ţărani.

'
subiect gramatical
propoziţii eliptice de subiect - . . În primăvara asta a plouat des. '
subiect logic

subiectivă _.. E bine 1I @ fii prevăzător. 1 I

- propoziţia 2: - . . subiectivă pentru propoziţia 1

* Subiectul se va sublinia cu - - (o linie)

Predicatul se va sublinia cu ===. (două linii)

IPagina 1331
Maria Munteanu - - - Limba română. Fişe.- sinteză pentru învăţare şi recapitulare

MODEL DE ANALIZA SINTACTICĂ A SUBIECTULUI

Ordinea în analiză: < sintactică: subiect, felul;

sintactică şi morfologică: subiect, felul, exprimat prin ...

(partea de vorbire şi caracteristicile ei morfologice)

Texte de aplicaţie:
Femei şi fete cu caţaveici de vulpe şi cu fuste de lână, dungate cu vrâste galbene
şi roşii pe fund negru, veneau la liturghie. Femeile aveau broboadă cafenie pe

cap; fetele erau cu capetele goale gătite cu flori de grădină. Unele erau frumoase
şi1pionau cu priviri agere pe cei trei oşteni. Veneau şi răzeşi fn urma lor,
~ • rn straieI e cu care ~aveau ob'1ceiu
1mbmeaµ
A A • I~saX 1as
• • ă I a oaste: c1u, bote d,e pie,e
• .,

rosă, pantaloni largi şi înveliţi în jurul Jnijlocului dintr~un şiac cafeniu şi ilice
negre cu nasturi rotunzi de argint şi cu mânecile largi. Toţi priveau curioşi la
străinii care intraseră în sat. Se uita şi Şoimaru cu luare aminte la ei, dar nici un
obraz nu-i era cunoscut.
--= ==============

femei şi fete ~ subiect exprimat, multiplu;

femeile ~ subiect exprimat, simplu;
fetele ~ subiect exprimat, simplu;
unele ~ subiect exprimat, simplu;
i. ~ subiect subînţeles;
răzăşi ~ subiect simplu, exprimat prin substantiv comun, simplu, masculin, plural,
nominativ, nearticulat;
i. 1, 2 ~ subiect subînţeles~
toţi ~ subiect simplu, exprimat prin pronume nehotărât simplu, masculin, plural,.
nominativ;
care ~ subiect simplu, exprimat prin pronume relativ simplu (substituie substantivul
„străinii") cazul nominativ, element de relaţie subordonatorîn frază, fotroduce
o propoziţie subordonată, atributivă.

Temă:

* Continuă analiza subiectelor din text.

* Analizează subiectele din fragmentul de inceput din capitolul I al romanului
,,Ucenicia lui Ionuţ" (din trilogia „Fraţii Jderi" de M. Sadoveanu)

( CI CopyriiJ!t Soci<tilto Cl!ltur.ll! Lttmura. 1995 • Repmlucma intern<I) j Pagina 134 l

 Anexa la fisa V.3 - PREDICATUL
'

Exerciţii rezolvate
O Formulează câte un exemplu pentru fiecare parte de vorbire care poate
avea funcţia de predicat.

I
verb Citea zilnic ziarul.
locuţiune verbală -.. Nu mi-am adus aminte data exactă.

Iadverb predicativ
locuţiune adverbială predicativă -..
-.. Pesemne I @n-a observat.
Cu siguranţă I <ii) vom reuşi.

interjecţie predicativă -.. Şi deodată vâiii! o ploaie de săgeţi.

8 Formulează cinci propoziţii cu predicate nominale în care verbele copulative să fie diferite.
- Părea preocupat de ceva important.
- A aiuns medic după dorinţa mamei.
- Se credea cel mai puternic.
- Asta constituie cheia problemei.
- Nimeni nu s-a născut învăţat.

