Cuprins

 ascunde

Început


Biografie
Toggle Biografie subsection
o
Primii ani

o
Franța și Statele Unite ale Americii

o
Anii următori

o
Cetățean american

o
Edison

o
Colorado Springs


Imagini


Note


Bibliografie


Legături externe


Vezi și

Nikola Tesla
159 limbi
 Articol
 Discuție
 Lectură
 Vedeți sursa
 Istoric

Unelte














De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Nikola Tesla

Date personale

Nume la naștere Nikola Tesla 

Născut 10 iulie 1856[4][5][1][6] 
Smiljan, Imperiul Austriac[7][1] 

Decedat 7 ianuarie 1943 (86 de ani)[7][4][5][8] 

Hell's Kitchen(d), New York, SUA 

Înmormântat Muzeul Nikola Tesla[1] 

Cauza decesului cauze naturale[1] (infarct miocardic[9]

[1]
) 

Părinți Milutin Tesla[*][1]

Gica Mandici[*][1] 

Frați și surori Marica Kasanovic[*][1] 

Cetățenie  Imperiul Austriac (10 iulie 1856–1867)

[1]
  Regatul Ungariei[*] (1867–31
octombrie 1918)
 Statele Unite ale Americii (30 iulie
1891–7 ianuarie 1943)[1] 

Etnie sârb 

Religie Biserica Ortodoxă Sârbă 

Ocupație inventator
inginer electrician[*]
inginer mecanic[*]
fizician
futurist[*] 

Limbi vorbite limba engleză[1]

limba franceză[1]
limba cehă[1]
limba maghiară[1]
limba germană[1]
limba latină[1]
limba italiană[1]
limba croată[10][11]
limba sârbă[12] 

Activitate

Rezidență Praga
Budapesta
Graz[1]
Paris[1]
Colorado Springs[1]
New York City[1]
Karlovac
Smiljan  

Domeniu electronică[1]
inginerie mecanică[*][1]
fizician
mecanică
inventator  

Instituție Tesla Electric Light &

Manufacturing[*][1]
Westinghouse Electric Corporation[*]
[1]
  

Alma Mater Karlovačka gimnazija[*][1]

Universitatea Tehnică Graz[*][1]
Universitatea Carolină  

Organizații Academia Sârbă de Științe și Arte[1]

Institutul Inginerilor Electrotehniști și
Electroniști[1]
Academia Sârbă de Științe și Arte[1]  
 Premii Ordinul Vulturul Alb în grad de Mare
Cruce[*][2]
Medalia Edison[*] (1916)[1]
Medalia Elliott Cresson[*] (1894)[1]
Medalia John Scott[*] (1934)[1]
Knight Grand Cross of the Order of
Saint Sava[*]
National Inventors Hall of Fame[*][1]
doctor honoris causa al Universității
din Zagreb[*][1]
Ordinul Leul Alb în grad de mare
cruce[*] (1936)
IEEE Fellow[*]
Fellow of the American Association
for the Advancement of Science[*]
Ehrendoktor der Technischen
Universität Graz[*]
Ordinul Leului Alb[3]
Ordinul Sfântul Sava[*][3]
Ordinul Vulturul Alb[*][3]
Orden Jugoslovenske krune[*][3]
Orden knjaza Danila I[*][3]  

Semnătură

Prezență online

Internet Movie Database

Modifică date / text 

[13]

Nikola Tesla (în sârbă Никола Тесла; n. 10 iulie 1856, Smiljan, Imperiul Austriac –

d. 7 ianuarie 1943, Hell's Kitchen(d), New York, SUA) a fost
un inventator, fizician, inginer mecanic, inginer electrician și unul dintre promotorii cei
mai importanți ai electricității comerciale. Tesla este considerat ca fiind un important
om de știință al sfârșitului de secol XIX și începutului de secol XX. Invențiile, precum
și munca teoretică ale lui Tesla au pus bazele cunoștințelor moderne despre curentul
alternativ, puterea electrică, sistemele de curent alternativ, incluzând sistemele
polifazice, sistemele de distribuție a puterii și motorul pe curent alternativ, care au
determinat cea de-a doua Revoluție Industrială.
Tesla era etnic sârb[14], fiind născut în satul Smilijan, în Imperiul
Austriac (actualmente în Croația). Era cetățean al Imperiului Austriac prin naștere și
mai târziu a devenit cetățean american. Prin demonstrația lui de comunicare fără fir
prin intermediul undelor radio în 1894 și după victoria în „războiul curenților”, a fost
recunoscut ca fiind unul dintre cei mai mari ingineri electricieni ai S.U.A. Mare parte
din munca sa inițială a fost pionierat în ingineria electrică modernă și multe dintre
descoperirile lui au fost de foarte mare importanță. În toată această perioadă, în
Statele Unite faima lui Tesla rivaliza cu a oricărui inventator sau om de știință al
vremii, dar din cauza afirmațiilor sale aparent incredibile și în unele cazuri aproape
neverosimile despre dezvoltarea invențiilor și inovațiilor științifice și tehnologice,
Tesla a fost în final etichetat drept un om de știință nebun.

Statuia lui Nikola Tesla în State Park lângă Cascada Niagara

Amprenta lui Tesla poate fi observată în civilizația modernă oriunde este folosită

electricitatea. Pe lângă descoperirile sale despre electromagnetism și inginerie,
Tesla este considerat un pionier în domeniile roboticii, balisticii, științei
calculatoarelor, fizicii nucleare și fizicii teoretice. Nikola Tesla considera cercetarea
diferitelor întrebări ridicate de către știință drept cea mai nobilă metodă de
îmbunătățire a condiției umane cu ajutorul principiilor științei și progresului industrial
și una care să fie compatibilă cu natura.
Cu numele său este denumită unitatea de măsură a inducției magnetice din Sistemul
Internațional (1 Tesla = 1T).

