Meniul principal












Cautare Salt

 Creare cont
 Autentificare
Unelte personale


Cuprins
 ascunde

Început


Începutul vieții și educația
Toggle Începutul vieții și educația subsection

Cariera și cercetările
Toggle Cariera și cercetările subsection

Viața personală
Toggle Viața personală subsection

Premii, comemorări, recunoaștere și memorie
Toggle Premii, comemorări, recunoaștere și memorie subsection

Note


Bibliografie


Vezi și


Legături externe
Alan Turing
150 limbi
 Articol
 Discuție
 Lectură
 Modificare
 Modificare sursă
 Istoric
Unelte













De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Alan Turing

Date personale

Nume la naștere Alan Mathison Turing 

Născut 23 iunie 1912[1][6][7][8] 
Greater London, Anglia, Regatul Unit
al Marii Britanii și Irlandei[9] 

Decedat 7 iunie 1954 (41 de ani)[1][6][7][8] 

Wilmslow(d), Anglia, Regatul Unit[1] 
Înmormântat Woking Crematorium[*][4][10] 

Cauza decesului sinucidere[1] (otrăvire cu cianură[*]

[11]
) 

Părinți Julius Mathison Turing[*][1]

Ethel Sara Stoney[*][1] 

Naționalitate englez

Cetățenie  Regatul Unit 

Religie ateism[12] 

Ocupație informatician
criptograf[*] 

Limbi vorbite limba engleză[13] 

Activitate

Rezidență  Regatul Unit

Domeniu matematician, logician, criptanalist

Număr Erdős 5  

Instituție Universitatea Cambridge

Universitatea Princeton

Alma Mater King's College[*][1]

Universitatea Princeton
Sherborne School[*][1]
Hazlehurst Community Primary
School[*][2]  

Organizații Societatea Regală din Londra  

Conducător de
Alonzo Church
doctorat

Doctoranzi Robin Gandy[*]

Beatrice Helen Worsley[*][3]  

Cunoscut Problema opririi

pentru Mașina Turing
Testul Turing

Premii Membru al Societății Regale[*] (1951)[4]

[2]

Ofițer al Ordinului Imperiului

Britanic[*] (24 iunie 1946)[5]
premiul Smith[*] (1936)  

Semnătură
 Prezență online

site web oficial

Internet Movie Database

Modifică date / text 

Alan Mathison Turing, OBE, FRS (ˈtjʊ(ə)rɪŋ) (n. 23 iunie 1912, Greater

London, Anglia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei – d. 7
iunie 1954, Wilmslow(d), Anglia, Regatul Unit) a fost
un informatician, matematician, logician, criptanalist, filosof și maratonist britanic. A
fost o personalitate deosebit de influentă în dezvoltarea informaticii, aducând o
formalizare a conceptelor de „algoritm” și „computație(en)” cu mașina Turing, care
poate fi considerată un model de calculator generic. [14][15][16] Turing este considerat a fi
părintele informaticii și inteligenței artificiale teoretice.[17]
În timpul celui de al Doilea Război Mondial, Turing a lucrat pentru Government Code
and Cypher School (GC&CS)(en) la Bletchley Park, centrul de criptanaliză al Regatului
Unit. O vreme, a condus Hut 8(en), secțiunea responsabilă de criptanaliza mesajelor
codificate ale Marinei Germane. A pus la punct mai multe tehnici de spargere
a cifrurilor germane, între care îmbunătățiri aduse
metodei poloneze interbelice bombe(en), o mașină electromecanică ce putea găsi
setări ale mașinii Enigma. Rolul-cheie jucat de Turing în decodificarea mesajelor
interceptate le-a permis Aliaților să-i învingă pe naziști în mai multe lupte importante,
precum Bătălia Atlanticului; se estimează că activitatea echipei de la Bletchley Park
a scurtat războiul în Europa cu doi până la patru ani.[18])
După război, a lucrat la National Physical Laboratory(en), unde a proiectat ACE(en), unul
dintre primele proiecte de calculator cu program stocat. În 1948, Turing a mers să
lucreze cu Max Newman(en) la Laboratorul de Computing de la Universitatea din
Manchester(en), unde a contribuit la dezvoltarea calculatoarelor Manchester(en)[19] și a
devenit interesat de biologia matematică. A scris un articol despre bazele chimice
ale morfogenezei(en) și a anticipat descoperirea reacțiilor chimice oscilatoare(en) cum ar
fi reacția Belousov-Jabotinski, observată pentru prima oară în anii 1960.
În 1952, Turing a fost judecat pentru homosexualitate, pe când acest comportament
sexual era încă incrimnat în Regatul Unit. A acceptat un tratament cu injecții
de estrogen (castrare chimică(en)) drept alternativă la închisoare. Turing a murit în
1954, cu 16 zile înainte de a împlini 42 de ani, în urma otrăvirii cu cianură. O anchetă
a determinat drept cauză a morții sinuciderea; mama sa și alții cred că a fost un
accident.[20] În 2009, în urma unei campanii desfășurate pe Internet, primul ministru
britanic Gordon Brown a prezentat scuze publice în numele guvernului britanic
pentru „modul îngrozitor în care a fost tratat”. Regina Elisabeta a II-a l-a grațiat
postum în 2013.[21][22][23][24]

Începutul vieții și educația[modificare | modificare sursă]

Familia[modificare | modificare sursă]
Turing s-a născut în Paddington(d), Londra, în timp ce tatăl său, Julius Mathison
Turing (1873–1947), era în permisie din postul său de la Indian Civil Service(en) (ICS)
de la Chhatrapur(en), Provincia Bihar și Orissa(en), din India Britanică.[25][26] Tatăl lui
Turing era fiul unui cleric dintr-o familie scoțiană de negustori care operau în Țările
de Jos și aveau printre ei și un baronet. Mama lui Turing, soția lui Julius, era Ethel
Sara (născută Stoney; 1881–1976), fiica lui Edward Waller Stoney, inginer-șef
al Căilor Ferate din Madras(en). Familia Stoney era o familie de vază în rândul
protestanților anglo-irlandezi din comitatele Tipperary și Longford, iar Ethel însăși își
petrecuse copilăria mai mult în comitatul Clare.[27]
Lucrul în ICS a adus familia în India Britanică, unde bunicul său fusese general
în Armata Bengalului(en). Atât Julius cât și Ethel doreau însă să-și crească copiii în
Anglia, așa că s-au mutat în Maida Vale(en),[28] Londra, unde s-a născut Turing la 23
iunie 1912, așa cum înregistrează o plachetă comemorativă pusă pe peretele
exterior al casei natale,[29][30] care ulterior a devenit Hotelul Colonnade(en).[25][31] A avut
un frate mai mare, John (tatăl lui Sir John Dermot Turing, al 12-lea baronet Turing).
Serviciul civil al tatălui său era încă în desfășurare în primii ani de viață ai lui Alan și,
în copilăria sa, părinții lui Turing au călătorit între Hastings în Anglia[32] și India,
lăsând cei doi copii în grija familiei unui pensionar militar. La Hastings, Turing a trăit
la Baston Lodge, Upper Maze Hill, St Leonards-on-Sea(d), astăzi și ea marcată cu o
plachetă comemorativă.[33]
Încă din fragedă copilărie, Turing a dat semne ale geniului care avea mai târziu să
se manifeste ulterior.[34] Părinții săi au cumpărat în 1927 o casă în Guildford, iar
Turing venea acolo în vacanțele școlare. Și această clădire are o placă
comemorativă.[35]
Școala[modificare | modificare sursă]
La șase ani, părinții l-au înscris pe Turing la St Michael's, o școală de zi cu sediul la
numărul 20 pe Charles Road, St Leonards-on-Sea(d). Învățătoarea i-a recunoscut
talentul de timpuriu, talent pe care îl vor remarca și alți profesori ai săi. În 1926, la 13
ani, a trecut la Sherborne School(en), o școală independentă bine cunoscută din
târgușorul Sherborne din Dorset. Prima zi a sa de școală a coincis cu greva generală
din 1926(en) din Regatul Unit, dar el era așa de hotărât să meargă încât a plecat
neînsoțit cu bicicleta, parcurgând tot drumul de peste 100 km de la Southampton la
Sherborne, oprind peste noapte la un han.[36]
Înclinația naturală a lui Turing către matematică și științe nu i-a adus respectul unora
dintre profesorii săi de la Sherborne, a căror definiție a educației punea accent mai
mult pe umanioare. Directorul său a scris părinților: „sper să nu cadă între două
luntre. Dacă trebuie să rămână într-o școală publică, atunci trebuie să-și propună să
devină educat. Dacă trebuie să fie doar un specialist în științe, atunci își pierde
timpul într-o școală publică”.[37] Cu toate acestea, Turing a continuat să dea dovadă
de abilități remarcabile în domeniile care îi plăceau, rezolvând probleme avansate în
1927 fără a fi studiat nici măcar elemente de analiză matematică. În 1928, la 16 ani,
Turing a întâlnit operele lui Albert Einstein; nu doar că le-a înțeles, ci a și extrapolat
faptul că Einstein pune în discuție legile de mișcare ale lui Newton dintr-un text în
care nu se exprima această idee explicit.[38]
Christopher Morcom[modificare | modificare sursă]
La Sherborne, Turing a format o importantă prietenie cu colegul său Christopher
Morcom, care a fost descris ca „prima iubire” a lui Turing. Relația lor a inspirat
viitoarele relații ale lui Turing, dar a fost scurtată de moartea lui Morcom în februarie
1930 în urma unor complicații de la o tuberculoză bovină(en) contractată după ce
băuse lapte de vacă infectat cu câțiva ani în urmă. [39][40][41]
Turing a suferit mult din această cauză. Și-a înecat durerea în muncă, lucrând și mai
asiduu la interesele sale științifice și matematice pe care le împărtășea cu Morcom.
Într-o scrisoare adresată mamei lui Morcom, Turing scria:
Sunt sigur că nu aș fi putut găsi nicăieri un alt tovarăș atât de strălucit și totuși atât
de fermecător și lipsit de aroganță. Am privit interesul meu pentru muncă, și pentru
lucruri ca astronomia (în care el m-a introdus) ca ceva ce trebuia împărtășit cu el și
cred că și el simțea puțin la fel pentru mine ... știu că trebuie să pun cât mai multă
energie, dacă nu la fel de mult interes în munca mea ca și cum el ar mai fi în viață,
pentru că asta și-ar dori el să fac.[42]
S-au făcut speculații cum că moartea lui Morcom ar fi fost cauza faptului că Turing
era ateu și materialist.[43] În acest moment în viață el se pare că încă credea în
concepte ca spiritul independent de corp și nemuritor. Într-o scrisoare ulterioară,
adresată tot mamei lui Morcom, Turing spunea:
Personal, cred că spiritul este de fapt etern legat de materie, dar sigur nu de același
fel de trup ... în ce privește natura legăturii între spirit și trup, consider că trupul
[poate] ține un «spirit», cât timp trupul este viu și treaz cele două sunt strâns legate.
Când trupul doarme, nu pot ghici ce se întâmplă, dar când trupul moare,
«mecanismul» trupului care ține spiritul dispare și spiritul găsește un alt corp mai
devreme sau mai târziu, poate imediat.[44]
Universitatea și lucrările în domeniul
calculabilității[modificare | modificare sursă]
După Sherborne, Turing a studiat la King's College, Cambridge(en), de unde a
dobândit mari onoruri în matematică. În 1935, la frageda vârstă de 22 de ani, a fost
ales fellow(en) la King's în urma unei disertații în care a demonstrat teorema limită
centrală(en),[45] deși nu știa că ea fusese demonstrată deja în 1922 de Jarl Waldemar
Lindeberg(en).[46]
În 1928, matematicianul german David Hilbert atrăsese atenția
asupra Entscheidungsproblem (problemei deciziei). În lucrarea sa de referință
„Despre numere calculabile, cu aplicații la problema deciziei” („On Computable
Numbers, with an Application to the Entscheidungsproblem”; depusă la 28 mai 1936
și susținută la 12 noiembrie),[47] Turing a reformulat rezultatele lui Kurt Gödel din
1931 asupra limitelor demonstrației și computației, înlocuit limbajul formal universal
al lui Gödel, pe baze aritmetice, cu instrumentele ipotetice formale și simple ce
aveau să fie denumite mașini Turing. El a demonstrat că o astfel de mașină va fi
capabilă să efectueze orice calcul matematic posibil dacă acesta este reprezentabil
sub forma unui algoritm. El a demonstrat mai departe și că nu există o soluție la
problema deciziei, arătând mai întâi că problema opririi(en) pentru mașini Turing este
nedecidabilă: în general, nu se poate decide algoritmic dacă o mașină Turing se va
opri sau nu vreodată.
King's College, Cambridge(en), unde sala computerelor este numită după Turing, care a devenit student aici
în 1931 și fellow în 1935

Deși demonstrația lui Turing a fost publicată la scurt timp după o demonstrație
echivalentă a lui Alonzo Church[48] care a dezvoltat și a folosit calculul lambda(en),
Turing nu cunoștea lucrarea lui Church. [49] Abordarea lui Turing este considerabil una
mai accesibilă și mai intuitivă decât a lui Church. Ea era și una inovatoare prin
noțiunea de „mașină universală” (acum denumită mașină Turing universală), cu
ideea că o astfel de mașină poate efectua ce poate efectua orice altă mașină de
calcul sau, cu alte cuvinte, ea este demonstrabil capabilă de a calcula orice este
calculabil. Von Neumann a recunoscut că conceptul central al calculatorului modern
se datorează acestei lucrări.[50] Mașinile Turing sunt și în ziua de azi obiect central de
studiu în teoria computației.
Din septembrie 1936 până în 1938, Turing și-a petrecut mare parte din timp studiind
cu Church la Universitatea Princeton. Pe lângă activitatea sa pur matematică, el a
studiat și criptologia și a construit trei din patru niveluri ale unui multiplicator binar
electromecanic.[51] În iunie 1938, și-a obținut doctoratul de la Princeton; [52] disertația
sa, Sisteme de logică pe bază de ordinali(en),[53][54] a introdus conceptul de logică
ordinală(en) și noțiunea de calcul relativ(en), în care mașinile Turing sunt dotate și cu
așa-numite „oracole”, permițând studiul unor probleme ce nu pot fi rezolvate cu o
mașină Turing.