8 Foloseşte verbul „a fi" cu toate valorile lui; precizează felul predicatelor

din propoziţiile formulate.
valoare predicativă -.. Locul lui r aici.

pred. verbal
valoare copulativă _.. Chipul lui@ palid.

+
pred. nominal
valoare auxiliară -.. (@chemat la serviciu din concediu.

+
pred. verbal
8 Foloseşte verbul „a rămâne" - predicativ şi copulativ, personal şi impersonal.

predicativ, personal -.. Rămâi acasă, te rog!

copulativ, personal -.. Vizitatorul a rămas încremenit în faţa tabloului.
predicativ, impersonal -.. Rămâne 1
I@ stabilim amănuntele. 2/

j Pagina 135 I
Maria Munteanu - - - - - - - - - - - - - - - - Limba română. Fişe - smteză pentru invâţare ş, r0cap1tulare

MODEL DE ANALIZĂ SINTACTICĂ A PREDICATULUI

Ordinea în analiză < sintactică -.. predicat, felul;

sintactică şi morfologică -.. predicat, felul,

exprimat prin ... (partea de vorbire şi caracteristicile morfologice)

Texte de aplicaţie

„Pe pământurile cu care norii se arată!atât de puţin !darnici, cerul poate să

reverse, când îl apucă nebunia, cea mai mare cantitate de apă ce s-a pomenit
vreodată, într-o singură zi"

-P. I
... ,L a rasant sunt atatea I acun,. dar -v_/ ce 10
V V • A
os ?.... "

,,Pământul stă într-un Joc, apele Vîn altul, fără altă intenţie de a lua contact cu
ţărmurile decât sub forma mângâietoare a valurilor. V Destul pentru reverie,
dar V prea puţin pentru viaţa plantelor şi animalelor."

„Oriunde se găsise o şuviţă de apă, ea fusese captată într-o construcţie

monumentală."

„Apa e scoasă din adâncul pământului şi V răspândită pe faţa lui de puterea

electricităţii."

(Geo Bogza)
se arată ... darnici ~ predicat nominal;
poate ~ predicat verbal;
să reverse ~ predicat verbal;
apucă ~ predicat verbal;
s-a pomenit _,.... predicat verbal;
sunt ~ predicat verbal, exprimat prin verb predicativ, personal, intranzitiv, simplu,
neregulat, conjugarea a IV-a, diateza activă, indicativ prezent, persoana a III-a
plural;
:/_ _... predicat verbal subînţeles;
stă ~ predicat verbal exprimat prin verb predicativ personal, intranzitiv, simplu,
regulat, conjugarea I, diateza activă, indicativ, prezent, persoana a III-a,
singular.

Temă

* Continuă analiza predicatelor din text.

* Analizează predicatele din fragmentul de început, capitolul I din romanul „Ucenicia lui Ionuţ"
de M. Sadoveanu.

( e CopyrightSociel'1eaCullllnll!l:u!wra, 1995 • Repmlucereainter,is.!) !Pagiqa 136 i

 Anexa la fÎsa V .4 - ATRIBUrfUL
'

Exerciţii rezolvate

O Formulează câte un exemplu pentru fiecare fel de atribut.

L -genitival ~ Aceasta era c h e i a ~

atribut substantival ~ - prepoziţional ~ O r a ~ ne fascinează.
- apoziţional ~ Colegul meu, ~ a mai câştigat o cupă.
atribut adjectival __. Afară e o vreme umedă.
__.
~

atribut pronominal Suferinţa~ devenise suferinţa lui.

atribut verbal __. Gândul de a pierde era chinuitor.
__.
~

atribut adverbial Mergea pe trotuarul din dreapta.

__.
~

atribut interjecţional
~·
Din vale se auzeau strigăte de hăis! si cea!

8 Formulează câte un exemplu pentru fiecare parte de vorbire prin care poate
fi exprimat atributul; precizează felul lui.

prin substantiv --. Invoc mereu cugetările poetului Eminescu

~~
'f„
. 1gerut1va1
atri"b ut subst.antiva . 1
,,. atn"b ut substantlva .. l
apoz1ţ1ona

prin adjectiv --. O ceaţă deasă acoperea cerul.