Biografie
Primii ani
Certificatul de botez al lui Nikola Tesla atestă ca dată a nașterii 28 iunie 1856. Tatăl
său a fost Milutin Tesla, preot ortodox sârb,[15][16][17][18] iar mama, Duka Mandić.
Milutin Tesla, tatăl lui Nikola Tesla, preot al Bisericii Ortodoxe Sârbe

Nikola Tesla a fost al patrulea fiu dintr-o familie cu cinci copii, având un frate mai
mare, Dane (care a murit într-un accident de echitație când Nikola avea 9 ani) și trei
surori (Milka, Angelina și Marica).[19]

Casa Memorială și sculptura Nikola Tesla (Similjan, Croația)

Familia lui s-a mutat la Gospić în 1862. Tesla a urmat cursurile școlii „Gymnasium
Karlovac” în Karlovac, unde a terminat în doar trei ani ciclul de învățământ de patru
ani.[20]
Ulterior a început studiile de inginerie electrică la Universitatea din Graz în 1875,
timp în care a experimentat unele utilități ale curentului alternativ. Unele surse afirmă
că a fost licențiat al Universității din Graz, [21][22][23] cu toate acestea, universitatea
afirmă că nu a obținut nicio diplomă și că nu a trecut mai departe de al doilea
semestru al anului trei, moment în care a renunțat la cursuri. [24][25][26][27]. În decembrie
1878 a plecat din Graz și a întrerupt legăturile cu familia. Apropiații credeau că se
înecase în Râul Mur. S-a îndreptat către Maribor (astăzi în Slovenia), unde a obținut
prima sa slujbă ca subinginer, post pe care l-a ocupat timp de un an. În timpul
acestei perioade a suferit o criză nervoasă. Tesla a fost apoi convins de către tatăl
său să se înscrie la cursurile Universității Carolina din Praga, la care a asistat în vara
anului 1880. Aici a fost influențat de către Ernst Mach. Cu toate acestea, după
moartea tatălui său a abandonat universitatea, terminând doar un curs. [28]
Citind cartea lui Ruder Boskoviç, Theoria Philosophiae Naturalis, în fata bobinei transformatorului său de
înaltă tensiune în East Houston Street, New York