Cariera și cercetările[modificare | modificare sursă]

La întoarcerea la Cambridge, a participat la cursurile ținute în 1939 de Ludwig
Wittgenstein despre fundamentele matematicii(en).[55] Cursurile au fost reconstituite
complet, cu tot cu intervențiile lui Turing și ale altor studenți, din notițele studenților.
[56]
 Turing și Wittgenstein a polemizat, Turing apărând formalismul, iar Wittgenstein
promovând ideea sa că matematica nu descoperă adevăruri absolute, ci mai
degrabă le inventează.[57] A început să lucreze și part-time la Government Code and
Cypher School (GC&CS)(en) („Școala Guvernamentală de Coduri și Cifruri”).
Criptanaliza[modificare | modificare sursă]
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Turing a fost un important participant la
eforturile depuse la Bletchley Park pentru a sparge cifrurile germane. Istoricul și
criptanalistul din timpul războiului Asa Briggs(en) spunea: „era nevoie de talent
excepțional, era nevoie de geniu la Bletchley și Turing a fost acel geniu”.
Din septembrie 1938, Turing lucra part-time la GC&CS(en), organizația britanică de
criptanaliză. El s-a concentrat pe criptanaliza mașinii Enigma, împreună cu Dilly
Knox(en), un criptanalist senior de la GC&CS. [58] Curând după întâlnirea de
la Varșovia din iulie 1939 în care Biroul Polonez de Cifruri(en) a pus la dispoziție
britanicilor și francezilor detaliile cablajelor rotoarelor mașinii Enigma și metoda lor
de decriptare a mesajelor Enigma, Turing și Knox au început să lucreze la o
abordare mai puțin fragilă a problemei.[59] Metoda poloneză se baza pe procedura
nesigură de schimb de chei prin intermediul așa-numitelor „indicatoare”, folosită de
germani. Această procedură era susceptibilă de schimbare, ceea ce s-a și întâmplat
în mai 1940. Abordarea lui Turing era mai generală, folosind atacuri cu text clar
cunoscut (texte denumite de ei crib-uri) pentru care a produs specificația funcțională
a mașinii bombe(en) (o îmbunătățire a mașinii poloneze Bomba(en)).[60]
Două căsuțe în curtea grajdurilor de la Bletchley Park. Turing a lucrat aici în 1939 și 1940, înainte de a se
muta la Hut 8(en).

La 4 septembrie 1939, a doua zi după ce Regatul Unit a declarat război Germaniei,

Turing s-a prezentat la Bletchley Park, postul pe timp de război al GC&CS.
[61]
 Specificația mașinii bombe a fost prima dintre cele cinci mari dezvoltări de
criptanaliză realizate de Turing în timpul războiului. Celelalte au fost: deducerea
procedurii de indicator utilizată de marina germană pentru schimbul de chei;
dezvoltarea unui procedeu statistic de eficientizare a utilizării mașinii bombe,
denumit Banburismus; dezvoltarea unui procedeu de determinare a setărilor rotițelor
mașinii Lorenz SZ 40/42(en) (Tunny), procedeu denumit Turingery(en) și, spre sfârșitul
războiului, dezvoltarea unui dispozitiv portabil de bruiaj pentru transmisii securizate
de voce la Hanslope Park(en), denumit Delilah.
Utilizând tehnici statistice de optimizare a testării diferitelor posibilități în procesul de
criptanaliză, Turing a adus o contribuție inovativă în domeniu. El a scris două articole
științifice în care discuta abordări matematice, cu titlurile Raport asupra aplicațiilor
probabilităților în criptografie (în engleză Report on the applications of probability to
cryptography)[62] și Lucrare pe tema statisticii repetițiilor (în engleză Paper on
statistics of repetitions),[63] care au fost atât de valoroase pentru GC&CS și pentru
succesoarea sa GCHQ(en), încât nu au fost publicate în Arhivele Naționale(en) decât în
aprilie 2012, cu puțin timp înainte de centenarul nașterii sale. Un matematician de la
GCHQ a afirmat la acea vreme că faptul că conținutul a fost restricționat timp de
circa 70 de ani este o dovadă a importanței lor.[64]
Turing avea o oarecare reputație de excentric la Bletchley Park. Era cunoscut
colegilor cu porecla „Prof” și tratatul său despre Enigma era denumit
„Cartea Profului”.[65] Jack Good, criptanalist care a lucrat cu el, este citat de Ronald
Lewin(en) ca afirmând despre Turing:
„În prima săptămână din luna iunie a fiecărui an, făcea un atac grav de febra fânului, și venea pe
bicicletă la serviciu cu o mască de gaz pe față ca să țină polenul departe. Bicicleta lui avea un defect:
îi sărea lanțul la intervale regulate. În loc să o repare, el număra de câte ori făceau pedalele câte o
tură și se dădea jos de pe bicicletă să aranjeze manual lanțul înainte ca acesta să sară. O altă
excentricitate a lui a fost aceea că și-a legat cana cu lanțul de țeava de la calorifer ca să nu-i fie
furată.[66]”
Cât a lucrat la Bletchley, Turing, care era un talentat alergător de cursă lungă, alerga
ocazional 64 km până la Londra când era chemat acolo la întâlniri de nivel înalt, [67] și
era capabil să obțină timpi comparabili cu maratoniștii de clasă mondială. [68][69] Turing
a dat probe pentru echipa olimpică britanică din 1948, dar nu a putut participa din
cauza unei accidentări. Timpul obținut la probele pentru echipa de maraton a fost cu
doar 11 minute mai mare decât cel obținut în cursa olimpică de medaliatul cu argint
britanic Thomas Richards, de 2 ore și 35 de minute. Turing era cel mai bun alergător
de la Walton Athletic Club, fapt remarcat după ce a depășit, alergând de unul singur,
plutonul alergătorilor clubului.[70][71][72]
În 1945, Turing a fost decorat cu Order of the British Empire de către regele George
al VI-lea pentru serviciul din timpul războiului, dar detaliile activității sale au rămas
mulți ani secrete.[73][74]
Mașina Bombe[modificare | modificare sursă]
La câteva săptămâni după ce a ajuns la Bletchley Park, [61] Turing specificase deja o
mașină electromecanică ce ar fi putut sparge codurile mașinii Enigma mai eficient
ca bomba kryptologiczna(en) poloneză, de la care își trage numele. Cu o îmbunătățire
sugerată de matematicianul Gordon Welchman(en), Bombe a devenit una dintre
uneltele principale, și singura automată, de folosit pentru a ataca mesajele cifrate cu
Enigma.
Jack Good opina:
„Cea mai importantă contribuție a lui Turing, cred eu, a fost partea lui din designul bombei, mașina de
criptanaliză. El a avut ideea că poți să folosești, practic, o teoremă din logică ce sună oarecum
absurd pentru cineva fără pregătire; anume aceea că dintr-o contradicție poți să deduci totul.[75]”

Replică completă și funcțională a mașinii bombe(en) la Centrul Național pentru Coduri de la Bletchley Park

Bombe căuta setări posibil corecte de utilizat pentru un mesaj Enigma (de exemplu,
ordinea rotoarelor, setările rotoarelor și cablajele tabloului de prize), folosind un atac
cu text clar cunoscut, domeniu în care Turing a inventat termenul de crib, folosit și
astăzi pentru textul clar utilizat în atac. Pentru fiecare setare posibilă a rotoarelor
(care era una dintr-un număr de ordinul a 10 19 stări, sau chiar 1022 pentru varianta
mașinii cu patru rotoare de pe submarine),[76] bombe efectua un lanț de deducții
logice implementate electric, pe baza cribului. Bombe detecta că are loc o
contradicție și elimina acea setare, trecând la următoarea. Majoritatea setărilor
posibile produceau contradicții și se înlăturau, lăsând doar câteva să fie investigate
în detaliu. Prima bombe a fost instalată la 18 martie 1940.[77]
Până la sfârșitul lui 1941, Turing și colegii săi criptanaliști Gordon Welchman, Hugh
Alexander(en) și Stuart Milner-Barry(en) erau frustrați. Pe baza muncii strălucite a
polonezilor(en), ei puseseră la punct un sistem funcțional de decriptare a semnalelor
mașinii Enigma, dar aveau la dispoziție doar câțiva oameni și câteva mașini,
neavând timp să traducă toate semnalele. În vară, obținuseră succese considerabile,
iar pierderile marinei comerciale scăzuseră sub 100.000 de tone pe lună, dar erau
încă pe muchie de cuțit. Aveau mare nevoie de resurse suplimentare pentru a face
față îmbunătățirilor aduse de germani. Încercaseră să obțină mai mulți oameni și să
finanțeze mai multe mașini bombe prin canalele obișnuite, dar acestea nu îi duceau
nicăieri. În cele din urmă, încălcând toate regulile, la 28 octombrie i-au scris direct lui
Churchill explicându-i dificultățile lor, Turing fiind primul semnatar. Ei au arătat cât de
mici sunt nevoile lor comparativ cu vastele cheltuieli de capital uman și financiar
pentru forțele armate, și comparativ cu nivelul de asistență pe care îl poate aduce
acea mică investiție efortului de război în ansamblul său. [78]
Cum avea să scrie și Andrew Hodges(en), biograful lui Turing, „această scrisoare a
avut un efect electric.”[79] Churchill a scris o notă către generalul Ismay în care scria:
„ACȚIONAȚI CHIAR ASTĂZI. Asigurați-vă că au tot ce le trebuie, cu prioritate
extremă și raportați-mi că s-a făcut.” La 18 noiembrie, șeful serviciului secret raporta
că toate măsurile posibile au fost luate.[79] Criptografii de la Bletchley Park nu știau
de răspunsul primului ministru, dar Milner-Barry își amintea că „tot ce am observat a
fost că aproape din chiar acea zi, toate obstacolele au început ca prin minune să
dispară din calea noastră.”[80] La sfârșitul războiului, erau în funcțiune peste două
sute de mașini bombe.[81]
Hut 8 și Mașina Enigma navală[modificare | modificare sursă]
Turing s-a hotărât să abordeze deosebit de dificila problemă a mașinii Enigma
navale „pentru că nimeni altcineva nu făcea nimic în privința ei și puteam să o am
numai pentru mine”.[82] În decembrie 1939, Turing a rezolvat partea esențială a
sistemului de indicatori ai mașinii criptografice a Marinei Germane, care era mai
complex decât cele utilizate de alte servicii.[82][83] Tot atunci, a conceput ideea
de Banburismus, o tehnică statistică secvențială (denumită ulterior de Abraham
Wald analiză secvențială(en)) pentru a-l asista la spargerea Enigmei navale, „deși nu
eram sigur că va funcționa în practică, și de fapt nici n-am fost sigur până când nu a
început să funcționeze în unele zile”.[82] Pentru aceasta, el a inventat o măsură a
ponderii unui indiciu, măsură denumită de el ban(en). Banburismus putea elimina
anumite secvențe de rotoare Enigma, reducând substanțial timpul necesar testării lor
pe mașini bombe.
Turing a călătorit în Statele Unite în noiembrie 1942 [84] și a lucrat cu criptanaliștii
Marinei SUA la Enigma navală și la construcția de mașini bombe la Washington. A
vizitat Laboratorul de Mașini de Calcul al Marinei Americane de la Dayton, Ohio.
Reacția sa la vederea proiectelor americane pentru mașini bombe a fost departe de
a fi unul entuziast:
„ Mare păcat că s-au chinuit atâta să construiască o mașină care să facă toate aceste opriri dacă nu e
nevoie. Acum am devenit convins că, luând de la capăt designului unei  Bombe, metoda asta e cam la
fel de bună ca a noastră. Programul americanilor era să producă 336 de Bombe, câte una pentru
fiecare ordine a roților. Îmi râdeam gândindu-mă că un test (de comutatoare) în niciun caz nu poate fi
considerat concludent câtă vreme ei nu testează să găsească saltul cu dispozitive electronice de
găsire a opririi.[85]”
În această călătorie, a ajutat și la Bell Labs la dezvoltarea de dispozitive de
securizare a comunicațiilor de voce.[86] S-a întors la Bletchley Park în martie 1943. În
absența sa, Hugh Alexander(en) preluase oficial poziția de șef al Hut 8, deși Alexander
avea de facto aceste atribuții de mai mult timp—întrucât Turing nu era interesat de
activitățile cotidiene de administrare a secțiunii. Turing a devenit consultant general
pe teme de criptanaliză la Bletchley Park.
Alexander scria astfel despre contribuția lui Turing:
„Nu trebuie sa existe nicio urmă de îndoială pentru nimeni că activitatea lui Turing a fost cel mai mare
factor al succesului Hut 8. În primele zile, el a fost singurul criptograf care considera că problema
merită abordată și nu doar că a fost principalul responsabil pentru munca teoretică principală din Hut
dar a și împărțit cu Welchman(en)  și cu  Keen(en) meritele principale pentru inventarea [mașinii] Bombe.
Este întotdeauna greu de spus despre cineva că este absolut indispensabil, dar dacă exista cineva
indispensabil la Hut 8, acela era Turing. Munca de pionierat întotdeauna tinde să fie uitată când
experiența și rutina fac ulterior să pară totul ușor și mulți dintre noi, cei de la Hut 8, simțeam că
magnitudinea contribuției lui Turing nu a fost niciodată înțeleasă pe deplin de lumea din afară. [87]”