Tatribut adjectival
prin numeral ~ Aveau ţ copii.

~ atribut adjectival
Vocile celor doi se desluseau cu greu.
~ '·
atribut substantival genitival
prin pronume --. Să nu mai faci glume din astea!
. ~
atribut pronominal genitival

prin verb ~
.--
prin adjectiv pronominal --. Nil vom uita aceste zile agitate.

O minte luminată aduce împăcarea.

atribut adjectival
~ (participiu adjectivizat)
~
atribut adjectival
Plăcerea de a vorbi te cuprinde pe nestiute. ~ (verb la infinitiv)
~ '

prin adverb

prin interjecţie
~

~
·, atribut verbal
Odaia de sus rămăsese liberă.

atribut adverbial
Halal impresie am făcut!

' atribut interjecţional

* Subliniaţi atributele cu o linie ondulată.

IPagina 137 i
Maria Munteanu Limba romilnă. Fişe - sinteză pentru Fnvăţare sl recapitula"''

MODEL DE ANALIZĂ SINTACTICĂ A ATRIBUTULUI

<sintactică şi
sintactică -.. atribut, felul; .
Ordinea în analiză
m=g:-+- atribut, felul, exprimat prin ...
(partea de vorbire şi caracteristicile ei morfologice)

Texte de aplicaţie

......................
„Dragu-mi era satul Q9§!!1!_ ~ u m o s ~ şi ~ ca cristalul, în
\

care se oglindeşte cu mâhnire Cetatea Neamţului de ~veacuri! Dragi-mi erau ţata şi

mama, fraţii şi surorile, şi băieţii ~ ~ . cu cari, în zilele
~ ~ mă desfătau pe gheaţă şi la săniuş, iar vara, în z i l e ~ ~ ..
cutreierau dumbrăvile şi Juncile ~ prundul cu ~ ţarinile ~
cu florile si mândrele dealuri, de după care-mi zâmbeau zorile în zburdalnica
câmpul .............,.,~ ~

vârstă a tinereţii!"
~

(Ion Creangă „Amintiri. .. ")

„Era liniste împărătească. Nu se auzeau decât tălăngile, din ce în ce mai îndepărtate, ale
" ' ~ ~
turmelor de deasupra."
~

nostru - . . atribut adjectival;

cu Ozana-.. atribut substantival prepoziţional;
cea curgătoare - . . atribut adjectival;
limpede - . . atribut adjectival exprimat prin adjectiv propriu-zis primar, simplu, variabil
cu o terminaţie şi două forme flexionare, se acordă în gen, număr şi caz cu
substantivul „Ozana" (feminin, singular, acuzativ), pozitiv, nearticulat;
satului - . . atribut substantival genitival, exprimat prin substantiv comun, simplu,
neutru, singular, genitiv, articulat cu articolul hotărât propriu-zis enclitic „lui";

Temă

* Continuă analiza atributelor din text

* Analizează atributele din acelaşi fragment indicat în fişa anterioară, din „Ucenicia lui Ionuţ"
de M. Sadoveanu.

Ci CqiyrightSociet:ieaCuUuralăLamura, 1995 • Repmducereaintert.is~ IPagina 1381

 Anexa la fÎsa V.5 - COltlPLEJIENTU L
~

Exerciţii rezolvate

O Formulează câte un exemplu pentru fiecare fel de complement; precizează prin ce este exprimat

complement direct: - . L-am văzut şi ieri.

complement indirect: - . Profesorul le-a dat elevilor multe probleme.
complement de agent: - . Poezia a fost scrisă de M. Eminescu.
complement circumstanţial de loc: - . Pe aici nu se trece!
complement circumstanţial de timp: - . Săptămâna asta luăm vacanţă.
complement circumstanţial de mod: - . Vorbea blând.
complement circumstanţial de cauză: _. Din cauza frigului, puiul îngheţase.
complement circumstanţial de scop: - . Am cu~părat discul pentru a- I1 !dărui.
alte complemente circumstanţial ~ Nu te lasă nici mort.
\ În caz de primejdie, sunt pregătit.
Am luat discuri în Joc de erup.