Tesla își petrecea mult timp citind cărți, pe care le memora în întregime, având o
memorie fotografică.[29] Tesla a relatat în autobiografia sa că în numeroase ocazii a
experimentat momente detaliate de inspirație. În timpul copilăriei a avut mai multe
episoade de boală. Avea o afecțiune foarte ciudată, care se manifesta prin apariția
unor fascicule de lumină orbitoare în fața ochilor, adesea însoțite de halucinații.
Aceste halucinații erau asociate unui cuvânt sau unei idei care îl urmărea. Uneori
aceste halucinații îi dădeau soluția problemei care îl preocupa.
Putea vizualiza în formă reală orice obiect al cărui nume îl auzea. În prezent,
afecțiunea numită sinestezie prezintă simptome similare. Tesla putea vizualiza o
invenție cu o precizie incredibilă, incluzând toate dimensiunile, înainte de a începe
să o construiască, tehnică pe care azi o cunoaștem ca gândire vizuală. Nu obișnuia
să deseneze schițe ale invențiilor, concepea totul din minte. De asemenea, avea
premoniții ale evenimentelor care aveau să se întâmple, premoniții care au început
încă din timpul copilăriei.[29]
În 1880 s-a mutat la Budapesta pentru a munci în Compania Națională de
Telegrafie, devenită ulterior Compania Națională de Telefonie. Acolo l-a cunoscut pe
Nebojša Petrovič, un tânăr inventator sârb care trăia în Austria. În ciuda faptului că
întâlnirea celor doi a fost de scurtă durată, au lucrat împreună la un proiect care
folosea turbine gemene pentru a genera energie continuă. În momentul în care s-a
deschis centrala telefonică în 1881 în Budapesta, Tesla devenise șeful electricienilor
din companie și a fost mai târziu inginer pentru primul sistem telefonic al țării. De
asemenea a inovat un dispozitiv care, conform unora, era un amplificator telefonic,
însă pentru alții ar fi fost primă boxă de amplificare a sunetului. [30]
Franța și Statele Unite ale Americii
În 1882 Tesla s-a mutat la Paris, Franța, pentru a lucra ca inginer în Continental
Edison Company (una din companiile lui Thomas Edison), proiectând îmbunătățiri
pentru echipamentele electrice aduse de pe celălalt mal al oceanului, datorită ideilor
lui Edison. Conform biografiei sale, în același an, Tesla a inventat motorul de
inducție și a început să lucreze la mai multe dispozitive care foloseau câmpul
magnetic rotativ, pentru care a primit patentele în 1888. Puțin după aceea, Tesla s-a
trezit dintr-un vis în care mama sa murise și trezindu-se din somn a știut că, de fapt,
moartea mamei sale se produsese în realitate. [31] După aceea, Tesla s-a îmbolnăvit,
petrecând trei săptămâni pentru a se recupera în satul Tomingaj, aproape de
Gračac, locul de naștere al mamei sale.
În iunie 1884, Tesla a ajuns pentru primă dată în Statele Unite ale Americii, în
orașul New York,[32] cu o scrisoare de recomandare din partea lui Charles Batchelor,
un vechi angajat, către Thomas Edison, în care Batchelor a scris: "Cunosc doi mari
oameni, tu ești unul dintre ei; celălalt este acest tânăr". Edison l-a angajat pe Tesla
pentru a munci în compania sa ca simplu inginer electrician, unde a progresat rapid,
rezolvând mai multe probleme tehnice foarte dificile pe care le aveau produsele
companiei. Astfel că, i s-a oferit să reproiecteze complet toate generatoarele de
curent continuu ale companiei lui Edison.[33]
Tesla afirmă că i s-au oferit 50.000$ (1.1 milioane de dolari în 2007, ajustați de
inflație)[34] pentru reproiectarea motoarelor și generatoarelor ineficiente ale lui Edison,
îmbunătățind astfel serviciile și produsele oferite de compania acestuia, dar și
veniturile financiare.[29] În 1885, când Tesla a întrebat despre plată promisă, Edison i-
a răspuns: "Tesla, tu nu înțelegi umorul nostru american", rupând astfel înțelegerea
verbală.[35][36] Cu un salariu de 18$ pe săptămână, Tesla ar fi trebuit să muncească
53 de ani pentru a strânge banii promiși. Oferta era egală cu capitalul inițial al
companiei. Tesla a renunțat imediat la slujbă când i s-a refuzat o mărire de salariu la
25$ pe săptămână.[37]
Anii următori
În 1886, Tesla și-a deschis propria firma, Tesla Electric Light & Manufacturing, însă
investitorii din firma sa nu au fost de acord cu planurile sale de fabricare a unui
motor de curent alternativ și în final l-au scos afară din companie. A muncit ca
muncitor în New York, ajungând să sape șanțuri pentru a se întreține și a-și putea
continua cercetarea în sistemele polifazice de curent alternativ. În 1887, a construit
primul motor pe inducție, fără perii, alimentat cu curent alternativ, pe care l-a
prezentat la American Institute of Electrical Engineers (Institutul American al
Inginerilor Electricieni, azi IEEE, Institutul de Inginerie Electrică și Electronică) în
1888. În același an, a prezentat principiul bobinei Tesla și a început să lucreze cu
George Westinghouse la Westinghouse Electric & Manufacturing Company's, în
laboratoarele din Pittsburgh, Pennsylvania. Westinghouse a fost captivat de ideile lui
Tesla legate de sistemele polifazice, cele care puteau transmite curent alternativ la
distanțe mari.
În aprilie 1887, Tesla a început cercetările la ceea ce aveau să se numească ulterior
raze X, folosindu-se de propriul său tub de vacuum (similar al patentului său USPTO
nº 514170). Acest dispozitiv era diferit de alte tuburi de raze X prin faptul că nu avea
electrod receptor. Acum se știe că acest dispozitiv funcționă emițând electroni dintr-
un singur electrod, prin intermediul combinației de emisii de electroni prin efect de
câmp și emisie termoionică. Odată eliberați electronii, sunt foarte repede captați de
un câmp electric puternic în apropierea electrodului în timpul vârfurilor de voltaj
negativ de la ieșirea de înaltă tensiune oscilantă a bobinei Tesla, generând raze X
atunci când se lovesc de învelișul de sticlă al tubului. Tesla a folosit, de asemenea,
tuburile lui Geissler. Prin 1892, el a observat leziuni ale pielii, pe care Wilhelm
Röntgen le-a identificat mai târziu ca fiind cauzate de razele X.
În primele sale cercetări, Tesla a schițat anumite experimente pentru producerea
razelor X. El a afirmat că, cu ajutorul acestor circuite, “instrumentul ar putea genera
raze Roentgen de putere mai mare decât cele obținute cu aparatele obișnuite”. [38]

Mark Twain in laboratorul lui Tesla în 1894. Scriitorul era un mare prieten al fizicianului.

De asemenea, a atras atenția asupra pericolului folosirii circuitelor sale și a razelor X

produse de dispozitivul său cu un singur nod. Din numeroasele sale note din timpul
cercetărilor preliminare ale acestui fenomen, a atribuit leziunile pielii unor cauze
variate. El a crezut inițial că leziunile nu puteau fi cauzate de către razele Roentgen,
ci ozonului generat în contact cu pielea și în parte de acidul de azot. El credea că
acestea erau unde longitudinale, că acelea produse de către unde în plasmă. [39][40]
Un “sistem mondial pentru transmiterea energiei electrice fără cabluri” bazat pe
conductivitatea electrică a Pământului, a fost propus de Tesla, sistem care ar
funcționa prin intermediul transmisiei de energie prin diferite medii naturale și
utilizarea secundară a curentului transmis între două puncte pentru alimentarea
dispozitivelor electrice. În practică, acest principiu de transmisie de energie este
posibil prin intermediul razelor ultraviolete de înaltă putere care să producă un canal
ionizat în aer între stațiile de emisie și recepție. Același principiu este folosit
în paratrăsnete, electrolaser și arma de electroșoc[41] și, de asemenea, a fost
propusă pentru a opri vehiculele. [42] Vehicle Disabling Weapon by Peter A.
Schlesinger, President, HSV Technologies, Inc. NDIA Non-Lethal Defense IV 20–22
Măr 2000
Tesla a inventat transmisia de energie fără fir la începutul anului 1891. Efectul Tesla
(numit așa în onoarea lui) este un concept pentru aplicațiile acestui tip de transport
de electricitate.
Generatorul de curent electric al lui Nikola Tesla, care utilizeaza circuitele de curent alternativ pentru
transportul de energie la distante mari.