Turingery[modificare | modificare sursă]
În iulie 1942, Turing a pus la punct o tehnică denumită Turingery(en) (sau, în
glumă Turingismus)[88] de folosit împotriva mesajelor criptate cu cifrul
Lorenz(en) produse de noua mașină germană Geheimschreiber. Aceasta era
o teleimprimantă cu o mașină cu rotoare, denumită codificat la Bletchley Park Tunny,
atașată. Turingery era o metodă de spargerea roților, adică de identificare a setărilor
roților dințate ale mașinii Tunny.[89] El a pus și echipa de decriptare a lui Tunny în
legătură cu Tommy Flowers(en) care, sub îndrumarea lui Max Newman(en), avea să
construiască calculatorul Colossus, unul dintre primele calculatoare electronice
digitale programabile, care a înlocuit o mașină anterioară mai simplă (Heath
Robinson(en)), și a cărei viteză superioară a permis aplicarea utilă tehnicilor statistice
de decriptare.[90] S-a afirmat în mod greșit că Turing ar fi fost o contribuție-cheie la
designul calculatorului Colossus. Turingery și abordarea statistică a procedeului
Banburismus au contribuit, fără îndoială, ca factori externi la gândirea criptanalizei
cifrului Lorenz,[91][92] dar el nu a fost direct implicat în dezvoltarea lui Colossus. [93]
Delilah[modificare | modificare sursă]
În urma muncii depuse la Bell Labs în SUA,[94] Turing a continuat să urmărească
ideea cifrării electronice a vocii în sistemul de telefonie, și în ultima parte a
războiului, a lucrat pentru Serviciul de Securitate Radio al Serviciului Secret (Radio
Security Service, ulterior HMGCC(en)) de la Hanslope Park(en). Acolo, și-a dezvoltat și
mai mult cunoștințele de electronică cu ajutorul inginerului Donald Bayley. Împreună,
ei au proiectat și au construit o mașină de securizare a comunicațiilor prin voce, cu
numele de cod Delilah.[95] Ea nu avea însă capacitatea de a efectua transmisiuni
radio pe distanțe lungi și, în orice caz, Delilah a fost terminată prea târziu pentru a fi
utilizată în război. Deși sistemul era funcționa perfect, Turing chiar făcând oficialilor o
demonstrație criptând și decriptând o înregistrare a unui discurs al lui Winston
Churchill, Delilah nu a trecut în utilizarea pe scară largă. [96]
Primele calculatoare și Testul Turing[modificare | modificare sursă]

Placheta de la 78 High Street, Hampton

Între 1945 și 1947, Turing a trăit în Hampton, Londra[97] în timp ce a lucrat la

proiectul ACE(en) (Automatic Computing Engine) de la Laboratorul Național de Fizică
din Regatul Unit(en) (National Physical Laboratory, NPL). La 19 februarie 1946, a
prezentat o lucrare în care dădea primul design detaliat al unui calculator cu program
stocat(en).[98] Textul „First Draft of a Report on the EDVAC(en)” al lui Von Neumann era
anterior lucrării lui Turing, dar era mult mai puțin detaliat și, după cum spune John R.
Womersley(en), superintendent al Diviziei de Matematică de la NPL, „conține mai
multe idei care aparțin dr. Turing”.[99] Deși ACE era un proiect fezabil, secretul din
jurul activității din timpul războiului de la Bletchley Park a condus la întârzieri ale
demarării lui, iar Turing a devenit deziluzionat. La sfârșitul lui 1947 s-a întors la
Cambridge pentru un an sabatic în care a produs o operă deschizătoare de drumuri
despre Mașini inteligente, lucrare ce nu a fost publicată în timpul vieții sale. [100] În
timp ce se afla la Cambridge, Pilot ACE(en) era construit în absența sa și a executat
primul său program la 10 mai 1950. Deși versiunea completă a calculatorului ACE al
lui Turing nu a fost niciodată implementată, mai multe calculatoare din toată lumea îi
datorează multe, cum ar fi English Electric DEUCE(en) și Bendix G-15(en) din SUA.
Conform memoriilor pionierului german al calculatoarelor Heinz Billing(en) de
la Institutul Max Planck pentru Fizică(en), publicat de Genscher, Düsseldorf (1997), a
existat o întâlnire între Alan Turing și Konrad Zuse.[101] Ea ar fi avut loc
la Göttingen în 1947, sub forma unui colocviu, cu participarea lui Womersley(en),
Turing, Porter din Anglia și a unor cercetători germani, între care Zuse, Walther și
Billing.[102]
În 1948, Turing a fost numit „Lector principal” (rang academic) în
cadrul Departamentului de Matematică(en) al Universității din Manchester(en). În 1949, a
devenit director adjunct al Laboratorului de Calcul de acolo, lucrând la software
pentru unul dintre primele calculatoare cu program stocat— Manchester Mark 1. În
această perioadă, el a continuat să efectueze studii mai abstracte de matematică,
[103]
 și în „Computing machinery and intelligence(en)” (Mind, octombrie 1950), Turing a
abordat problema inteligenței artificiale și a propus un experiment numit de el „jocul
imitației” și astăzi denumit testul Turing, o încercare de a defini un standard de
îndeplinit de o mașină pentru a putea fi considerată „inteligentă”. Ideea lui era că un
calculator va putea fi considerat că „gândește” dacă poate purta o conversație
coerentă cu un om care, numai din conversație, nu își va putea da seama dacă
vorbește cu un om sau cu o mașină.[104] În lucrarea sa, Turing sugera că, în loc să
construiască un program care să simuleze mintea unui om adult, ar fi mai bine să se
construiască unul mai simplu, care să simuleze mintea unui copil, și care să fie apoi
învățat. O formă inversă de test Turing este folosită pe scară largă sub
forma CAPTCHA — un test prin care o persoană poate ușor demonstra unui
calculator că este om și nu un alt calculator.
În 1948, lucrând cu fostul său coleg de facultate D. G. Champernowne(en), Turing a
început să scrie un program de jucat șah pentru un calculator. Până în 1950,
programul fusese terminat și poreclit Turbochamp.[105] În 1952, el a încercat să-l
implementeze pe un Ferranti Mark 1(en) dar, din cauza alimentării slabe cu energie,
calculatorul nu a reușit să-l execute. Turing a jucat însă un joc în care a simulat
calculatorul, efectuând circa o mutare la o jumătate de oră. Jocul a fost înregistrat.
[106]
 Programul a pierdut în fața colegului lui Turing, Alick Glennie(en), deși s-a spus ca
ar fi câștigat un joc împotriva soției lui Champernowne.
Testul Turing a fost o contribuție semnificativă, caracteristic provocatoare și de
durată la dezbaterea pe tema inteligenței artificiale, ce continuă de peste o jumătate
de secol.[107] Turing a inventat și factorizarea LU(en) în 1948,[103] metodă astăzi utilizată
la rezolvarea de ecuații matriceale.[108]
Formarea de șabloane și biologia matematică[modificare | modificare
sursă]
În 1951, când avea 39 de ani, Turing s-a îndreptat spre biologia matematică,
publicând în cele din urmă opera sa de căpătâi „The chemical basis of
morphogenesis(d)” în ianuarie 1952. El era interesat de morfogeneză(d), dezvoltarea
de șabloane și forme în organismele biologice. Printre altele, el voia să
înțeleagă filotaxia Fibonacci, adică apariția numerelor Fibonacci în structurile
plantelor.[109] El a sugerat că un sistem de substanțe chimice care reacționează între
ele și se difuzează prin spațiu, denumit sistem reacție-difuzie(d), ar putea explica
„principalele fenomene ale morfogenezei”.[110] El a folosit sisteme de ecuații cu
derivate parțiale pentru a modela reacții chimice catalitice. De exemplu, dacă este
nevoie de un catalizator A pentru ca o anumită reacție chimică să aibă loc, și dacă
reacția produce și mai mult catalizator A, atunci spunem că reacția
este autocatalitică, și există o reacție pozitivă care poate fi modelată prin ecuații
diferențiale neliniare. Turing a descoperit că formele pot fi create dacă reacția
chimică produce nu doar catalizatorul A, ci și un inhibitor B care încetinește
producția lui A. Dacă A și B difuzează apoi prin mediu cu viteze diferite, atunci ar
putea apărea unele regiuni unde domină A și altele unde domină B. Pentru a face
calculele pe marginea acestei ipoteze, Turing ar fi avut nevoie de un calculator
puternic, dar acestea nu erau disponibile în 1951, așa că a trebuit să folosească
aproximări liniare pentru a rezolva ecuațiile manual. Aceste calcule au dat rezultatele
calitative corecte și au produs, de exemplu, un amestec uniform care avea pete roșii
fixe spațiate regulat. Biochimistul rus Boris Belousov(d) efectuase experimente cu
rezultate similare, dar nu-și putea publica articolele din cauza prejudecăților de la
acea vreme cum că asemenea rezultate ar încălca legea a doua a termodinamicii.
Belousov nu a aflat însă despre articolul publicat de Turing în Philosophical
Transactions of the Royal Society.[111]
Deși publicată înainte ca structura și rolul ADN-ului să fie cunoscute, munca lui
Turing în domeniul morfogenezei rămâne relevantă și astăzi, și este considerată o
operă de referință în biologia matematică.[112] Una dintre primele aplicații ale
articolului lui Turing a fost în lucrarea lui James Murray care explica petele și dungile
de pe blana felinelor, mari și mici.[113][114][115] Alte cercetări în domeniu sugerează că
lucrarea lui Turing poate explica parțial creșterea „penelor, foliculilor de păr, șablonul
de ramificare a plămânilor și chiar și asimetria stânga-dreapta care face ca inima să
stea în partea stângă a pieptului.” [116] În 2012, Sheth, et al. au constatat că la șoareci,
înlăturarea genelor Hox produce o creștere a numărului de degete fără o creștere a
dimensiunii totale a membrului, sugerând că genele Hox controlează formarea
degetelor prin reglarea lungimii de undă a unui mecanism de tip Turing. [117] Articolele
științifice ulterioare nu au fost disponibile până la publicarea Collected Works of
A. M. Turing în 1992.[118]

Viața personală[modificare | modificare sursă]

