Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
conspiratie.blogspot.com/2010/01/nikolai-tesla-aromanul-
venit-din-alt.html
Anii tinereţii
Cand zici Nicolae Teslea te gandesti la istro-romanul
devenit cetatean american, omul de stiinta si inventatorul
prolific in domeniul electro si radiotehnicii, descoperitorul
campului magnetic invartitor. Tot el a inventat si sistemul
bifazat de curent electric alternativ si a studiat curentul de
inalta frecventa. El a construit primele motoare asincrone
bifazate, generatoarele electrice, transformatorul electric de
inalta frecventa etc. In atomistica, a cercetat fisiunea
nucleelor atomice, cu ajutorul generatorului electrostatic de
inalta tensiune.
Este considerat de biografii americani ca fiind un emigrant
de origine sârbă. În realitate el a fost istro-român, nascut in
noaptea de 9 spre 10 iulie 1856 ca fiu al preotului ortodox
Milutin Teslea si al Gicai Mandici. Familia tatalui era de
graniceri antiotomani, in fostul imperiu austro-ungar.
Numele initial de familie era Draghici, dar el a fost inlocuit
in timp, prin porecla de Teslea, dupa meseria transmisa in
familie, de dulgher (teslari).
Henri Coanda il prezinta pe marele inventator Tesla ca
roman banatean din Banatul sarbesc, dar realitatea era ca
prietenul sau Nicolae era istro-roman din Croatia. Coandă
afirma: « Daca acum, sa zicem, 150 de ani, s-ar fi spus, ar
fi venit cineva sa ne spuna cum spunea Teslea Nicolae,
Teslea, romanul din Banat: “Voi face lumina electrica,
adica lumina, voi face asta miscand o bucata de fier in fata
unui fir de arama”, lumea l-ar fi inchis ca nebun”. Provincia
Lica era locuita compact de istro-romanii morlaci, inca din
sec. XV-XVI. Gospici se afla la cativa kilometri de
tarmurile Marii Adriatice, iar satul Similian la 12 km de
Gospici, satul fiind patria lui Tesla. Tatăl său dorea ca el să
devină preot, cu toate că el se simţea atras de ştiinţele
exacte. La 17 ani, Tesla s-a îmbolnăvit de holeră şi a
obţinut o concesie din partea tatălui său: bătrânul Tesla i-a
promis că dacă va supravieţui, va primi permisiunea să
urmeze cursurile de inginerie de la Politehnica din Graz
(1875-1881), unde avea sa îşi înceapa seria descoperirilor.
Lucrează apoi la Budapesta, la Paris, in cadrul Companiei
Edison (1882), Strasbourg (1884), dupa care pleacă în
America.
Tesla a fost înntreaga sa viaţă obsedat de idea electricităţii.
La vârsta de 24 de ani are şi primul mare răspuns. El însuşi
povesteşte: “Într-o după-amiază, veşnic prezentă în mintea
mea, făceam o plimbare în parc, alături de un prieten,
recitând poezii. Pe atunci, ştiam cărţi întregi pe de rost. Una
dintre acestea era Faust a lui Goethe. Soarele tocmai
apunea, amintindu-mi de un pasaj celebru; ideea mi-a venit
ca o străfulgerare de lumină, şi într-o secundă adevărul era
dezvăluit. Cu un băţ, am desenat pe nisip diagrama pe care
6 ani mai târziu am prezentat-o în cadrul alocuţiunii de la
Institutul American de Inginerie Eelectrică”. Era motorul
cu curent alternativ, o descoperire tehnologică care în
curând avea să schimbe lumea.
Sosirea în America
Tesla ajunge în America având la el doar o scrisoare de
recomandare din partea unui prieten al lui Edison din
Europa. La sosire se arata complet şocat: “Ceea am lăsat în
urmă era frumos, artistic şi fascinant sub toate aspectele; ce
am văzut aici era lipsit de fineţe şi inatractiv. America e cu
un secol în urma Europei”.
Electricitatea a fost introdusă în New York la finele anilor
1870. Lampa incandescentă a lui Edison a facut ca cererea
pentru curentul electric sa explodeze. Fabrica sa de curent
direct din Pearl Street (Manhattan) devenea rapid monopol.
Edison ştia prea puţin despre curentul alternativ şi nu vroia
să înveţe mai mult. L-a angajat totuşi pe Tesla, oferindu-i
50.000 pentru perfectionarea generatoarelor si motoarelor
electrice Edison. Tesla şi-a îndeplinit sarcina dar… nu
aprimit nici un cent în afară de următorul comentariu:
“Când vei deveni un american complet matur vei şti să
apreciezi o glumă americană”. Şocat şi desgustat, Tesla a
demisionat imediat.
Ideile sale privind curentul alternativ pe care-l folosim azi
aveau să se materializeze fiind sprijinit de un investitor.
Patentele i-au fost apoi cumpărate de compania
Westinghouse alături de care va continua până la realizarea
“oraşului luminilor”. Cu prilejul Târgului Internaţional de
la Chicago deschis pe 1 mai 1893, cei 27 de milioane de
vizitatori au văzut cum s-au aprins sute de lumini
incandescente. Aceasta doar datorită invenţiilor sale privind
sistemele de curent alternativ. Era abia începutul luptei sale
cu Edison…
Nikola Tesla – proiectul Niagara
Încă din copilărie, Tesla visase să poată folosi puterea
apelor pentru producerea electricităţii. În mintea lui el
vedea mereu roata care l-ar putea ajuta. Pe 16 noiembrie
1986, proiectul cascada Niagara, era finalizat după cinci ani
de eforturi, momente de renunţare şi neîncredere, crize
financiare şi milioane de dolari investiţi. Prima
hidrocentrală era acum funcţională. Autorul acestui proiect,
care multora păruse o fantezie, era tocmai Tesla.
După succesul cu Niagara, Tesla a revenit la munca sa
preferată-experimentarea. Întors la laboratorul său de pe
Grand Street, în New York City, Tesla a fost absorbit în
cercetarea electricităţii de înaltă frecvenţă. Un număr de
descoperiri ştiinţifice începuse să arunce lumină asupra
fenomenului frecvenţelor înalte. În 1873, în Anglia, James
Clerk Maxwell, a demonstrat matematic că lumina este o
radiaţie electromagnetică-lumina era electricitate vibrând
cu frecvenţe foarte înalte.
Tesla şi-a început cercetările privind frecvenţele prin
construirea unor generatoare rotative de curent alternativ
care puteau ajunge la viteze mai mari ; dar când se apropiau
de 20000 de rotaţii pe secundă, maşinile se rupeau în
bucăţi. Răspunsul a venit cu un instrument remarcabil
cunoscut şi azi drept bobina lui Tesla. Utilizând frecvenţe
înalte, Tesla a realizat primul neon şi iluminarea
fluorescentă. Tot el a realizat primele fotografii cu raze X.