Cetățean american
În 30 iulie 1891, la vârsta de 35 de ani, Tesla a devenit cetățean american și și-a
instalat laboratorul în Bulevardul 5 din New York. Apoi l-a mutat în Strada Houston.
În acest loc, în timp ce făcea experimente legate de rezonanța mecanică cu
oscilatoare electromecanice, a generat rezonanță în câteva clădiri din vecinătate,
deși, potrivit frecvențelor utilizate, nu a afectat clădirea în care-și avea laboratorul.
Cum vecinii au făcut plângere la poliție și zgomotul creștea, exact în momentul în
care a ajuns poliția acolo, a avut inspirația să folosească un ciocan pentru a termina
experimentul.
Pe de altă parte, a făcut să funcționeze lămpi electrice în ambele laboratoare din
New York, furnizând astfel probe privind potențialul de transmisie a energiei fără fir.
Unii dintre prietenii săi cei mai apropiați erau artiști. A fost prieten cu Robert
Underwood Johnson, editor la Century Magazine, care a publicat câteva poeme
sârbe ale lui Jovan Jovanović Zmaj, traduse de Tesla. De asemenea, în acea
perioadă, Tesla a fost atras de filozofia vedică, hinduism, învățăturile lui Swami
Vivekananda, în așa măsură încât a început să folosească termeni în sanscrită
pentru a denumi unele concepte fundamentale referitoare la materie și energie. [43]
La 36 de ani i-au fost acordate primele patente în materia alimentării polifazice și a
continuat cercetările asupra principiilor câmpului magnetic rotativ. Din 1892 până în
1894 a activat că vicepreședinte al Institutului American de Inginerie Electrică,
precursorul alături de Institutul de Inginerie Radio al actualului IEEE. Din 1893 până
în 1895, a cercetat curentul alternativ de înaltă frecvență. A generat un CĂ de un
milion de volți folosind o bobină Tesla conică și a cercetat efectul
pelicular la conductori, a proiectat circuitele LC, a inventat o mașină care să inducă
somnul, lămpi de descărcare fără fir și transmisia de energie electromagnetică,
construind primul radio-transmițător. În Saint Louis, Misourri, a făcut o demonstrație
în radiocomunicații în 1893. Adresându-se Institutului Franklin
din Philadelphia, Pennsylvania și la Național Electric Light Association, a descris și
demonstrat cu detalii aceste principii. Tesla a experimentat și radiația cosmica de
fond. El credea că era doar o chestiune de timp pentru ca omul să poată să
adapteze mașinile la angrenajul naturii, declarând: "Nu vor trece multe generații
până când mașinile noastre vor putea funcționa folosind o energie obținută din orice
punct din univers".[44]
La Expoziția Universală de la Chicago în 1893 a fost pentru primă dată un edificiu
dedicat numai exponatelor electrice. La acest eveniment, Nikola Tesla și George
Westinghouse au prezentat vizitatorilor alimentarea cu curent alternativ ce a fost
utilizată pentru iluminarea expoziției. În plus, s-au prezentat lămpile fluorescente și
becurile lui Tesla de un singur nod. [45]
Tesla a explicat, de asemenea, principiile câmpului magnetic rotativ și motorul
asincron sau de inducție demonstrând cum se oprește un ou de cupru la finalul
demonstrației dispozitivului cunoscut că "Oul lui Columb".
Tesla a inventat așa-numitul generator al lui Tesla în 1895, alături de invențiile lui
despre lichefierea gazelor. Tesla știa, datorită descoperirilor lui Kelvin, că aerul în
stare lichidă absoarbe mai multă căldură decât cea cerută teoretic când trecea
înapoi în stare gazoasă și era utilizat pentru a mișca anumite dispozitive. Chiar
înainte de a-și finaliza cercetarea în acest domeniu și a patenta invenția, a avut loc
un incendiu în laboratorul său, distrugându-i toate echipamentele, modelele și
invențiile. Puțin după aceea, Carl von Linde, în Germania, a prezentat un patent al
aceleiași invenții.[46]
Edison
Hotărârea lui Tesla în a demonstra superioritatea curentului alternativ asupra
curentului continuu al lui Edison a generat ceea ce se cunoaște drept "războiul
curenților". În 1893 s-a organizat în Chicago o expoziție publică a curentului
alternativ, demonstrându-se superioritatea acestuia asupra curentului continuu al lui
Edison. În același an, Tesla a reușit să transmită energie electromagnetică fără
cabluri, construind primul radio-transmițător. A prezentat patentul acestuia în 1897,
doi ani după, Guglielmo Marconi reușind prima transmisie radio. Marconi a
înregistrat patentul în 10 noiembrie 1900 și i-a fost refuzat, considerându-se o copie
a patentului lui Tesla. A început astfel un litigiu între compania lui Marconi și cea a lui
Tesla. După ce a studiat mărturiile mai multor proeminenți oameni de știință, Curtea
Supremă de Justiție a Statelor Unite ale Americii a hotărât în 1943 că dreptatea era
de partea lui Tesla (deși numeroase cărți îl menționează, încă, pe Marconi drept
inventator al radioului).[47]
La finalul secolului XIX, Tesla a demonstrat că folosind o rețea electrică de
rezonantă și ceea ce în acel timp era cunoscut drept "curent de înalță frecventă" (azi