În 1941, Turing a cerut-o în căsătorie pe colega lui de la Hut 8(en), matematiciana și
criptanalista Joan Clarke, dar logodna lor a fost de scurtă durată. După ce și-a
recunoscut homosexualitatea în fața logodnicei, care ar fi fost „nesurprinsă” de
dezvăluire, Turing a hotărât să nu se mai căsătorească. [119][120][121]
Condamnarea pentru indecență[modificare | modificare sursă]
În ianuarie 1952, Turing, care atunci avea 39 de ani, a început o relație cu Arnold
Murray, un șomer de 19 ani. Turing îl cunoscuse pe Murray puțin înainte de Crăciun,
lângă Cinematograful Regal când se plimba pe Oxford Road(en) din Manchester și l-a
invitat la masă. La 23 ianuarie, a avut loc o spargere în casa lui Turing. Murray i-a
spus lui Turing că hoțul este o cunoștință de a sa, iar Turing a depus plângere la
poliție. În cursul investigației, el a recunoscut relația cu
Murray. Homosexualitatea era considerată infracțiune la acea vreme în Regatul Unit,
[122]
 ambii fiind urmăriți penal pentru „fapte indecente” conform secțiunii 11 din Legea
de Amendare a Codului Penal din 1885 (en).[123]
Convins de sfatul fratelui și avocatului său, Turing a pledat „vinovat”.
[124]
 Cazul, Regina v. Turing și Murray, a fost judecat la 31 martie 1952,[125] când
Turing a fost condamnat și a avut de ales între încarcerare și suspendarea pedepsei,
condiționată de aplicarea unui tratament hormonal pentru reducerea libidoului. El a
acceptat tratamentul cu injecții de stilbestrol(en), un estrogen sintetic; tratamentul a
fost continuat timp de un an și l-a făcut pe Turing impotent și i-a
cauzat ginecomastie,[126] îndeplinind literalmente predicția lui Turing că „voi ieși din
aceasta fără îndoială un alt om, dar nu știu încă cine”. [127][128] Murray a fost eliberat
condiționat.[129]
Condamnarea lui Turing a dus la revocarea permisiunilor sale de securitate și l-au
oprit din a continua activitatea de consultanță criptografică pentru Government
Communications Headquarters (GCHQ)(en), serviciul de informațîi britanic evoluat din
GC&CS în 1946 (deși și-a păstrat postul academic). Nu i s-a mai permis să intre în
Statele Unite după condamnarea din 1952, dar i s-a permis să viziteze alte țări
europene, deși în unele era considerat factor de risc la adresa securității. La acea
vreme, exista în opinia publică o acută anxietate cauzată de zvonurile de racolări
homosexuale ale spionilor de către agenți sovietici, [130] din cauza recentei scoateri la
iveală a primilor doi membri ai grupului Cambridge Five(en), Guy Burgess(en) și Donald
Maclean(en), ca agenți dubli pentru KGB. Turing nu a fost niciodată acuzat de spionaj,
dar împreună cu toți cei care lucraseră la Bletchley Park, i se interzicea prin Legea
Secretelor Oficiale(en) să discute activitatea din timpul războiului.[131]
Moartea[modificare | modificare sursă]
La 8 iunie 1954, menajera l-a găsit mort. O autopsie a stabilit cauza decesului drept
otrăvire cu cianură. Când a fost descoperit, lângă patul său se afla un măr mâncat
pe jumătate, și deși acesta nu a fost testat pentru prezența cianurii, [132] s-a speculat
că acesta a fost modul prin care a fost consumată doza fatală. O anchetă
polițienească a stabilit că el s-a sinucis, și a fost incinerat la Crematoriul Woking(en) la
12 iunie 1954.[133] Cenușa lui Turing a fost împrăștiată acolo, la fel ca și a tatălui său.
Biografii Andrew Hodges și David Leavitt(en) au sugerat că Turing ar fi jucat o scenă
din filmul din 1937 de Walt Disney Albă ca Zăpada, povestea sa preferată, Leavitt
spunând că îi plăcea „în mod deosebit scena în care Vrăjitoarea cea Rea cufunda
mărul în otravă”.[134]
Profesorul de filosofie Jack Copeland(en) a pus în discuție diferite aspecte ale
verdictului istoric al legistului, sugerând ca explicație alternativă inhalarea
accidentală de vapori de cianuri de la un aparat de placare cu aur a lingurilor, care
folosea cianură de potasiu pentru dizolvarea aurului, aparat cu care Turing lucra într-
o cameră mică. Copeland punctează că rezultatele autopsiei sunt mai degrabă
consistente cu inhalarea otrăvii decât cu ingerarea ei. Turing mânca de obicei un
măr înainte de culcare, și nu era ceva neobișnuit să-l lase mâncat doar pe jumătate.
[135]
 Pe lângă asta, se știe că Turing își suportase destul de bine problemele legale și
tratamentul cu hormoni (care fusese și întrerupt de un an) și nu dăduse semne că ar
fi cumva deprimat; el chiar își alcătuise o listă de lucruri de făcut la întoarcerea la
lucru după weekend.[135] La acea vreme, mama lui Turing credea că ingerarea fusese
accidentală și cauzată de stocarea neatentă a substanțelor chimice de laborator de
către fiul ei.[136] Biograful Andrew Hodges(en) sugerează că Turing ar fi aranjat în mod
deliberat experimentul cu cianuri, pentru a da mamei sale posibilitatea de a nega. [137]
Scuzele oficiale și reabilitarea[modificare | modificare sursă]
În august 2009, John Graham-Cumming(d) a pornit o petiție prin care cerea
guvernului britanic să-și ceară scuze pentru urmărirea penală a lui Turing pentru
homosexualitate.[138][139] Petiția a primit peste 30.000 de semnături,[140][141] Prim-
ministrul Gordon Brown a recunoscut petiția, și a dat la 10 septembrie 2009 o
declarație prin care cerea scuze și descria tratamentul aplicat lui Turing drept
„îngrozitor”:[140][142]
„Mii de oameni s-au adunat să ceară dreptate pentru Alan Turing și recunoașterea felului îngrozitor în
care a fost tratat. Deși lui Turing i s-au aplicat legile în vigoare la acea dată și nu putem da timpul
înapoi, felul cum a fost tratat a fost, desigur, cu totul nedrept și mă bucur că am ocazia să spun cât de
rău îmi pare mie, și nouă tuturor, pentru ce i s-a întâmplat ... Așa că, în numele guvernului britanic, și
al tuturor celor care trăiesc liberi datorită muncii lui Alan, spun cu toată mândria: ne pare rău, meritai
lucruri mult mai bune.[140][143]”
În decembrie 2011, William Jones a creat o petiție electronică(d)[144] prin care cerea
guvernului britanic să-l grațieze pe Turing pentru condamnarea pentru „fapte
indecente”:[145]
„Cerem Guvernului MS să îl grațieze pe Alan Turing pentru condamnarea pentru „fapte indecente”. În
1952, el a fost condamnat pentru „fapte indecente” cu un alt bărbat și a fost obligat să sufere așa-
numita „organo-terapie”—castrarea chimică. Doi ani mai târziu, s-a sinucis cu cianură, la doar 41 de
ani. Alan Turing a fost împins într-o teribilă disperare și dus la o moarte timpurie de țara pe care
făcuse atât de multe să o salveze. Aceasta rămâne o rușine a guvernului britanic și a istoriei
britanice. O grațiere poate face ceva pentru a vindeca acest rău. Poate funcționa și ca penitență față
de mulți alți homosexuali, nu atât de celebri ca Alan Turing, care au fost supuși acestor legi. [144]”
Petiția a străns peste 37.000 de semnături,[24][144] dar cererea a fost descurajată
de lordul McNally(d), care a emis următoarea opinie din poziția sa de ministru al
justiției:[146]
„O grațiere postumă nu a fost considerată adecvată, deoarece Alan Turing a fost condamnat pentru
ceea ce la acea dată era o faptă penală. El ar fi știut că fapta lui este împotriva legii și că va fi urmărit
penal. Este tragic că Alan Turing a fost condamnat pe o lege care astăzi pare atât crudă cât și
absurdă—cu atât mai mult dat fiind contribuția sa remarcabilă la efortul de război. Legea de la acea
dată însă impunea urmărirea penală și, ca atare, politica a fost de a accepta că asemenea
condamnări au avut loc și, în loc să încercăm să modificăm contextul istoric și să îndreptăm ceea ce
nu mai poate fi îndreptat, să ne asigurăm în schimb că nu ne mai întoarcem la acele vremuri. [147]”
John Leech(d), parlamentar de Manchester Withington(d) (2005–15), a depus mai
multe proiecte legislative în Parlament[148] și a făcut campanie pe lângă William
Jones pentru a obține grațierea. Leech a susținut în Camera Comunelor poziția că
contribuția lui Turing la război îl făcea un erou național și că a fost „până la urmă
doar ceva penibil” faptul că condamnarea încă mai este valabilă. [149] Leech a
continuat să propună legea în Parlament și a făcut campanie mai mulți ani până a
fost adoptată.[150]
La 26 iulie 2012, s-a introdus o propunere și în Camera Lorzilor pentru grațierea
legală a lui Turing pentru faptele comise conform secțiunii 11 a Legii de Amendare a
Codului Penal din 1885, pentru care a fost condamnat la 31 martie 1952. [151] Mai
târziu în același an, într-o scrisoare adresată The Daily Telegraph, fizicianul Stephen
Hawking și 10 alți semnatari între care astronomul regal(d) lord Rees(d), președintele
Royal Society(d) Sir Paul Nurse(d), lady Trumpington(d) (care lucrase pentru Turing în
timpul războiului) și lord Sharkey(d) (semnatarul propunerii legislative) au cerut prim-
ministrului David Cameron să aprobe cererea de grațiere.[152] Guvernul a arătat că va
susține propunerea,[153][154][155] și ea a fost adoptată la a treia citire în Camera Lorzilor
în octombrie.[156]
Înainte ca legea să poată fi dezbătută în Camera Comunelor,[157] Guvernul a ales să
acționeze conform prerogativei regale de grațiere(d). La 24 decembrie 2013, regina
Elisabeta a II-a a semnat grațierea imediată[22] pentru condamnarea lui Turing. Când
a anunțat grațierea, secretarul pentru justiție Chris Grayling(d) a spus că Turing merita
să fie „comemorat și recunoscut pentru fantastica sa contribuție la efortul de război”,
nu pentru condamnarea penală ulterioară. [21][24] Regina l-a grațiat în mod oficial pe
Turing în august 2014.[158] Acțiunea reginei este doar a patra grațiere regală acordată
după încheierea celui de al Doilea Război Mondial. [159] Cazul este neobișnuit și prin
aceea că acestea sunt acordate atunci când persoana este nevinovată, iar cererea a
fost făcută de familie sau altă parte interesată.[160]
În septembrie 2016, guvernul a anunțat intenția de a extinde această exonerare
retroactivă și pentru alte persoane condamnate pentru fapte similare, printr-o lege
denumită „legea Alan Turing(d)”.[161][162] Această denumire este astăzi un termen
popular pentru această prevedere legală din Regatul Unit, inclusă în Legea Poliției și
Infracțiunilor din 2017(d), care amnistiază(d) retroactiv pe cei avertizați sau condamnați
în conformitate cu legislația istorică ce condamna actele homosexuale. Ea se aplică
în Anglia și Țara Galilor.

Premii, comemorări, recunoaștere și

memorie[modificare | modificare sursă]

Clădirea Alan Turing(d) de la Universitatea din Manchester

Turing a fost decorat cu Ordinul Imperiului Britanic în 1946.[74] De asemenea, a fost

ales Fellow al Royal Society (FRS) în 1951(d).[14] Concepte denumite în cinstea lui:

 Institutul Alan Turing(d)

 Teza Church-Turing
 Estimarea de frecvență Good–Turing(d)
 Turing-completitudine(d)
 Grad Turing(d)
 combinatorul de punct fix Turing(d)
 Institutul Turing(d)
  Cursul Turing(d)
 Mașina Turing
 Șabloanele Turing(d)
 Reducerea Turing(d)
 Switch-ul Turing(d)
 Testul Turing
Recunoașterea postumă[modificare | modificare sursă]
Diferite instituții îl comemorează pe Turing denumind după el diferite activități sau
spații:

 Sala calculatoarelor de la King's College(d), unde a studiat Turing, se

numește sala Turing.[163]
 În sala Turing de la Facultatea de Informatică a Universității din
Edinburgh(d) se află un bust al lui Turing realizat de Eduardo Paolozzi(d), și
un set (Nr. 42/50) al „desenelor Turing” realizate tot de el (2000). [164]
 Universitatea din Surrey(d) are o statuie a lui Turing în piața principală [165] și
una din clădirile Facultății de Inginerie și Științe Fizice este numită după el.
[166]

 Universitatea Istanbul Bilgi(d) organizează o conferință anuală de teoria

calculului denumită „Zilele Turing”.[167]
 Universitatea Texasului din Austin are un program de informatică
denumit Turign Scholars.[168]
 La începutul anilor 1960, Universitatea Stanford a dat singurei săli de
cursuri din clădirea Polya Hall Mathematics „Alan Turing Auditorium”.[169]
 Unul din amfiteatrele departamentului de Știința Calculatoarelor (LIFL(d)[170])
de la Universitatea din Lille din nordul Franței este numită în cinstea lui
Alan M. Turing (celălalt amfiteatru este denumit după Kurt Gödel).
 Universitatea din Washington are un laborator de calculatoare denumit
după Turing.[171]
 Universitatea Oxford Brooks(d),[172] Universitatea din Manchester, The Open
University(d), Universitatea din Wolverhampton(d) și Universitatea din
Aarhus(d) (de la Aarhus, Danemarca) au clădiri denumite după Turing.
 Drumul Alan Turing din Surrey Research Park(d)[166] și Calea Alan Turing,
parte a inelului interior al orașului Manchester [173] sunt numite după Turing.
 Universitatea Carnegie Mellon(d) are o bancă de granit, situată în
Hornbostel Mall, cu numele „A. M. Turing” inscripționat sus, „Read” pe
piciorul stâng, și „Write” pe cel drept.[174]
 Universitatea din Oregon(d) are un bust al lui Turing pe o parte a clădirii
Deschutes Hall, unde se țin cursuri de știința calculatoarelor. [175]
 Swiss Federal Institute of Technology in Lausanne (d) are un drum și o piață
denumite după Turing (Chemin Alan Turing și Place Alan Turing).[176]
 Facultatea de Informatică și Tehnologia Informației (d) de la Universitatea
Slovacă de Tehnologie de la Bratislava, Slovacia, are o sală de cursuri
numită „Amfiteatrul Turing”.[177]
 Universitatea Paris Diderot are o sală de cursuri numită
„Amphithéâtre Turing”.[178]
  Facultatea de Matematică și Calculatoare de la Universitatea din
Würzburg(d) are o sală de cursuri numită „Turing Hörsaal”.[179]
 Universitatea Paul Sabatier(d) din Toulouse are o sală de cursuri numită
„Amphithéâtre Turing” (Bâtiment U4).[180]
 Cea mai mare sală de conferințe de la Science Park Amsterdam(d) se
numește Turingzaal.[181]
 Facultatea de Științe Naturale și matematice de la King's College
London decernează Premiul Centenar Alan Turing.[182]
 Universitatea din Kent a denumit Colegiul Turing după el la campusul
Canterbury.[183]
 Campusul de la École polytechnique are o clădire denumită după Turing;
este un centru de cercetare care împarte sediul împărțit între École
Polytechnique, INRIA(d) și Microsoft.[184]
 Universitatea din Toronto a dezvoltat limbajul de programare Turing(d) în
1982.
 Campusul Universității din Campinas(d), Brazilia are un bulevard, unul din
cele mai mari, denumit după Turing.[185]
 Catedra de Știința Calculatoarelor de la Universitatea Pontificală Catolică
din Chile, Universitatea din Buenos Aires, Univesitatea Politehnică din
Puerto Rico(d), Universitatea Los Andes(d) din Bogotá, Columbia, King's
College(d), Universitatea Bangor(d) din Țara Galilor, Universitatea din
Mons(d) din Belgia, Universitatea din Torino (Università degli Studi di
Torino), Universitatea Puerto Rico din Humacao(d), Universitatea Keele(d) și
Facultatea de Calculatoare, Electronică și Telecomunicațiia Universității
AGH de Știință și Tehnologie, au clădiri numite după Turing.
 Universitatea din Ghent a botezat o sală de calculatoare după Turing, în
cadrul Departamentului de Calculatoare și Matematică Aplicată. [186]
O biografie publicată de Royal Society puțin după moartea lui Turing,[14] în timp ce
activitatea sa din timpul războiului era încă supusă Legii Secretelor Oficiale(d),
consemna:
„Trei articole remarcabile scrise chiar înainte de război, pe trei subiecte matematice diverse,
dovedesc calitatea muncii care ar fi putut fi produsă dacă s-ar fi așezat să lucreze la o mare problemă
în acea perioadă critică. Pentru munca sa la Foreign Office  a fost decorat cu OBE.[14]”
Din 1966, Premiul Turing se acordă anual de către Association for Computing
Machinery pentru contribuții tehnice sau teoretice comunității științei calculatoarelor.
Este considerat a fi cea mai mare distincție a lumii informatice, echivalent cu Premiul
Nobel.[187]
La 23 iunie 1998, când Turing ar fi împlinit 86 de ani, biograful său, Andrew
Hodges(d), a dezvelit o placă albastră(d) oficială a instituției English Heritage(d) la casa
în care s-a născut și a copilărit în Warrington Crescent, Londra, ulterior Hotel
Colonnade.[188][189] Pentru a marca a 50-a aniversare a morții lui, s-a dezvelit o placă
memorială la 7 iunie 2004 la fosta sa locuință, Hollymeade, în Wilmslow(d), Cheshire.
[190]
Placă albastră(d) marcând casa lui Turing din Wilmslow(d), Cheshire

La 13 martie 2000, Sfântul Vicențiu și Grenadinele au emis o serie de timbre poștale

care celebrează cele mai mari realizări ale secolului al XX-lea, dintre care una poartă
portretul lui Turing pe un fundal de 0 și 1 repetate, descris: „1937: teoria calculului
digital a lui Alan Turing”. La 1 aprilie 2003, activitatea lui Turing la Bletchley Park a
fost declarată Piatră de Hotar IEEE(d).[191] La 28 octombrie 2004, o statuie de bronz a
lui Turing sculptată de John W. Mills(d) a fost dezvelită la Universitatea
Surrey(d) din Guildford, marcând a 50-a comemorare a morții lui Turing; ea îl
înfățișează ducându-și cărțile prin campus.[165]
Turing a fost unul dintre cei patru matematicieni analizați în documentarul BBC
intitulat Dangerous Knowledge („Cunoștințe periculoase”) din 2008.[192] Princeton
Alumni Weekly(d) l-a numit pe Turing al doilea cel mai important absolvent din
istoria Universității Princeton, după președintele James Madison. O statuie în
mărime naturală, cântărind o tonă și jumătate, a fost dezvelită la 19 iunie 2007 la
Bletchley Park. Construită din aproximativ o jumătate de milion de bucăți
de ardezie galeză, a fost sculptată de Stephen Kettle(d), la comanda miliardarului
american Sidney Frank(d).[193]
Turing a fost cinstit în diferite feluri și în Manchester, orașul unde a lucrat spre
sfârșitul vieții. În 1994, o porțiune din șoseaua A6010(d) (inelul intermediar al
orașului Manchester) a fost denumită „Calea Alan Turing”. Un pod de pe această
porțiune a fost lărgit, și se numește Podul Alan Turing. O statuie a lui Turing(d) a fost
dezvelită la Manchester la 23 iunie 2001 în Whitworth Gardens(d), între clădirea
Universității din Manchester din Whitworth Street și Canal Street. Statuia îl prezintă
pe „părintele informaticii” așezat pe o bancă într-o poziție centrală în parc, ținând în
mână un măr. Banca din bronz este inscripționată în relief cu textul „Alan Mathison
Turing 1912–1954”, și motto-ul „Fondatorul informaticii” așa cum ar apărea dacă ar fi
codificat de o mașină Enigma: „IEKYF ROMSI ADXUO KVKZC GUBJ”.