9 Formuleazăcâte un exemplu pentru fiecare parte de vorbire care poate avea functia
de complement; precizează felul complementului.

substantiv: _. Se pricepea la calculator.

. Ycomplement indirect
numeral: - . I-a spus-o a doua oarll.
· . Tcomplement circumstanţial de timp
pronume: - . S-a rugat să-i ajute pe ai noştri.
f complement direct
verb la mod nepersonal: _. Citea ascultând muzicll.
Tcomplement circumstanţial de timp
adverb: _. Soseşte_mâine. S-aşt~pt aici.

.Tcomplement circumstanţial de loc

Interjecţie: _. Mergea hodoronc„tronc!
. . . Ycomplement cjrcµmstanţial de mod
adjectiv (m~i rar): _. E cunoscut de împăciuitor,
+
com.plement circurnstţmţiaJ qţ relaţie

* Notă:
Subliniaţi complem,ţ:nteJe cu o linie punctatii . , ......... ,

iPagina I 39 j
Maria Munteanu Limba română. Fişe - sinteză pentru învăţare şi recap,tulare

MODEL DE ANALIZĂ SINTACTICĂ A COMPLEMENTULUI

Ordinea în analiză_,... sintactică:

sintactică şi morfologică: compjement, felul, expJima1J2rin ...
{p3 rtca de vorbire ~1racteristicile ei
l_l1orfologice)

Texte de aplicaţie: „În_tiuaaceea nu era nici u.n nor deasupra, şi uriaşii munţi, care
atâtea zi!~ frăm,înt,iseră şi sloboziseră, din coamele lor zbârlite pâm1
fa c_ţE, ploile, tn1snetele şi ş_uvo,1iele, erau acum blajini. tihniţi şi
prÎdidiţi ele soare ... (. .. ) Numaidecât nişte nouraşi albi se
destn1mar[1 .fn ae_r, iar prifptistiile rostogoliră un ropot de pistoale
(... ) Se strecură pe lângjj_gnzid, ajunse pe Măriuca şi târându-i dup_ă
ea, începu să urce coasta din fag în fag ... "
(G. Galaction „La Vulturi")

„Abia avu putere să se stăpânească, înghiţi greu de câteva ori

şi rămase plivind întunecos spre mormântul de dinaintea lui:
... Ca p_rin farmec, clopotele porniră iar, a treia oară ...
A pierit ucis· de buzdugan mişelesc, . pentru că s-a ridic.at pentru
drepturile şi ocinile noastre strămoşeşti, scotând la război toate
neamurile."
---

(M. Sadoveanu „Neamul Şoimăreştilor")

În ziua _,... complement circumstanţial de timp;

deasun.ra _,... complement circumstanţial de loc;
zile _,... complement circumstanţial de' timp, exprimat prin substantiv comun,
simplu, feminin, plural, acuzativ, nearticulat;
din coamele _,... complement circumstanţial de loc, exprimat prin substantiv comun,
simplu, feminin, plural, acuzativ, articulat cu articolul hotărât
propriu-zis enclitic „le", precedat de prepoziţia simplă „din";

Temă:

* Continuă analiza complementelor din text.

* Analizează complementele din acelaşi fragment indicat anterior.