se consideră de joasă frecventă), era nevoie doar de un conductor pentru a alimenta
un sistem electric, fără a fi necesar niciun alt metal sau conductor de pământ. Tesla
a denumit acest fenomen "transmisia de energie electrică prin intermediul unui
singur cablu fără întoarcere". A conceput și proiectat circuitele electrice rezonante
formate dintr-o bobina și un condensator, esențiale pentru emisia și recepția de unde
radioelectrice, grație fenomenului de rezonantă. Ceea ce de fapt crea și transmitea
erau unde electromagnetice, plecând de la alternatoare de înalță frecventă, doar că
nu le-a aplicat la transmisia de semnale radio cum a făcut Marconi, ci doar a încercat
să transmită energie electrică la distanță fără cabluri. Tesla a afirmat în 1901: "Acum
vreo 10 ani, am recunoscut faptul că, pentru a transportă curent electric la distanțe
mari, nu era deloc necesar să folosesc un cablu de întoarcere, ci că oricare cantitate
de energie ar putea fi transmisă folosind doar un cablu. Am arătat acest principiu
prin numeroase experimente care, în acele momente au atras o atenție
considerabilă a oamenilor de știință". [48]
Totuși, Edison încă încercă să împiedice teoria lui Tesla prin intermediul unei
campanii prin care să arate populației cât de periculoasă era folosirea acestui tip de
curent, drept pentru care, Harold P. Brown, un angajat al lui Edison, contractat
pentru investigarea electrocutării, a inventat scaunul electric.
În primăvara anului 1891, Tesla a realizat demonstrații cu diverse mașini la Institutul
American de Inginerie Electrică la Universitatea din Columbia. A demonstrat cu
această ocazie că toate tipurile de aparate puteau fi alimentate prin intermediul unui
cablu unic, fără un conductor de întoarcere. Acest sistem de transmisie a fost
protejat în 1897 cu patentul U.S.0,593,138.
La Cascada Niagara s-a construit primă centrală hidroelectrică datorită descoperirilor
lui Tesla în 1893, reușind în 1896 să transmită electricitate orașului Buffalo, New
York. Cu sprijinul financiar al lui George Westinghouse, curentul alternativ l-a înlocuit
pe cel continuu. Tesla a fost considerat de atunci înainte fondatorul industriei
electrice.
În 1891 a inventat bobina Tesla.[49]
În onoarea sa, se denumește "Tesla" unitatea de măsură a câmpului magnetic
în Sistemul internațional de unități.
Colorado Springs
În 1899, Tesla se mută într-un laborator din Colorado Springs, Statele Unite ale
Americii, pentru a-și începe experimentele și măsurătorile cu înaltă tensiune.
Obiectivele lui Tesla în acest laborator erau construirea unui transmițător de mare
putere, perfecționarea mediilor pentru a individualiza și izola puterea transmisă și
determinarea legilor de propagare a curenților prin pământ și prin atmosferă. [50] În
timpul celor 8 luni petrecute în Colorado Springs, Tesla a scris note zilnice cu o
descriere detaliată a investigațiilor sale. Acolo și-a dedicat timpul atât pentru a
măsura și proba enorma sa bobină Tesla, cât și pentru a îmbunătăți receptori de mici
semnale și a măsura capacitatea unei antene verticale. De asemenea, a realizat
experimente despre mingile de foc, cele pe care afirmă că le-ar fi produs.
Într-o zi, Tesla a observat și semnalat un comportament neobișnuit al unui
instrument care înregistra furtunile. Era vorba de înregistrări periodice când o furtună
se apropia și se depărta de laborator. El a concluzionat că apăreau unde staționare
care puteau fi create de oscilatorul său. Cu echipamente foarte fiabile a putut realiza
măsurători ale razelor care cădeau la mare distanță de laboratorul său, observând
că undele de descărcare creșteau până la un vârf și apoi descreșteau înainte de a
se repetă ciclul complet. Tesla a presupus că acestea se datorau faptului
că Pământul și atmosfera posedau electricitate, ceea ce făcea ca planeta să se
comporte că un conductor de dimensiuni nelimitate, în care era posibilă transmisia
de mesaje telegrafice fără fir și, mai mult, transmisia de energie electrică la oricare
distanță terestră aproape fără pierderi prin rezonanță. Tesla descoperise că putea
produce un inel în jurul pământului, ca un clopot, cu descărcări la fiecare două ore și
de asemenea putea să-l facă să rezoneze electric. A descoperit că rezonanța Terrei
era de 10 Hz, o valoare destul de exactă pentru acel timp, ținând cont că azi se
cunoaște că această frecvență este de 8 Hz. După ce a descoperit cum să se creeze
unde electrice permanente pentru a transmite energie electrică în jurul lumii,
cercetătorul german W. O. Schumann a postulat că pământul și ionosfera formează
un complex de unde sferice, prin intermediul căruia se pot propaga unde
electromagnetice de foarte joasă frecvență (cunoscute drept ELF) generate de către
activitatea tuturor razelor la nivel mondial cu valori apropiate de 8 Hz, fenomen care
este cunoscut drept Rezonanță Schuman.