Placă memorială de la statuia lui Turing din Sackville Park, Manchester

Pe o placă aflată la picioarele statuii scrie „Părintele informaticii, matematician,
logician, criptanalist în război, victimă a prejudecăților”. Este și un citat din Bertrand
Russell: „Matematica, privită corect, posedă nu numai adevărul, ci și frumusețea
supremă—o frumusețe rece și austeră, ca cea a sculpturii.” Sculptorul și-a îngropat
propriul calculator Amstrad(d) sub piedestal(d) ca omagiu adus „nașului tuturor
calculatoarelor moderne”.[194]
În 1999, revista Time l-a inclus pe Turing în seria de 100 cei mai importanți oameni
ai secolului al XX-lea afirmând: „rămâne faptul că oricine bate la o tastatură,
deschide o foaie de calcul sau un program de prelucrare de text, lucrează pe un
exemplar de mașină Turing.”[15]
În 2002, Turing a fost clasat pe locul al douăzeci și unulea în sondaju BBC 100
Greatest Britons după un vot în Regatul Unit.[195] În 2006, scriitorul și matematicianul
britanic Ioan James(d) l-a ales pe Turing între cei douăzeci care apar în cartea sa
despre figuri istorice celebre care ar fi putut avea unele trăsături ale sindromului
Asperger.[196] În 2010, actorul și dramaturgul Jade Esteban Estrada(d) l-a avut pe
Turing ca personaj în musicalul solo, ICONS: The Lesbian and Gay History of the
World, Vol. 4. În 2011, în seria „My hero” a ziarului The Guardian, scriitorul Alan
Garner(d) l-a ales pe Turing drept eroul lui și a relatat cum l-a întâlnit când făcea
jogging pe la începutul anilor 1950. Garner își amintea că Turing era „amuzant și
isteț” și povestea că „stătea[u] de vorbă fără încetare”. [197] În 2006, Turing a fost
numit, cu resurse online, LGBT History Month Icon, [198] și la evenimentul Pride din
Boston, Turing a fost numit Honorary Grand Marshal.[199]

Statuia memorială a lui Turing din Whitworth Gardens(d), Manchester

Logoul companiei Apple Inc. este adesea descris eronat ca omagiu adus lui Turing,
mușcătura din măr fiind interpretată ca referire la moartea lui. [200] Atât designerul
logoului[201] cât și compania neagă că ar fi avut această intenție. [202][203] Stephen
Fry își amintea că l-a întrebat pe Steve Jobs dacă designul a fost intenționat, și a
spus că Jobs i-a răspuns: „Vai, am vrea noi să fi fost”. [204] În februarie 2011,
documentele lui Turing din al Doilea Război Mondial au fost cumpărate în numele
statului britanic în urma unei licitații târzii de către National Heritage Memorial
Fund(d), ca urmare ele putând rămâne la Bletchley Park. [205]
În 2012, Turing a fost inclus în Legacy Walk(d), o expoziție publică exterioară care
celebrează istoria și oamenii comunității LGBT. [206][207]
Cântecul „Alan et la Pomme, scris de cantautorul francofon Salvatore Adamo, este
un omagiu adus lui Turing.[208] Viața și activitatea lui Turing au fost prezentate și într-
un program BBC pentru copii despre oameni de știință celebri, Absolute Genius with
Dick and Dom(d), difuzat în premieră la 12 martie 2014.
La 17 mai 2014, prima operă de artă publică care îl reprezintă pe Turing drept gay a
fost comandată la Bletchley, aproape de Bletchley Park unde a lucrat în timpul
războiului, pentru a marca Ziua Internațională împotriva Homofobiei și Transfobiei.
Sculptura a fost dezvelită într-o ceremonie ținută de ziua de naștere a lui Turing, 23
iunie 2014, și este plasată pe circulata arteră Watling Street, vechiul drum principal
spre Londra, pe unde Turing însuși ar fi trecut de multe ori. La 22 octombrie 2014,
Turing a fost introdus în NSA Hall of Honor(d).[209][210]
Celebrarea centenarului[modificare | modificare sursă]

David Chalmers(d) pe scenă pentru o conferință din cadrul Anului Alan Turing în Univesitatea De La Salle(d),
Manila, 27 martie 2012

Pentru a marca a 100-a aniversare a nașterii lui Turing, Comitetul Consultativ al

Centenarului Turing (TCAC) a coordonat Anul Alan Turing(d), un program de
evenimente întinse pe un n de zile în care s-au celebrat viața și realizările lui Turing.
TCAC, cu S. Barry Cooper(d) ca președinte și cu nepotul lui Turing, Sir John Dermot
Turing, ca președinte de onoare, a lucrat cu profesori de la Universitatea din
Manchester și cu o gamă largă de persoane de la Universitatea Cambridge și de
la Bletchley Park.
La 23 iunie 2012, Google a pus pe prima pagină un doodle prin care vizitatorii site-
ului puteau schimba instrucțiunile unei mașini Turing, astfel ca atunci când rulează,
simbolurile de pe bandă să se potrivească cu o secvență dată, reprezentând textul
„Google” în cod Baudot-Murray(d).[211]
Bletchley Park Trust a colaborat cu Winning Moves(d) pentru a publica o ediție Alan
Turing a jocului de societate Monopoly. Pătratele și cartonașele jocului au fost
schimbate pentru a spune povestea vieții lui Turing, de la locurile natale din Maida
Vale până la Hut 8 de la Bletchley Park.[212] Jocul cuprinde și o replică a unei table
originale desenate de mână, creată de William Newman(d), fiul mentorului lui
Turing, Max Newman(d), cu care Turing juca în anii 1950.[213]
În Filipine, Departamentul de Filosofie(d) al Universității De La Salle(d) din Manila a
găzduit Turing 2012, o conferință internațională de filosofie, inteligență artificială și
științe cognitive în 27 și 28 martie 2012 cu ocazia centenarului nașterii lui Turing. [214]
[215]
 Madurai, India a organizat un program la care au participat 6000 de studenți. [216]
Torța olimpică(d) pentru ediția Londra 2012 a fost transferată în fața statuii lui Turing din Manchester la 100
de ani de la nașterea lui.

La Manchester s-a ținut o conferință de trei zile în iunie, Conferința Centenară Alan

Turing(d), la San Francisco una de două zile organizată de ACM, și la Cambridge s-a
ținut o recepție aniversară și o Conferință Centenară la King's College(d), și la
Universitatea din Cambridge, ultima organizată de asociația Computability in
Europe(d).[217]
Muzeul de Știință din Londra(d) a lansat o expoziție gratuită dedicată vieții și
realizărilor lui Turing în iunie 2012, până în iulie 2013. [218] În februarie 2012, Royal
Mail(d) a emis un timbru cu Turing ca parte a seriei „Britanici deosebiți”. [219] Flacăra
olimpică(d) pentru ediția Londra 2012 a trecut prin fața statuii lui Turing din Whitworth
Gardens(d), Manchester, în seara zilei de 23 iunie 2012, aniversarea a 100 de ani de
la naștere.
La 22 iunie 2012, Consiliul Local Manchester(d), în parteneriat cu Lesbian and Gay
Foundation(d), a lansat Premiul Memorial Alan Turing, cu care vor fi distinse persoane
sau grupuri care aduc o contribuție importantă luptei împotriva homofobiei în
Manchester.[220]
La Universitatea din Oxford, un nou curs de informatică și filosofie a fost organizat
de centenarul nașterii lui Turing.[221]
Printre evenimentele ce l-au precedat s-au numărat o celebrare a vieții și realizărilor
lui Turing la Universitatea din Manchester, aranjată de British Logic Colloquium și
de British Society for the History of Mathematics(d) la 5 iunie 2004.[222]
Ilustrarea în teatru[modificare | modificare sursă]

Benedict Cumberbatch a jucat rolul lui Turing în filmul din 2014 The Imitation Game
  Breaking the Code(d) este o piesă de teatru din 1986 de Hugh
Whitemore(d) despre Turing. Ea s-a jucat în London's West End începând
cu noiembrie 1986 și pe Broadway din 15 noiembrie 1987 până în 10
aprilie 1988. A fost în 1996 și o producție de televiziune a BBC (difuzată în
SUA de PBS). În toate cele trei, rolul lui Turing a fost jucat de Derek
Jacobi. Producția de pe Broadway a fost nominalizată pentru trei Premii
Tony, inclusiv pentru cel mai bun actor într-o piesă de teatru, cel mai bun
actor într-un rol principal într-o piesă de teatru și cea mai bună regie a
unei piese de teatru; precum și pentru două Premii Drama Desk, pentru
cel mai bun actor și cel mai bun actor într-un rol principal. Turing a fost
jucat din nou de Jacobi în adaptarea de televiziune din 1996(d) a
piesei Breaking the Code.[223]
 În 2012, în cinstea Centenarului Turing, American Lyric Theater(d) a
comandat o operă care să exploreze viața și moartea lui Turing de
compozitorul Justine F. Chen și libretistul David Simpatico.
[224]
 Intitulată The Life and Death(s) of Alan Turing, opera este o fantezie
istorică despre viața lui Turing. În noiembrie 2014, opera și mai multe
lucrări artistice inspirate de viața lui Turing au apărut în Studio 360(d).
[225]
 Opera a fost jucată în premieră în ianuarie 2017. [226]
Ilustrarea în literatură[modificare | modificare sursă]
 În Neuromancer de William Gibson, poliția Turing are jurisdicție asupra
inteligențelor artificiale. (1984)[227]
 Turing apare în romanul Cryptonomicon(d) (1999) de Neal Stephenson.[228]
 Romanul A Madman Dreams of Turing Machines(d) din 2006 pune în
contrast relatări ficționalizate ale vieților și ideilor lui Turing și Kurt Gödel.
[229]

 Romanul Speak(d) de Louisa Hall(d) din 2015 include o serie de scrisori

fictive ale lui Turing către mama celui mai bun prieten al lui, scrise de-a
lungul întregii vieți, detaliind cercetările sale despre inteligența artificială.
[230][231]

 În seria de romane de benzi desenate Über(d), în care o versiune

ficționalizată a celui de al Doilea Război Mondial se desfășoară cu
soldați supraumani denumiți „Tank-Men”, Turing este unul dintre
cercetători și un Tank-Man el însuși.[232]
Ilustrarea în muzică[modificare | modificare sursă]
 Duoul de muzică electronică Matmos(d) a lansat un EP intitulat For Alan
Turing în 2006, bazat pe materiale comandate de dr. Robert Osserman și
David Elsenbud de la Mathematical Sciences Research Institute(d).[233] Într-
una din piese, apare și sunetul produs de o Mașină Enigma originală. [234]
 În 2012, grupul spaniol Hidrogenesse(d) i-a dedicat LP-ul Un dígito binario
dudoso. Recital para Alan Turing (O cifră binară dubioasă. Concert pentru
Alan Turing).[235]
 O lucrare muzicală inspirată de viața lui Turing, scrisă de Neil
Tennant și Chris Lowe(d) de la Pet Shop Boys, intitulată A Man from the
Future, a fost anunțată spre finalul lui 2013. [236] Ea a fost interpretată de
Pet Shop Boys și Juliet Stevenson(d) (narator), BBC Singers, BBC Concert
 Orchestra, dirijată de Dominic Wheeler la BBC Proms(d) în Royal Albert
Hall la 23 iulie 2014.[237]
 Codebreaker este titlul unei piese corale a compozitorului James
McCarthy. Ea cuprinde texte ale poeților Wilfred Owen(d), Sara
Teasdale(d), Walt Whitman, Oscar Wilde și Robert Burns utilizate pentru a
ilustra diferite aspecte ale vieții lui Turing. A avut premiera la 26 aprilie
2014 la Barbican Centre din Londra, unde a fost interpretată de Corul
Hertfordshire(d), care a comandat lucrarea, în frunte cu David Temple(d) ca
sopran solo și cu Naomi Harvey ca vocea mamei lui Turing. [238][239]
Ilustrarea în filme[modificare | modificare sursă]
 Drama istorică The Imitation Game, regizată de Morten Tyldum(d),
cu Benedict Cumberbatch în rolul lui Turing și cu Keira Knightley în cel al
lui Joan Clarke, a fost lansat în Regatul Unit la 14 noiembrie 2014 și în
cinematografele din SUA la 28 noiembrie 2014. Este un film despre
decriptarea de către Turing a codurilor Enigma împreună cu alți
criptanaliști la Bletchley Park.[240][241][242][243]
 Codebreaker(d), cu titlul originar britanic Britain's Greatest Codebreaker,
este un film de televiziune difuzat la 21 noiembrie 2011 de Channel
4(d) despre viața lui Turing. A fost lansat limitat în SUA începând cu 17
octombrie 2012. Povestea este spusă sub forma unei discuții între Turing
și psihiatrul său dr. Franz Greenbaum. Povestea se bazează pe jurnalele
ținute de Greenbaum și de alții care au studiat viața lui Turing și pe cea a
unor colegi ai săi.[244]