© Ct~}Tigh1S0cîe1:iuaCuhuralJLunur.L 19115 • Repn.klumeJtn!m1-.'l [ Pagina 140 I

Maria Munteanu Limba română. Fişe - sinteză pentru învăţare şi recapitulare

B. MODEL DE ANALIZA SINTACTICĂ A FRAZEI Anexa la fisa V.6 - FRAZA

'
1. @ ~ mămuca I bolnavă, I zise el într-un târziu, eu, I ~ eram cel
1 2
/
4

mezin, 3
/ stăteam lângă dânsa / ,
4 5
era
să])- i !dau apă /, ~ î i era sete. 6/
(M. Sadoveanu) Ordinea operaţiilor în analiza frazei
a) predicatele şi felul lor subiectele

1 - era bolnavă predicat nominal mămuca O Citeşti fraza cu multă atenţie, pentru a înţelege comunicarea (sensul ei).
2 - zise predicat verbal el
3 - eram cel mezin predicat nominal inclus
4 - stăteam predicat verbal eu
5 - să dau predicat verbal inclus
6 - era predicat verbal sete @ Subliniezi predicatele, le verifici consultând fişele PREDICATUL şi VERBUL;
când eşti sigur de numărul lor, le scoţi în coloană, sub frază, numerotate în ordinea
b. felul_propoziţiilor şi raporturile dintre ele din text, şi precizezi felul lor.
1 - subordonată circumstanţială de timp regentă propoziţia 4 [când stăteam ... ?]
2 - incidentă
3 - subordonată atributivă regentă propoziţia 4 [care eu?] @ Marchezi elementele de relaţie:
4 - PRINCIPALĂ
5 - subordonată circumstanţială de scop regentă propoziţia 4 [cu ce scop stăteam?
6 - subordonată circumstanţială de timp regentă propoziţia 5 [când să dau?] D -->- pe cele coordonatoare
P.P.
c) schema frazei
Q @ incidentă
Q -->- pe cele subordonatoare

~~I~ 0 Delimitezi propoziţiile şi le numerotezi în ordinea predicatelor. [Atenţie

G) ® ® cs eventualele intercalări!]
la
CT At. i I u

® CT
2. Chestia mai supărătoare~ ' /@ 3I ~ aceştia distrug bateria 2 I, se duc pe [* Identifici subiectele predicatelor şi le treci, în coloană, în dreptul predicatelor; vei
urmă cu avioanele 3/ Iii] îneac(Ţara] în sânge. 4/ (M Preda)
evita astfel multe confuzii şi vei depista subordonatele subiective.]
a) predicatele şi felul lor
I - e predicat nominal incomplet la nivel de propoziţie - are predicativă în frază
2 - distrug predicat verbal 0 Precizezi felul propoziţiilor şi felul raporturilor între ele, regentele subordonatelor;
3 - seduc predicat verbal coordonările.
4 - îneacă în sânge predicat verbal

b) felul propoziţiilor, regentele, raporturile 0 Alcătuieşti schema frazei.

I -PRINCIPALĂ
2- subordonată condiţională -.. regentă prop. 3 [cu ce condiţie se duc?]
* Observaţie
3 - subordonată predicativă _.. regentă prop. 1 [care e chestia?] Când textul conţine mai multe fraze sau propoziţii independente şi fraze,
4- subordonată predicativă -.. regentă prop. 1 [care e chestia?] marcaţi fiecare unitate sintactică cu o baTă dublă.. [llJ
c) schema frazei
pp
G) k'

~y -~
PR ~
\._::!)
ş1
cop.
8) PR Exerciţii rezolvate
]I
Vă oferim două modele de analiză sintactică a frazei:
A) unul complet, desfăşurat, destinat folosirii la examen (concurs)
(vezi paginile din mijloc)
Temă:
B) unul mai schematic, indicat în perioada de învăţare
* Analizează frazele din poeziile „Scrisoarea li" (versurile 1-6, 39 sau 45-50) şi „Şi dacă ... " (integral) (vezi ultima pagină)
de Mihai Eminescu.