Nikola Tesla in laboratorul său din Colorado Springs, în jurul anului 1900.

Dinamul de c.a. al lui Nikola Tesla folosit pentru generarea curentului alternativ care este folosit pentru
transportul energiei electrice la mari distanțe.

Imagini


Telegrama lui Vladko Maček adresată lui Nikola Tesla

 

Telegrama lui Nikola Tesla către Vladko Maček

 

Pașaportul lui Nikola Tesla, pagina 1, 1883

Note
1. ^ a b c d e f g h i j k l m n o p q r s t u v w x y z aa ab ac ad ae af ag ah ai aj Nikola Tesla (în engleză), Biography.com,
accesat în 3 iulie 2020 Eroare la citare: Etichetă  <ref>  invalidă; numele
"bf3fc677b7f4b0e2257870a455cd630e" este definit de mai multe ori cu
conținut diferit Eroare la citare: Etichetă  <ref>  invalidă; numele
"bf3fc677b7f4b0e2257870a455cd630e" este definit de mai multe ori cu
conținut diferit Eroare la citare: Etichetă  <ref>  invalidă; numele
"bf3fc677b7f4b0e2257870a455cd630e" este definit de mai multe ori cu
conținut diferit
2. ^ Nikola tesla (în engleză), Biography.com, accesat în 3 iulie 2020
3. ^ a b c d e http://www.krugosvet.ru/articles/51/1005165/1005165a1.htm Lipsește sau este vid: |
title= (ajutor)
4. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015
5. ^ a b c d Nikola Tesla, SNAC, accesat în 9 octombrie 2017
6. ^ a b Nikola (Nicola) Tesla, Brockhaus Enzyklopädie
7. ^ a b c Тесла Никола, Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978)[*]
8. ^ a b Nikola Tesla, Find a Grave, accesat în 9 octombrie 2017
9. ^ http://www.teslauniverse.com/nikola-tesla-timeline-1943-tesla-dies-at-86 Lipsește sau este vid: |
title= (ajutor)
10. ^ Autoritatea BnF, accesat în 10 octombrie 2015
11. ^ Prodigal Genius: The Life of Nikola Tesla[*] Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
12. ^ Autoritatea BnF, accesat în 7 decembrie 2020
13. ^ „File:Nikola Tesla (online-audio-converter.com).ogg - Wikimedia Commons” (în engleză).
commons.wikimedia.org. Accesat în 25 februarie 2023.
14. ^ Seifer, Marc (1996). Wizard: The Life and Times of Nikola Tesla; Biography of a Genius.
Secaucus, NJ: Carol Publishing Group.
There is something in me which is only perhaps illusory," Tesla began, "[It is] like that which often
comes to young, enthusiastic persons, but if I were to be sufficiently fortunate to bring about at
least some of my ideas it would be for the benefit of humanity. ... If these hopes become one day
a reality, my greatest joy would spring from the fact that this work would be the work of a Serb.
15. ^ Dommermuth-Costa 1994, p. 12, "Milutin, Nikola's father, was a well-educated priest of the
Serbian Orthodox Church.".
16. ^ Cheney 2011, p. 25, "The tiny house in which he was born stood next to the Serbian Orthodox
Church presided over by his father, the Reverend Milutin Tesla, who sometimes wrote articles
under the nom-de-plume 'Man of Justice'".
17. ^ Carlson 2013, p. 14, "Following a reprimand at school for not keeping his brass buttons polished,
he quit and instead chose to become a priest in the Serbian Orthodox Church".
18. ^ Burgan 2009, p. 17, "Nikola's father, Milutin was a Serbian Orthodox priest and had been sent to
Smiljan by his church.".
19. ^ Margaret Cheney, Robert Uth, and Jim Glenn, "Tesla, Mașter of Lightning". Barnes & Noble
Publishing, 1999. ISBN 0-7607-1005-8.
20. ^ Walker, E. H. (1900). Leaders of the 19th century with some noted characters of earlier times,
their efforts and achievements în advancing human progress vividly portrayed for the guidance of
present and future generations. Chicago: A.B. Kuhlman Co., p, 474
21. ^ Wysock, W.C.; J.F. Corum, J.M. Hardesty and K.L. Corum (22 de octubre de 2001). «Who Was
The Real Dr. Nikola Tesla? (A Look At His Professional Credentials)» (PDF). Antenna
Measurement Techniques Association, posterpape
22. ^ The Book of New York: Forty Years' Recollections of the American Metropolis" says he
matriculated 4 degrees (physics, mathematics, mechanical engineering and electrical
engineering)
23. ^ Harper's Encyclopædia of United States History from 458 A.D. to 1906. Harper & brothers 1905
24. ^ Nikola Tesla: The European Years, D. Mrkich
25. ^ Wohinz, Josef W. (16 de mayo de 2006). «Nikola Tesla und Graz». Technischen Universität
Graz. Consultat în 29-01-2006
26. ^ Wohinz, Josef W. (Ed,) (2006). Nikola Tesla und die Technik în Graz. Graz, Austria: Verlag der
Technischen Universität Graz. pp. 16. ISBN 3-902465-39-5; ISBN 978-3-902465-39-9
27. ^ Kulishich, Kosta. «Tesla Nearly Missed His Career aș Inventor: College Roommate Tells»,
Newark News, 27 de agosto de 1931.. Cited în Seifer, Marc, The Life and Times of Nikola Tesla,
1996
28. ^ Seifer, Marc (1996). Wizard: The Life and Times of Nikola Tesla; Biography of a Genius.
Secaucus, NJ: Carol Publishing Group
29. ^ a b c Cheney, Margaret (2001) [1979]. Tesla: Man Out of Time. Simon and Schuster. ISBN 0-
7432-1536-2. Consultat în 17-06-2007
30. ^ "Did Tesla really invent the loudspeaker?". 21st Century Books, Breckenridge, CO
31. ^ Marc J. Seifer (1998). Wizard. Citadel Press. ISBN 0-8065-1960-6
32. ^ "Mașter of Lightning" by Public Broadcasting Service
33. ^ «Tesla Says Edison was an Empiricist. Electrical Technician Declares Persistent Trials Attested
Inventor's Vigor. 'His Method Inefficient' A Little Theory Would Have Saved Him 90% of Labor, Ex-
Aide Asserts. Praises His Great Genius.», New York Times, 19 de octubre de 1931. Consultat în
21-07-2007. «Nikola Tesla, one of the world's outstanding electrical technicians, who came to
America în 1884 to work with Thomas A. Edison, specifically în the designing of motors and
generators, recounted yesterday some of ...»
34. ^ http://www.westegg.com/inflation/ Adjusting the reported given amount of money for inflation, the
US$50,000 în 1885 would equal US$1,140,112.60 în 2007
35. ^ Clifford A. Pickover, Strânge Brains and Genius: The Secret Lives of Eccentric Scientists and
Madmen. HarperCollins, 1999. 352 pages. P. 14. ISBN 0-688-16894-9
36. ^ "My Inventions" by Nikola Tesla, printed în Electrical Experimenter Feb–June, 1919. Reprinted,
edited by Ben Johnson, New York: Barnes & Noble, 1982. ISBN
37. ^ Jonnes,"Empire of light" p. 110
38. ^ N. Tesla, HIGH FREQUENCY OSCILLATORS FOR ELECTRO-THERAPEUTIC AND OTHER
PURPOSES. Proceedings of the American Electro-Therapeutic Association, American Electro-
Therapeutic Association. Page 25.
39. ^ Griffiths, David J. Introduction to Electrodynamics, ISBN 0-13-805326-X and Jackson, John D.
Classical Electrodynamics, ISBN 0-471-30932-X
40. ^ Proceedings of the American Electro-Therapeutic Association, American Electro-Therapeutic
Association. Page 16.
41. ^ A Survey of Laser Lightning Rod Techniques. Barnes, Arnold A., Jr.; Berthel, Robert O
42. ^ Frequently Asked Questions. HSV Technologies
43. ^ Grotz, Toby, "The Influence of Vedic Philosophy on Nikola Tesla's Understanding of Free Energy
44. ^ "Experiments With Alternate Currents Of High Potențial And High Frequency (February 1892)
 45. ^ John Patrick Barrett, Electricity at the Columbian Exposition. R.R. Donnelley 1894 (World's
Columbian Exposition, 1893, Chicago, Ill.) Page 168–169
46. ^ Pages 284-285, William R. Lyne, Pentagon Aliens, 1993.
47. ^ Un specialist în istoria radiodifuziunii, Ernst Erb, a susținut că un german a inventat radioul
înaintea lui Tesla. Probele existente nu au fost considerate suficiente, așa că afirmația lui nu este
acceptată de istorici.
48. ^ Nikola Tesla, "Talking with the Planets (1901)". Collier's Weekly, 19 februarie 1901, paginile 4-5
49. ^ The Mân who Invented the Twentieth Century: Nikola Tesla, Forgotten Genius of electricity.
Robert Lomas. Headline. 1999.
50. ^ A.S. Marincic. Nikola Tesla and the wireless transmission of energy. IEEE Transactions on
Power Aparatus and Systems Vol. PAS 101. No. 10. October 1982