Note[modificare | modificare sursă]
1. ^ a b c d e f g h i j Alan Turing (Unwin paperbacks 2015)[*] Verificați valoarea |
titlelink= (ajutor)
2. ^ a b MacTutor History of Mathematics archive
3. ^ Genealogia matematicienilor
4. ^ a b Oxford Dictionary of National Biography
5. ^ The London Gazette 37617  (PDF), p.  3124
6. ^ a b c d „Alan Turing”, Internet Movie Database, accesat în  13 octombrie 2015
7. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în  10 octombrie 2015
8. ^ a b c d MacTutor History of Mathematics archive, accesat în 22 august 2017
9. ^ http://www.telegraph.co.uk/technology/news/9314910/Britain-still-owes-Alan-Turing-a-
debt.html Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
10. ^ Find a Grave
11. ^ Encyclopædia Britannica, accesat în 27 martie 2018
12. ^ Alan Turing
13. ^ Autoritatea BnF, accesat în  10 octombrie 2015
14. ^ a b c d Newman, M. H. A.  (1955). „Alan Mathison Turing. 1912–
1954”  (PDF). Biographical Memoirs of Fellows of the Royal Society  (în engleză). 1: 253–
263.  doi:10.1098/rsbm.1955.0019.  JSTOR  769256.
15. ^ a b Gray, Paul (29 martie 1999).  „Alan Turing  – Time 100 People of the Century”. Time.
Arhivat din  original  la 19 ianuarie 2011. Accesat în 21 ianuarie 2015. Providing a
blueprint for the electronic digital computer. The fact remains that everyone who taps at a
keyboard, opening a spreadsheet or a word-processing program, is working on an
incarnation of a Turing machine.
16. ^ Sipser 2006, p. 137.
17. ^ Beavers 2013, p. 481.
18. ^ Vezi Copeland, Jack (18 iunie 2012). „Alan Turing: The codebreaker who saved
'millions of lives'”. BBC News Technology. Accesat în  26 octombrie 2014. Mai multe
surse afirmă că Winston Churchill a spus că Turing a adus cea mai mare contribuție
personală a cuiva la victoria Aliaților în războiul împotriva Germaniei Naziste (nici The
Churchill Centre(en) și nici biograful lui Turing, Andrew Hodges(en), nu au găsit documente
care să susțină această afirmație și nici informații despre data sau contextul în care
Churchill ar fi spus acest lucru, vezi Schilling, Jonathan. „Churchill Said that Turing Made
the Single Biggest Contribution to Allied Victory”. The Churchill Centre: Leading Churchill
Myths. Arhivat din  original  la 20 ianuarie 2015. Accesat în 9 ianuarie 2015. și Hodges,
Andrew. „Part 4: The Relay Race”. Update to  Alan Turing: the Enigma. Accesat în  9
ianuarie 2015.
19. ^ Leavitt 2007, pp. 231–233.
20. ^ Pease, Roland (26 iunie 2012).  „Alan Turing: Inquest's suicide verdict 'not
supportable'”. BBC News. Accesat în  25 decembrie 2013.
21. ^ a b „Royal pardon for codebreaker Alan Turing”. BBC News.  24 decembrie 2013.
Accesat în 24 decembrie 2013.
22. ^ a b Swinford, Steven (23 decembrie 2013).  „Alan Turing granted Royal pardon by the
Queen”. The Daily Telegraph.
23. ^ „(Copie arhivată a) grațierii Regale a lui Alan Turing”  (PDF).
24. ^ a b c Wright, Oliver (23 decembrie 2013).  „Alan Turing gets his royal pardon for 'gross
indecency' – 61 years after he poisoned himself” [Alan Turing își primește grațierea
regală la 61 de ani după ce s-a otrăvit]. The Independent. Londra.
25. ^ a b Hodges 1983, p. 5.
26. ^ „The Alan Turing Internet Scrapbook”. Turing.org.uk. Accesat în 2 ianuarie 2012.
27. ^ Phil Maguire, "An Irishman's Diary", pagina 5. The Irish Times(en), 23 June 2012.
28. ^ „London Blue Plaques”.  English Heritage. Arhivat din  original  la 6 octombrie 2008.
Accesat în 10 februarie 2007.
29. ^ The Scientific Tourist In London: #17 Alan Turing's Birth Place, Nature.com London
Blog
30. ^ Placă #381 la Open Plaques.
31. ^ „The Alan Turing Internet Scrapbook”. Accesat în  26 septembrie 2006.
32. ^ Hodges 1983, p. 6.
33. ^ „Baston Lodge”.
34. ^ Jones, G. James (11 decembrie 2001). „Alan Turing  – Towards a Digital Mind: Part
1”.  System Toolbox. Arhivat din original la  3 august 2007. Accesat în  27 iulie 2007.
35. ^ Name * (29 noiembrie 2012).  „Guildford Dragon NEWS”. The Guildford Dragon. Arhivat
din  original  la 19 octombrie 2013. Accesat în 31 octombrie 2013.
36. ^ Hofstadter, Douglas R. (1985). Metamagical Themas: Questing for the Essence of
Mind and Pattern. Basic Books. ISBN 0-465-04566-9.  OCLC 230812136.
37. ^ Hodges 1983, p. 26.
38. ^ Hodges 1983, p. 34.
39. ^ Caryl, Christian (19 decembrie 2014).  „Poor Imitation of Alan Turing”. The New York
Review of Books.
40. ^ Rachel Hassall, 'The Sherborne Formula: The Making of Alan Turing' 'Vivat!' 2012/13
41. ^ Teuscher, Christof, ed. (2004). Alan Turing: Life and Legacy of a Great Thinker [Alan
Turing: viața și moștenirea unui mare gânditor]. Springer-Verlag(d).  ISBN  3-540-20020-
7. OCLC  53434737.
42. ^ Hodges 1983, p. 61.
43. ^ Paul Gray, Alan Turing Arhivat în 19 ianuarie 2011, la Wayback Machine. Time
Magazine's Most Important People of the Century, p.2
44. ^ Hodges 1983, pp. 82–83.
45. ^ Vezi secțiunea 3 din John Aldrich, "England and Continental Probability in the Inter-War
Years", Journal Electronique d'Histoire des Probabilités et de la Statistique, vol.
5/2 Decembre 2009 Journal Electronique d'Histoire des Probabilités et de la Statistique
46. ^ Hodges 1983, pp. 88,94.
47. ^ Turing 1937.
48. ^ Church 1936.
49. ^ Hodges 1983, p. 111.
50. ^ "von Neumann ... firmly emphasised to me, and to others I am sure, that the
fundamental conception is owing to Turing—insofar as not anticipated by Babbage,
 Lovelace and others." Scrisoare a lui Stanley Frankel(en) către Brian Randell(en), 1972, citată
în Jack Copeland(d) (2004) The Essential Turing, p22.
51. ^ Hodges 1983, p. 138.
52. ^ Turing, A. M. (1939). „Systems of Logic Based on Ordinals”.  Proceedings of the
London Mathematical Society (în engleză). s2-45: 161–228. doi:10.1112/plms/s2-
45.1.161.
53. ^ Turing, Alan (1938). Systems of Logic Based on Ordinals (Teză). Universitatea
Princeton.  doi:10.1112/plms/s2-45.1.161.
54. ^ Turing, A. M. (1938). „Systems of Logic Based on Ordinals”  (PDF). Arhivat
din  original  (PDF)  la 23 octombrie 2012. Accesat în 21 ianuarie 2015.
55. ^ Hodges 1983, p. 152.
56. ^ ed. Cora Diamond(d): Wittgenstein's Lectures on the Foundations of Mathematics,
University of Chicago Press, 1976
57. ^ Hodges 1983, pp. 153–154.
58. ^ Copeland, Jack(en), "Colossus and the Dawning of the Computer Age", p. 352 în Action
This Day, 2001.
59. ^ Copeland 2004a, p. 217.
60. ^ Clark, Liat (18 iunie 2012). „Turing's achievements: codebreaking, AI and the birth of
computer science (Wired UK)”. Wired.co.uk. Accesat în 31 octombrie 2013.
61. ^ a b Copeland, 2006 p. 378.
62. ^ Turing, Alan (1941). „Report on the applications of probability to cryptography”. The
National Archives of the UK: HW 25/37.
63. ^ Turing, Alan (1941). „Paper on statistics of repetitions”. The National Archives of the
UK: HW 25/38.
64. ^ Vallance, Chris (19 aprilie 2012). „Alan Turing papers on code breaking released by
GCHQ”.  BBC News. Accesat în  20 aprilie 2012.
65. ^ Hodges 1983, p. 208.
66. ^ Lewin 1978, p. 57.
67. ^ Brown, Anthony Cave  (1975). Bodyguard of Lies: The Extraordinary True Story Behind
D-Day. The Lyons Press. ISBN 978-1-59921-383-5.
68. ^ Graham-Cumming, John (10 martie 2010). „An Olympic honour for Alan Turing”.
London: The Guardian.
69. ^ Butcher, Pat (14 septembrie 2009).  „In Praise of Great Men”. Globe Runner.
70. ^ Hodges, Andrew.  „Alan Turing: a short biography”. turing.org.uk. Accesat în  12 iunie
2014.
71. ^ Graham-Cumming, John (10 martie 2010). „Alan Turing: a short biography”. The
Guardian. Accesat în 12 iunie 2014.
72. ^ Butcher, Pat (decembrie 1999). „Turing as a runner”. The MacTutor History of
Mathematics archive. Accesat în 12 iunie 2014.
73. ^ „Alan Turing: Colleagues share their memories”. BBC News  (în engleză). 23 iunie
2012.
74. ^ a b https://www.thegazette.co.uk/all-notices/content/114
75. ^ "The Men Who Cracked Enigma", Episodul 4 din documentarul-serial UKTV History
Channel "Heroes of World War II"
76. ^ Profesorul Jack Good în „The Men Who Cracked Enigma”, 2003: cu comentariul:
„dacă-mi amintesc eu bine”.
77. ^ Oakley 2006, p. 40/03B.
78. ^ Hodges 1983, p. 218.
79. ^ a b Hodges 1983, p. 221.
80. ^ Copeland, The Essential Turing, pp. 336–337.
81. ^ Copeland, Jack; Proudfoot, Diane (mai 2004).  „Alan Turing, Codebreaker and
Computer Pioneer” [Alan Turing, spărgător de coduri și pionier al calculatoarelor].
alanturing.net. Accesat în  27 iulie 2007.
82. ^ a b c Mahon 1945, p. 14.
83. ^ Leavitt 2007, pp. 184–186.
84. ^ Hodges 1983, pp. 242–245.
85. ^ „BOMBE PROJECT HISTORY, MAY 44”. Accesat în  2 mai 2012.
86. ^ Hodges 1983, pp. 245–253.
87. ^ Alexander & circa 1945, p. 42.
88. ^ Copeland 2006, p. 380.
89. ^ Copeland 2006, p. 381.
90. ^ Copeland 2006, p. 72.
91. ^ Gannon 2007, p. 230.
92. ^ Hilton 2006, pp. 197–199.
93. ^ Copeland 2006, pp. 382, 383.
94. ^ Hodges 1983, pp. 245–250.
95. ^ Hodges 1983, p. 273.
96. ^ Hodges 1983, p. 346.
97. ^ Placă #1619 la Open Plaques.
98. ^ Copeland 2006, p. 108.
99. ^ Randell, B (1980).  „A History of Computing in the Twentieth Century: Colossus”  (PDF).
Accesat în 27 ianuarie 2012. citând Womersley, J. R. (13 februarie 1946). „'ACE'
Machine Project”. Executive Committee, National Physical Laboratory, Teddington,
Middlesex.
100. ^ Vezi Copeland 2004b, pp. 410–432.
101. ^ Bruderer, Herbert.  „Did Alan Turing interrogate Konrad Zuse in Göttingen in
1947?”  (PDF). Arhivat din original  (PDF) la  21 mai 2013. Accesat în  7 februarie 2013.
102. ^ Pentru mai multe detalii, vezi Herbert Bruderer, Konrad Zuse und die Schweiz
103. ^ a b Turing, A. M. (1948). „Rounding-Off Errors in Matrix Processes”.  The
Quarterly Journal of Mechanics and Applied Mathematics  (în engleză). 1: 287–
308.  doi:10.1093/qjmam/1.1.287.
104. ^ Harnad, Stevan(d) (2008) The Annotation Game: On Turing (1950) on
Computing, Machinery and Intelligence Arhivat în 17 iulie 2011, la Wayback Machine.. În:
Epstein, Robert & Peters, Grace (Eds.) Parsing the Turing Test: Philosophical and
Methodological Issues in the Quest for the Thinking Computer. Springer
105. ^ Clark, Liat.  „Turing's achievements: codebreaking, AI and the birth of computer
science”. Wired. Accesat în 11 noiembrie 2013.
106. ^ Alan Turing vs Alick Glennie (1952) "Turing Test" Chessgames.com
107. ^ Pinar Saygin, A.; Cicekli, I.; Akman, V. (2000). „Turing Test: 50 Years
Later”. Minds and Machines (în engleză).  10  (4): 463–
518.  doi:10.1023/A:1011288000451.
108. ^ „SPICE 1 2 3 and beyond  ... Intusoft Newsletter, August 2003”.
Intusoft.com.  16 august 2001.  Arhivat  din originalul de la 11 iunie 2011. Accesat în  29
mai 2011.
109. ^ Clark, Liat; Ian Steadman (18 iunie 2012).  „Turing's achievements:
codebreaking, AI and the birth of computer science”. Wired. Accesat în 12 februarie
2013.
110. ^ Turing, Alan M. (14 august 1952). „The Chemical Basis of
Morphogenesis”. null  B. 237 (641). pp.  37–
72.  Bibcode:1952RSPTB.237...37T.  doi:10.1098/rstb.1952.0012.
111. ^ John Gribbin, Deep Simplicity, p.126, Random House, 2004
112. ^ „Turing's Last, Lost work”. Arhivat din  original  la 23 august 2003. Accesat în 28
noiembrie 2011.
113. ^ James Murray, How the leopard gets its spots, Scientific American, vol 258, nr.
3, p. 80, martie 1988
114. ^ James Murray, Mathematical Biology I, 2007, capitolul 6, Springer Verlag
115. ^ John Gibbin, Deep Simplicity, p. 134, Random House, 2004
116. ^ Vogel, G. (2012). „Turing Pattern Fingered for Digit
Formation”.  Science.  338  (6113):
1406.  doi:10.1126/science.338.6113.1406.  PMID  23239707.
117. ^ Sheth, R.; Marcon, L.; Bastida, M. F.; Junco, M.; Quintana, L.; Dahn, R.; Kmita,
M.; Sharpe, J.; Ros, M. A. (2012). „Hox Genes Regulate Digit Patterning by Controlling
the Wavelength of a Turing-Type Mechanism”.  Science.  338  (6113): 1476–
1480.  Bibcode:2012Sci...338.1476S.  doi:10.1126/science.1226804. PMC  4486416  .  P
MID  23239739.
118. ^ Andrew Hodges. „The Alan Turing Bibliography”. turing.org.uk.
p. morphogenesis. Accesat în  27 iulie 2015.
119. ^ Leavitt 2007, pp. 176–178.
120. ^ Leavitt, David (2007).  The man who knew too much: Alan Turing and the
invention of the computer. Phoenix. pp.  176–178.  ISBN  978-0-7538-2200-5.
121. ^ Grime, James (24 iulie 2014). „An Alan Turing expert watches the "The
Imitation Game" trailer”. The Aperiodical. Accesat în  28 iulie 2014.
122. ^ Hodges 1983, p. 458.
123. ^ Leavitt 2007, p. 268.
124. ^ Hodges, Andrew (27 mai 2012). Alan Turing: The Enigma  (în engleză).
p. 463.  ISBN  0-691-15564-X.
125. ^ Hodges, Andrew (27 mai 2012). Alan Turing: The Enigma  (în engleză).
p. 471.  ISBN  0-691-15564-X.
126. ^ Hodges, Andrew (2012).  Alan Turing: The Enigma The Centenary Edition.
Princeton University.
127. ^ Turing, Alan (1952). „Letters of Note: Yours in distress, Alan”. Arhivat
din  original  la 13 martie 2015. Accesat în 3 martie 2015.
128. ^ Hodges, Andrew (27 mai 2012). Alan Turing: The Enigma  (în engleză).
p. xxviii.  ISBN  0-691-15564-X.
129. ^ Hodges 1983, p. 473.
130. ^ Leavitt 2007, p. 269.
131. ^ Copeland 2006, p. 143.
132. ^ Hodges 1983, p. 488.
133. ^ Hodges 1983, p. 529.
134. ^ Leavitt 2007, p. 140. și Hodges 1983, pp. 149, 489.
135. ^ a b Pease, Roland (23 iunie 2012).  „Alan Turing: Inquest's suicide verdict 'not
supportable'”.  BBC News Online(d). Accesat în  23 iunie 2012. We have  ... been
recreating the narrative of Turing's life, and we have recreated him as an unhappy young
man who committed suicide. But the evidence is not there"
136. ^ Scrisoare către Robin Gandy, 28 iulie 1954, la christies.com
137. ^ Hodges 1983, pp. 488, 489.
138. ^ Thousands call for Turing apology. BBC News. 31 august 2009. Accesat în 31
august 2009.
139. ^ Petition seeks apology for Enigma code-breaker Turing. CNN. 1 septembrie
2009.  Arhivat  din originalul de la 5 octombrie 2009. Accesat în 1 septembrie 2009.
140. ^ a b c Davies, Caroline (11 septembrie 2009).  „PM's apology to codebreaker Alan
Turing: we were inhumane”. The Guardian. UK.
141. ^ deși era deschisă doar cetățenilor britanici.
142. ^ „PM apology after Turing petition”. BBC News. 11 septembrie 2009.
143. ^ Full text of the Prime Minister's apology.
144. ^ a b c „Grant a pardon to Alan Turing”.  6 decembrie 2011. Arhivat
din  original  la 10 ianuarie 2012.
145. ^ „Petition to pardon computer pioneer Alan Turing started”. BBC News. 6
decembrie 2011.
146. ^ Wainwright, Martin (7 februarie 2012).  „Government rejects a pardon for
computer genius Alan Turing”.  The Guardian.
147. ^ „hansard”. Parlamentul Regatului Unit.  2 februarie 2012.
148. ^ Stevenson, Alex.  „Better late than never, Alan Turing is finally pardoned”.
politics.co.uk. Accesat în 25 septembrie 2016.
149. ^ Fitzgerald, Todd (24 septembrie 2016). „Alan Turing's court convictions go on
display for the first time”. manchestereveningnews.co.uk. Accesat în  25 septembrie
2016.
150. ^ „MP calls for pardon for computer pioneer Alan Turing”. BBC News. 1 februarie
2012. Accesat în  25 septembrie 2016.
151. ^ „Bill”. Parliament of the United Kingdom.  26 iulie 2012. Accesat în 31 octombrie
2013.
152. ^ Pearse, Damian, "Alan Turing should be pardoned, argue Stephen Hawking
and top scientists", The Guardian, 13 December 2012. Retrieved 15 December 2012.
153. ^ Watt, Nicholas (19 iulie 2013). „Enigma codebreaker Alan Turing to be given
posthumous pardon”.  The Guardian. London.
154. ^ Worth, Dan (30 octombrie 2013). „Alan Turing pardon sails through House of
Lords”. V3. Accesat în  24 decembrie 2013.
155. ^ „Alan Turing (Statutory Pardon) Bill”. Accesat în 20 iulie 2013.
156. ^ Roberts, Scott (2 decembrie 2013).  „Lib Dem MP John Leech disappointed at
delay to Alan Turing pardon bill”. Pink News.
157. ^ „Alan Turing (Statutory Pardon) Bill”. Accesat în 24 decembrie 2013.
158. ^ „With Queen's Decree, Alan Turing Is Now Officially Pardoned”. Advocate.com.
Accesat în 1 noiembrie 2014.
159. ^ Pardoned: Alan Turing, Computing patriarch. Time Magazine, vol. 183, no. 1,
13 January 2014, p. 14. Retrieved 6 January 2014.
160. ^ Davies, Caroline (24 decembrie 2013). „Codebreaker Turing is given
posthumous royal pardon”. The Guardian. Londra. pp. 1, 6.
161. ^ „Government 'committed' to Alan Turing gay pardon law”. BBC News. 22
septembrie 2016. Accesat în  22 septembrie 2016.
162. ^ Cowburn, Ashley (21 septembrie 2016).  „Theresa May committed to introducing
the 'Alan Turing Law'”. The Independent. Accesat în  22 septembrie 2016.
163. ^ „Acacemic facilities”. King's College Cambridge. Accesat în  12 mai 2014.
164. ^ „Turing prints (2000)”. Synth.co.uk.  24 septembrie 2000. Accesat în  31
octombrie 2013.
165. ^ a b „The Earl of Wessex unveils statue of Alan Turing” (Press release).
University of Surrey. octombrie 2004. Arhivat din original la  23 octombrie 2007.
166. ^ a b „A celebration of the code breaker  – Alan Turing”. University of Surrey.
Arhivat din  original  la 25 decembrie 2013. Accesat în  24 decembrie 2013.