il Copyright Societatea Culturală Lrunura. 1995 • Reprouuo,rca intmisă I Pagina 1441 © CopyrightSocietateaCulturalăl..amura, 1995 • Repn.xlucereainterzisă IPagina 141 I
Maria Munteanu Limba română. Fişe - sinteză pentru învăţare şi recapitulare
Anexa la fisa V.6 - FRAZA
~

A. MODEL DE ANALIZĂ SINTACTICĂ A FRAZEI (desfăşurată) 5 -e fugise şi ea, - . propoziţie subordonată circumstanţială de mod, (enunţiativă,
afirmativă, dezvoltată), în raport de subordonare faţă de propoziţia 4, ·

în care este intercalată, introdusă în frază prin adverbul relativ „cum";

La urmă, Agripina ştia 1JGi) mai erau pe acasă şi alte gospodine 2/, ~ trebuie 3 I
(ij)fi fugit 4 I Cciiiii:> fugise şi ea 5 I, prin pădure, 4 I ~i I 6/ turcii 7 I negreşit 6 I @
se luaseră după ele! 7 I
(Gala Galaction)
6 - lfZJ [...] ..J@ negreşit -JD>- propoziţie subordonată completivă directă (enunţiativă, afirmativă,
simplă) în raport de subordonare faţă de propoziţia 1,
în introdusă
frază printr-un element de relaţie subînţeles (conjuncţia subordonatoa-
a) predicatele şi felul lor
re „că"), în raport de coordonare copulativă cu propoziţia 2, realizat
prin conjuncţia coordonatoare copulativă „şi"; regentă pentru prop. 7;
1 - stia
, -.. predicat verbal
2 - erau -.. predicat verbal
3 - trebuie -.. predicat verbal 7 -@ [turcii] se luaseră după ele! _.,. propoziţie subordonată subiectivă (exclamativă, afirmativă,
4 - să fi fugit -.. predicat verbal dezvoltată) în raport de subordonare faţă de propoziţia 6, introdusă în
5 - fugise -.. predicat verbal frază prin conjuncţia subordonatoare „că".
6 - negreşit -.. predicat verbal
7 - se luaseră (după ... ) -.. predicat verbal
c) Schema relaţională a frazei

b) felul propoziţiilor şi raporturile dintre ele; elementele de relaţie Pp

1 - La urmă, Agripina ştia _.,.. propoziţie pri~cipală (enunţiativă, afirmativă, dezvoltată), regentă Ci)

J ş~rs\
pentru propoziţiile 2 şi 6;

CD CD
2 -@mai erau pe -acasă şi alte gospodine, ....,. propoziţie subordonată completivă directă (enunţiativă, ~ cop \::_)
afirmativă, dezvoltată) în raport de subordonare faţă de propoziţia 1, (1)
,ro
~ (.)
introdusă în frază prin conjuncţia subordonatoâre „că"; regentă pentru (.)

prop. 3;
At.
0)~1 0 SB
3 - @ trebuie ~ propoziţie subordonată atributivă (enunţiativă, afirmativă, simplă), în
raport de subordonare faţă de propoziţia 2, introdusă în frază prin
pronumele relativ „care'·; regentă pentru prop. 4;
SB
0s
;:j
(.)

-@ fi fugit [5] prin pădure, -..propoziţie subordonată subiectivă (enunţiativă potenţială,

4
afirmativă, dezvoltată)

introdusă
în raport de subordonare faţă de propoziţia 3,
în frază prin conjuncţia subordonatoare „să" (care este şi
CM
®
morfem al modului conjunctiv); regentă pentru prop. 5; Observaţii: Dacă prin enunţul exerciţiului se cer numai anumite
- operaţii din analiza sintactică a frazei,
veţi efectua numai acele operaţii;

- Indiferent dacă se precizează sau nu, identificarea predicatelor este obligatorie

© CcpyrightSocictate2CulturalăLamura, 1~5 • Reproiucere::iinterzisă
în analiza frazei.
Pagina 142
Pagina 143