Bibliografie
 Burgan, Michael (2009). Nikola Tesla: Inventor, Electrical Engineer. Mankato,
Minnesota: Capstone. ISBN 978-0-7565-4086-9.
 Carlson, W. Bernard (2013). Tesla: Inventor of the Electrical Age. Princeton
University Press. ISBN 1-4008-4655-2.
 Cheney, Margaret (2011). Tesla: Man Out of Time. Simon & Schuster. ISBN 978-
1-4516-7486-6.
 Cheney, Margaret (2001) [1981]. Tesla: Man Out of Time. Simon &
Schuster. ISBN 978-0-7432-1536-7.
 Cheney, Margaret; Uth, Robert; Glenn, Jim (1999). Tesla, Master of Lightning.
Barnes & Noble Books. ISBN 978-0-7607-1005-0.
 Childress, David (1993). The fantastic inventions of Nikola Tesla. Adventures
Unlimited Press. ISBN 978-0-932813-19-0.
 Dommermuth-Costa, Carol (1994). Nikola Tesla: A Spark of Genius. Twenty-First
Century Books. ISBN 978-0-8225-4920-8.
 Jonnes, Jill (2004). Empires of Light: Edison, Tesla, Westinghouse, and the Race
to Electrify the World. Random House Trade Paperbacks. ISBN 978-0-375-
75884-3.
 Klooster, John W. (2009). Icons of Invention: The Makers of the Modern World
from Gutenberg to Gates. ABC-CLIO. ISBN 978-0-313-34743-6.
 O'Neill, John J. (2007). Prodigal Genius: The Life of Nikola Tesla. Book
Tree. ISBN 978-1-60206-743-1.
 O'Neill, John J. (1944). Prodigal Genius: The Life of Nikola Tesla. Ives
Washburn. ISBN 0-914732-33-1.
 Pickover, Clifford A. (1999). Strange Brains and Genius: The Secret Lives Of
Eccentric Scientists And Madmen. HarperCollins.
 Seifer, Marc J. (2001). Wizard: the life and times of Nikola Tesla: biography of a
genius. Citadel. ISBN 978-0-8065-1960-9.
 Seifer, Marc J. (1998). Wizard: The Life And Times Of Nikola Tesla.
Citadel. ISBN 978-0-8065-3556-2.
 Van Riper, A. Bowdoin (2011). A Biographical Encyclopedia of Scientists and
Inventors in American Film and TV since 1930. Scarecrow Press. ISBN 978-0-
8108-8128-0.