167. ^ „The Imitation Game: 10 surprising facts about Bletchley Park genius Alan
Turing”  (în engleză). V3.co.uk. Accesat în  17 aprilie 2015.
168. ^ „Turing Scholars Program at the University of Texas at Austin”. Accesat în 17
mai 2015.
169. ^ „Polya Hall, Stanford University”  (PDF). Accesat în  14 iunie 2011.
170. ^ „Laboratoire d'Informatique Fondamentale de Lille”. Accesat în 3 decembrie
2010.
171. ^ „Turing Center”. University of Washington.  10 iunie 2016.
172. ^ „Department of Computing and Communication Technologies Research Lecture
Series lecture 4”. Oxford Brooke's University.  10 iunie 2016. Arhivat din original la  16
septembrie 2017.
173. ^ Cooksey, Katie (24 decembrie 2013). „Alan Turing: Manchester celebrates
pardoned genius”. BBC News. Accesat în  24 decembrie 2013.
174. ^ „File:A. M. Turing bench, Carnegie Mellon University, Pittsburgh PA, USA.jpg”.
175. ^ „Turing at the University of Oregon”. Arhivat din original la  14 ianuarie 2012.
Accesat în 1 noiembrie 2011.
176. ^ „Turing at the EPFL”. Accesat în  6 ianuarie 2012.
177. ^ „Lecture rooms”. Accesat în  28 februarie 2015.
178. ^ „Thèses soutenues Université Paris Diderot”. University Paris Diderot.  10 iunie
2016.
179. ^ „Turing Hörsaal at University of Würzburg”. Arhivat din  original  la 28 iulie 2014.
Accesat în 21 iulie 2014.
180. ^ „Paul Sabatier University campus map”. Arhivat din  original  la 22 mai 2015.
Accesat în 12 iunie 2018.
181. ^ „Facilities / Catering and conference”.  Science Park Amsterdam(d). Arhivat
din  original  la 11 ianuarie 2015. Accesat în 11 ianuarie 2015.
182. ^ „King's College London Prizes”  (PDF). KCL. 10 iunie 2016. Arhivat
din  original  (PDF)  la 8 august 2016.
183. ^ „How the University of Kent's new Turing College got its name”. Kent Online.  10
iunie 2016.
184. ^ „INRIA”.  2012. Arhivat din original în  12 iunie 2018. Accesat în 19 martie 2017.
185. ^ „Unicamp Science and Technology Park”  (PDF). Inova.  1 iulie 2016.
186. ^ „Computer rooms at the university of Ghent”. Arhivat din  original  la 12
noiembrie 2016. Accesat în 12 iunie 2018.
187. ^ Geringer, Steven (27 iulie 2007).  „ACM'S Turing Award Prize Raised To
$250,000”. ACM  press release. Arhivat din original la  30 decembrie 2008. Accesat în 16
octombrie 2008.
188. ^ „Unveiling the official Blue Plaque on Alan Turing's Birthplace”. Accesat în  26
septembrie 2006.
189. ^ „About this Plaque  – Alan Turing”. Arhivat din  original  la 13 octombrie 2007.
Accesat în 25 septembrie 2006.
190. ^ Placă #3276 la Open Plaques.
191. ^ IEEE History Center (2003). „Milestones:Code-breaking at Bletchley Park
during World War II, 1939–1945”.  IEEE Global History Network. IEEE. Accesat în 29
martie 2012.
192. ^ „Dangerous Knowledge”. BBC Four.  11 iunie 2008. Arhivat din original la  2
noiembrie 2011.
193. ^ Bletchley Park Unveils Statue Commemorating Alan Turing Arhivat în 27
februarie 2012, la Wayback Machine., Bletchley Park press release, 20 June 2007.
194. ^ „Computer buried in tribute to genius”. Manchester Evening News. 17 februarie
2007. Accesat în  7 decembrie 2014.
195. ^ „100 great British heroes”. BBC News. 21 august 2002.
196. ^ James, Ioan M. (2006).  Asperger's Syndrome and High Achievement (în
engleză). Jessica Kingsley.  ISBN  978-1-84310-388-2.
197. ^ Garner, Alan (12 noiembrie 2011).  „My Hero: Alan Turing”.  Saturday Guardian
Review (în engleză). Londra. p. 5. Accesat în 23 noiembrie 2011.
198. ^ „Alan Turing”. LGBTHistoryMonth.com.  20 august 2011. Accesat în  15 ianuarie
2014.
199. ^ „Boston Pride: Honorary Grand Marshal”. Arhivat din  original  la 19 iunie 2006.
Accesat în 23 noiembrie 2017.
200. ^ „Logos that became legends: Icons from the world of advertising”.  The
Independent. UK. 4 ianuarie 2008. Arhivat din originalul de la  3 octombrie 2009. Accesat
în 14 septembrie 2009.
201. ^ „Interview with Rob Janoff, designer of the Apple logo”. creativebits. Accesat
în 14 septembrie 2009.
202. ^ Leavitt 2007, p. 280.
203. ^ „Turing and the Apple logo”.  25 iulie 2015. Arhivat din  original  la 25 decembrie
2015. Accesat în  25 decembrie 2015.
204. ^ "Science & Environment – Alan Turing: Separating the man and the myth".
BBC. Accesat la 23 iunie 2012.
205. ^ Halliday, Josh (25 februarie 2011). „Turing papers to stay in UK after 11th-hour
auction bid at”. The Guardian. UK. Accesat în  29 mai 2011.
206. ^ Salvo, Victor. „2012 INDUCTEES”. The Legacy Project. Accesat în  1 noiembrie
2014.
207. ^ „PHOTOS: 7 LGBT Heroes Honored With Plaques in Chicago's Legacy Walk”.
Advocate.com. Accesat în 1 noiembrie 2014.
208. ^ Kamiab, Farbod (20 noiembrie 2012). Alan et la Pomme  – Salvatore Adamo.
Accesat la 26 decembrie 2013.[necesită  sursă  mai  bună]
209. ^ „Cryptologic Hall of Honor – Alan Turing”. National Security Agency. 22
octombrie 2014. Accesat în 14 februarie 2017.
210. ^ „Five Cryptologists Added to NSA/CSS Cryptologic Hall of Honor”  (Press
release). National Security Agency.  22 octombrie 2014. Arhivat din  original  la 15
februarie 2017. Accesat în  14 februarie 2017.
211. ^ „Google Doodle honors Alan Turing”. USA Today.  22 iunie 2012. Accesat în 23
iunie 2012.
212. ^ „Special Monopoly edition celebrates Alan Turing's life”. BBC News. 10
septembrie 2012. Accesat în  10 septembrie 2012.
213. ^ „Bletchley Park Launches Special Edition Alan Turing Monopoly Board”. Arhivat
din  original  la 12 septembrie 2012. Accesat în 13 septembrie 2012.
214. ^ „DLSU to host int'l summit on philosophy”. ABS-CBN.com.  24 martie 2012.
Accesat în 18 decembrie 2013.
215. ^ Layug-Rosero, Regina (21 aprilie 2012).  „The Thinking Machine: A
philosophical analysis of the Singularity”.  GMA News Online. Accesat în 18 decembrie
2013.
216. ^ Shankar, M. Gopi (5 iulie 2012). „Making themselves heard”. The Hindu (în
engleză). Chennai, India. Accesat în 31 octombrie 2013.
217. ^ „The Northerner: Alan Turing, computer pioneer, has centenary marked by a
year of celebrations”. theguardian.com  (în engleză). The Guardian. 23 februarie 2011.
Accesat în 29 mai 2011.
 218. ^ Cellan-Jones, Rory; Rooney, David (18 iunie 2012). „Enigma? First look at Alan
Turing exhibition (report with video preview)” (în engleză).  BBC News. Accesat în  23
iunie 2012.
219. ^ Cutlack, Gary (2 ianuarie 2012). „Codebreaker Alan Turing gets stamp of
approval”. Gizmodo  (în engleză). Accesat în 2 ianuarie 2012.
220. ^ Anon (22 iunie 2012). „Centenary award tribute to "enigma" codebreaker Alan
Turing”. Manchester Evening News. Manchester: MEN media. Arhivat din  original  la 25
iunie 2012. Accesat în  22 iunie 2012.
221. ^ „Computer Science and philosophy”. University of Oxford. Arhivat
din  original  la 30 martie 2013. Accesat în 23 iunie 2013. Un nou curs de licență, cu prima
serie de studenți în 2012, centenarul nașterii lui Alan Turing.
222. ^ „BSHM Meetings (1992–2007)”. University of Warwick. Accesat în  24
decembrie 2013.
223. ^ „Alan Turing: A multitude of lives in fiction”. BBC News. 23 iunie 2012.
224. ^ „The Life and Death(s) of Alan Turing – a new opera”. American Lyric Theater.
Arhivat din  original  la 22 ianuarie 2015.
225. ^ „Alan Turing, Man and Myth – Studio 360”. studio360. Arhivat din original la  22
ianuarie 2015.
226. ^ Jones, Josh (16 ianuarie 2017).  „Alan Turing Gets Channeled in a New
Opera”. Open Culture. Accesat în 25 iulie 2017.
227. ^ „SCIENCE FICTION”. The New York Times. 24 noiembrie 1985. Accesat în 25
septembrie 2016.
228. ^ „Click Here”. Accesat în  25 septembrie 2016.
229. ^ Holt, Jim (3 septembrie 2006), „Obsessive-Genius Disorder”, The New York
Times.
230. ^ „Review: 'Speak' by Louisa Hall”.  Chicago Tribune. Accesat în  31 ianuarie
2016.
231. ^ Waldman, Katy. „'Speak,' by Louisa Hall”.  The New York Times. Accesat în  31
ianuarie 2016.
232. ^ Truitt, Brian. „'Uber' explores monsters and men of World War II”.  USA Today.
Accesat în 13 aprilie 2017.
233. ^ „Matmos release  For Alan Turing”. Vague Terrain. Accesat în  5 februarie 2015.
234. ^ Sheppard, Justin (7 septembrie 2006).  „Track Review: Matmos  — Enigma
Machine For Alan Turing”. Prefix Mag  (în engleză). Accesat în 5 februarie 2015.
235. ^ Rodríguez Ramos, Javier (29 mai 2012).  „Hidrogenesse, 'Un dígito binario
dudoso'”.  El País – Cultura (în spaniolă). Accesat în 5 februarie 2015.
236. ^ Portwood, Jerry (13 septembrie 2012). „Pet Shop Boys Working on Alan Turing
Project”.  Out magazine. Accesat în 29 decembrie 2013.
237. ^ „BBC Radio 3  – BBC Proms, 2014 Season, Prom 8: Pet Shop Boys” . BBC.
Accesat în 1 noiembrie 2014.
238. ^ „Hertfordshire Chorus  – James McCarthy: Codebreaker, a life in
music”. Classical Music Magazine  (în engleză). Arhivat din  original  la 26 noiembrie
2014. Accesat în  14 noiembrie 2014.
239. ^ Codebreaker pe YouTube
240. ^ Brooks, Brian. „'The Imitation Game' Will Stuff Theaters This Holiday
Weekend  – Specialty Box Office Preview”.  Deadline.
241. ^ Charles, McGrath (30 octombrie 2014). „The Riddle Who Unlocked the
Enigma  – 'The Imitation Game' Dramatises the Story of Alan Turing” .  The New York
Times. Accesat în  2 noiembrie 2014.
242. ^ Walters, Ben (9 octombrie 2014).  „The Imitation Game: the queerest thing to hit
multiplexes for years?”. The Guardian  (în engleză). Accesat în 14 noiembrie 2014.
243. ^ Bradshaw, Peter (13 noiembrie 2014). „The Imitation Game review  –
Cumberbatch cracks biopic code”. The Guardian  (în engleză). Accesat în 14 noiembrie
2014.
244. ^ Chris Harvey. „Britain's Greatest Codebreaker: the tragic story of Alan
Turing”. The Daily Telegraph. Accesat în  10 ianuarie 2015.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]
 Agar, Jon (2001).  Turing and the Universal Machine  (în engleză). Duxford: Icon. ISBN 978-1-
84046-250-0.
 Agar, Jon (2003).  The government machine: a revolutionary history of the computer  (în
engleză). Cambridge, Massachusetts: MIT Press. ISBN 978-0-262-01202-7.
 Alexander, C. Hugh O'D. (1945).  „Cryptographic History of Work on the German Naval
Enigma”  (în engleză). The National Archives, Kew, Reference HW 25/1.
 Beavers, Anthony (2013). „Alan Turing: Mathematical Mechanist”. În Cooper, S. Barry; van
Leeuwen, Jan.  Alan Turing: His Work and Impact  (în engleză). Waltham: Elsevier. pp. 481–
485.  ISBN  978-0-12-386980-7.
 Beniger, James  (1986). The Control Revolution(d) (în engleză). Cambridge, Massachusetts:
Harvard University Press.  ISBN  0-674-16986-7.
 Babbage, Charles (1864).  Campbell-Kelly, Martin, ed.  Passages from the life of a
philosopher  (în engleză). Rough Draft Printing (publicat la 2008). ISBN 978-1-60386-092-5.
 Bodanis, David  (2005). Electric Universe: How Electricity Switched on the Modern World  (în
engleză). New York: Three Rivers Press. ISBN 0-307-33598-4.  OCLC 61684223.
 Bruderer, Herbert (2012).  Konrad Zuse und die Schweiz. Wer hat den Computer erfunden?
Charles Babbage, Alan Turing und John von Neumann  (în germană). XXVI, 224 Seiten.
München: Oldenbourg Verlag. ISBN 978-3-486-71366-4.
 Campbell-Kelly, Martin; Aspray, William (1996). Computer: A History of the Information
Machine  (în engleză). New York: Basic Books.  ISBN  0-465-02989-2.
 Ceruzzi, Paul  (1998). A History of Modern Computing (în engleză). Cambridge,
Massachusetts, and London: MIT Press. ISBN 0-262-53169-0.
 Chandler, Alfred (1977).  The Visible Hand: The Managerial Revolution in American
Business (în engleză). Cambridge, Massachusetts: Belknap Press. ISBN 0-674-94052-0.
 Church, Alonzo (1936). „An Unsolvable Problem of Elementary Number Theory”.  American
Journal of Mathematics(d) (în engleză).  58  (2): 345. doi:10.2307/2371045. ISSN 0002-
9327.  JSTOR  2371045.
 Cooper, S. Barry; van Leeuwen, Jan (2013).  Alan Turing: His Work and Impact  (în engleză).
New York: Elsevier.  ISBN  978-0-12-386980-7.
 Copeland, B. Jack (2004). „Colossus: Its Origins and Originators”.  IEEE Annals of the History
of Computing(d)  (în engleză). 26 (4): 38–45. doi:10.1109/MAHC.2004.26.
 Copeland, B. Jack, ed. (2004). The Essential Turing  (în engleză). Oxford: Oxford University
Press. ISBN 0-19-825079-7.  OCLC 156728127.
 Copeland, B. Jack, ed. (2005). Alan Turing's Automatic Computing Engine (în engleză).
Oxford: Oxford University Press. ISBN 0-19-856593-3.  OCLC 224640979.
 Copeland, B. Jack (2006). Colossus: The secrets of Bletchley Park's code-breaking
computers (în engleză). Oxford University Press.  ISBN  978-0-19-284055-4.
o Hilton, Peter  (2006). „Living with Fish: Breaking Tunny in the Newmanry and
Testery”.  Colussus  (în engleză). în Copeland 2006, pp. 189–203.
 Edwards, Paul N (1996).  The closed world: computers and the politics of discourse in Cold
War America  (în engleză). Cambridge, Massachusetts: MIT Press. ISBN 0-262-55028-8.
 Gannon, Paul (2007) [2006].  Colossus: Bletchley Park's Greatest Secret (în engleză).
London: Atlantic Books.  ISBN  978-1-84354-331-2.
 Hodges, Andrew (1983).  Alan Turing : the enigma  (în engleză). London: Burnett
Books. ISBN 0-09-152130-0.
 Hochhuth, Rolf (1988).  Alan Turing: en berättelse (în engleză). Symposion.  ISBN  978-91-
7868-109-9.
 Leavitt, David (2007).  The man who knew too much: Alan Turing and the invention of the
computer  (în engleză). Phoenix.  ISBN  978-0-7538-2200-5.
 Levin, Janna  (2006). A Madman Dreams of Turing Machines  (în engleză). New York:
Knopf. ISBN 978-1-4000-3240-2.
 Lewin, Ronald  (1978). Ultra Goes to War: The Secret Story. Classic Military History (în
engleză) (ed. Classic Penguin). London, England: Hutchinson & Co (publicat
la  2001).  ISBN  978-1-56649-231-7.
 Lubar, Steven (1993).  Infoculture  (în engleză). Boston, Massachusetts and New York:
Houghton Mifflin.  ISBN  0-395-57042-5.
  Mahon, A. P. (1945).  „The History of Hut Eight 1939–1945” (în engleză). UK National
Archives Reference HW 25/2. Accesat în 10 decembrie 2009.
 Oakley, Brian, ed. (2006).  The Bletchley Park War Diaries: July 1939  — August 1945 (în
engleză) (ed. 2.6). Wynne Press.
 O'Connell, H; Fitzgerald, M (2003). „Did Alan Turing have Asperger's syndrome?”. Irish
Journal of Psychological Medicine  (în engleză). Irish Institute of Psychological Medicine. 20:
28–31. doi:10.1017/s0790966700007503. ISSN 0790-9667.
 O'Connor, John J.; Robertson, Edmund F., „Alan Mathison Turing”, MacTutor History of
Mathematics archive,  University of St Andrews.
 Petzold, Charles (2008). "The Annotated Turing(d): A Guided Tour through Alan Turing's
Historic Paper on Computability and the Turing Machine". Indianapolis: Wiley
Publishing. ISBN: 978-0-470-22905-7
 Smith, Roger (1997). Fontana History of the Human Sciences. Londra: Fontana.
 Sipser, Michael (2006).  Introduction to the Theory of Computation  (în engleză). PWS
Publishing. ISBN 0-534-95097-3.
 Weizenbaum, Joseph (1976). Computer Power and Human Reason. Londra: W.H.
Freeman. ISBN: 0-7167-0463-3
 Turing, A. M. (1937) [Delivered to the Society November 1936]. „On Computable Numbers,
with an Application to the Entscheidungsproblem”  (PDF). Proceedings of the London
Mathematical Society. 2.  42. pp.  230–65.  doi:10.1112/plms/s2-42.1.230. and Turing, A.M.
(1938). „On Computable Numbers, with an Application to the Entscheidungsproblem: A
correction”. Proceedings of the London Mathematical Society. 2 (în engleză). 43 (publicat
la  1937). pp. 544–46. doi:10.1112/plms/s2-43.6.544.
 Turing, Sara Stoney (1959). Alan M Turing (în engleză). W Heffer. Mama lui Turing, care a
mai trăit mulți ani după moartea lui, a scris această biografie de 157 de pagini a fiului ei,
glorificându-i viața. Ea a fost publicată în 1959, și deci nu putea relata activitatea lui din timpul
războiului. S-au vândut doar vreo 300 de exemplare (Sara Turing către Lyn Newman, 1967,
Library of St John's College(d)). Cuvântul înainte de șase pagini scris de Lyn Irvine(d) include
amintirile sale și este mai frecvent citat. A fost republicată de Cambridge University Press în
2012, în cinstea centenarului nașterii lui, și cuprinde un nou cuvânt înainte de Martin Davis(d),
precum și memorii inedite ale fratelui mai mare al lui Turing, John F. Turing.
 Whitemore, Hugh;  Hodges, Andrew  (1988). Breaking the code  (în engleză). S.
French. Această piesă de Hugh Whitemore din 1986 relatează viața și moartea lui Turing. În
primele reprezentații de pe West End și Broadway, Derek Jacobi a jucat rolul lui Turing și a
recreat acest rol într-un film de televiziune din 1997 bazat pe această piesă realizat în
coproducție de BBC și WGBH, Boston(d). Piesa este publicată de Amber Lane Press, Oxford,
ASIN: B000B7TM0Q
 Williams, Michael R. (1985) A History of Computing Technology, Englewood Cliffs, New
Jersey: Prentice Hall(d), ISBN: 0-8186-7739-2
 Yates, David M. (1997).  Turing's Legacy: A history of computing at the National Physical
Laboratory 1945–1995  (în engleză). London: London Science Museum(d). ISBN 0-901805-94-
7. OCLC  123794619.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