Legături externe
 en  The Nikola Tesla Museum Arhivat în 20 iulie 2011, la Wayback Machine.
  en  Original Tesla's patents presented in documentary movie by Museum Nikola
Tesla.
 en  Nikola Tesla Niagara Falls Power Arhivat în 16 august 2011, la Wayback
Machine.
 en  Tesla Resource Surrounding the PBS "Master of Lightning" documentary
 en  World of Scientific Biography: Nikola Tesla, by Wolfram Research
 Nikola Tesla Page
 en  Tesla's grand-nephew William H. Terbo's site
 ro  Genialul Tesla, inventatorul mileniului II, 2 martie 2009, Alexandru
Safta, Descoperă
 ro  Nicolae Tesla, magician al științei Arhivat în 27 martie 2014, la Wayback
Machine.
 ro  Enigmaticul stăpân al fulgerelor Arhivat în 16 septembrie 2014, la Wayback
Machine., 22 mai 2008, Revista Magazin
 ro  70 de ani de la moartea fizicianului Nikola Tesla, „omul care a inventat secolul
XX”, 7 ianuarie 2013, Catalina Mihu, Adevărul

Vezi și

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Nikola Tesla

 Transportul energiei electrice fără fir

 Turnul Wardenclyffe sau Turnul lui Tesla
 Tajna Nikole Tesle (1980)
[ascunde]

Oameni de știință ale căror nume sunt folosite ca unități de măsură

André-Marie Ampère (amper)
Unități de bază SI
William Thomson, 1st Baron Kelvin (kelvin)
Unități derivate din SI Henri Becquerel (becquerel)

Anders Celsius (grad Celsius)

Charles-Augustin de Coulomb (coulomb)

Michael Faraday (farad)

Louis Harold Gray (gray)

Joseph Henry (henry)

Heinrich Hertz (hertz)

James Prescott Joule (joule)

Isaac Newton (newton)

Georg Ohm (ohm)
 Blaise Pascal (pascal)

Werner von Siemens (siemens)

Rolf Maximilian Sievert (sievert)

Nikola Tesla (tesla)

Alessandro Volta (volt)

James Watt (watt)

Wilhelm Eduard Weber (weber)

Anders Jonas Ångström (angstrom)

Peter Debye (debye)

Loránd Eötvös (eotvos)

Galileo Galilei (gal)

Johann Carl Friedrich Gauss (gauss)

William Gilbert (gilbert)

Heinrich Kayser (kayser)
mul de unități în electromagnetism (CGS)
Johann Heinrich Lambert (lambert)

Samuel Langley (langley)

James Clerk Maxwell (maxwell)

Hans Christian Ørsted (oersted)

Jean Léonard Marie Poiseuille (poise)

Sir George Stokes, 1st Baronet (stokes)

John William Strutt, 3rd Baron Rayleigh (rayl)

Daniel Gabriel Fahrenheit (grad Fahrenheit)
Unități imperiale și unități USA
Johann Heinrich Lambert (picior-lambert)
obișnuite

William John Macquorn Rankine (grad Rankine)

Unități nesistematice Alexander Graham Bell (bel)

Marie Curie (curie)

Pierre Curie (curie)

John Dalton (dalton)

Michael Faraday (faraday)

Heinrich Mache (Mache)

John Napier (neper)

René Antoine Ferchault de Réaumur (grad Réaumur)

 Wilhelm Conrad Röntgen (roentgen)

J. J. Thomson (thomson)

Evangelista Torricelli (torr)
ameni de știință ale căror nume sunt folosite ca unități · Oamenii de știință ale căror nume sunt utilizate în constante fizice · Persoane ale căror nume sunt utilizate în d
elementelor chimice
BIBSYS: 90062265

BNE: XX4974255

BNF: cb12567608n (data)

CiNii: DA07566440

GND: 119219166

ISNI: 0000 0001 2102 1829

LCCN: n78086404

LNB: 000220174

MusicBrainz: 7a69c37a-18ba-40dc-b808-da6c516346b3
ontrol de
utoritate
NDL: 00621553

NKC: jn20000701791

NLA: 35544219

NSK: 000000742

SNAC: w6571dm6

SUDOC: 034983023

ULAN: 500087411

VIAF: 70194046

WorldCat Identities (via VIAF): 70194046

Categorii: 
 Nașteri în 1856
 Nașteri pe 10 iulie
 Decese în 1943
 Decese pe 7 ianuarie
 Oameni din Austro-Ungaria
 Cetățeni naturalizați ai Statelor Unite ale Americii
 Descoperitori
 Fizicieni americani din secolul al XX-lea
 Fizicieni americani din secolul al XIX-lea
 Ingineri electrotehnicieni
 Ingineri americani
 Inventatori americani
 Pionieri ai radioului
 Sârbi din secolul al XIX-lea
 Sârbi din secolul al XX-lea
 Eponime ale craterelor de pe Lună
 Eponime ale asteroizilor
 Ingineri din Austro-Ungaria
 Ultima editare a paginii a fost efectuată la 18 martie 2023, ora 04:01.
 Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot exista și
clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.