 Primul joc video

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Alte proiecte Wikimedia conțin de asemenea
materiale despre acest subiect:

Categorie la Commons
 Alan Turing la Wikidata

 Interviu cu Nicholas C. Metropolis, Charles Babbage Institute(d),

Universitatea Statului Minnesota. Metropolis a fost primul director de
servicii de calcul la Laboratorul Național Los Alamos; se discută, printre
altele, despre relația între Turing și John von Neumann
 Anul Alan Turing
 The Turing Archive – conține documente scanate și materiale inedite din
arhiva King's College, Cambridge
 ACM DL: 81100339134
 
 BIBSYS: 90064316
 
 BNE: XX945020
 
 BNF: cb12205670t (data)
 
 CiNii: DA01256994
 
 DBLP: t/AlanMTuring
 
 GND: 118802976
 
 ISNI: 0000 0001 1058 9902
 
 LCCN: n83171546
 
trol de
oritate  LNB: 000054740
 
 MGP: 8014
 
 NDL: 00621580
 
 NKC: jn19990008646
 
 The SBN id MILV072363 is not valid.
 
 SELIBR: 254262
 
 SNAC: w65x59c7
 
 SUDOC: 030691621
 
 VIAF: 41887917
 
 WorldCat Identities (via VIAF): 41887917
Categorii: 
 Articole cu suport bibliografic necorespunzător din December 2017
 Alan Turing
 Nașteri în 1912
 Nașteri pe 23 iunie
 Decese în 1954
 Decese pe 7 iunie
  100 Greatest Britons
 Absolvenți ai King's College, Cambridge
 Atei englezi
 Britanici ai celui de-al Doilea Război Mondial
 Ciberneticieni englezi
 Designeri de computere
 Fellows of the Royal Society
 Inventatori englezi
 Matematicieni din secolul al XX-lea
 Matematicieni englezi
 Members of the Order of the British Empire
 Oameni de știință britanici din secolul al XX-lea
 Oameni de știință LGBT
 Persoane LGBT din Regatul Unit
 Sinucideri
 Ultima editare a paginii a fost efectuată la 4 iunie 2023, ora 22:05.
 Acest text este disponibil sub licența Creative Commons cu atribuire și distribuire în condiții identice; pot
exista și clauze suplimentare. Vedeți detalii la Termenii de utilizare.
 Politica de confidențialitate

 Despre Wikipedia

 Termeni

 Versiune mobilă

 Dezvoltatori

 Statistici

 Declarație cookie

Comută lățimea limitată a conținutului