Sunteți pe pagina 1din 16

GENERATORUL STATIC DE ENERGIE ELECTROMAGNETICA:

EXTRAGEREA ENERGIEI DIN MAGNET PERMANENT CU REINCARCARE DIN VIDUL ABSOLUT

traducere de Cristian Muresan Thomas E. Bearden, Ph.D. James C. Hayes, Ph.D. Kenneth D. Moore, B.S. Stephen L. Patrick, B.S. Nota: Acest document este oferit gratuit pe Internet si nu contravine legilor in vigoare ale Departamentului de Energie. Acest material ilustreaza cercetarea novatoare in domeniul energiei realizata de un grup de oameni de stiinta care ne introduc in noile concepte. Metodele stiintifice necesita verificare prin reproducere si teste independente. Aici suntr prezentate cercetari suplimentare si modul de construire a unui prototip in scopurile prezentate de autori. ELEMENTE DE BAZA: INTRODUCERE Timp de 10 ani, inventatorii au lucrat intr-o echipa si au explorat multe cai prin care s-ar putea extrage energie electromagnetica din diverse surse potentiale , eventual chiar din vidul absolut. Aceasta munca a fost una foarte dificila dar plina de ardoare si entuziasm, si deoarece nu aveam nici un fel de indicii care sa ne ghideze precum un proces prin care un sistem electric devine un sistem deschis disipativ, a trebuit sa preluam si sa pornim de la modelele teoretice ale lui Prigogine utilizind determinismul in locul statisticilor. Aceste lucru nu are precedent in baza de date a patentelor si a descoperirilor stiintifice. Deoarece prezentul standard al modelelor electrodinamice interzice unui sistem electric sa functioneze cu randament supraunitar, noi am studiat o derivatie a acelui model, despre care se stie ca contine fisuri in ciuda vechimii ei de peste 136 de ani. In esenta am examinat cum anume s-a dezvoltat, schimbat si cum anume am ajuns sa avem noul model reevaluat al ecuatiilor Lorenz Maxwell-Heaviside care in mod limitat sunt utilizate in zilele noastre in domeniul creatiei, productiei si utilizarii surselor electrice de energie. Tinta noastra a fost teoria initiala a lui Maxwell , teorie ce s-a dovedit a fi una binecunoscuta a fluidelor de vreme ce ecuatiile ei sunt de tip hidrodinamic. Asa ca in principiu, orice lucru care poate fi conceput cu o teorie a fluidelor , el poate fi conceput la fel de bine si cu o teorie de tip electrodinamic de vreme ce ecuatiile fundamnetale sunt identice dpv matematic si descriu obligatoriu fenomene si comportari functionale analoage intre ele. Asta inseamna ca acele sisteme electromagnetice cu vortexuri de energie create din exteriorul mediului (vidul absolut) sunt teoretic foarte posibile, prin analogie cu ceea ce face un motor eolian in bataia vintului. Problema majora a fost aceea ca actualul model clasic al sistemelor EM exclud asemenea cazuri. Noi am lucrat studiat temeinic motivul adevarat al excluderii arbitrare care a aparut in modelul actual al sistemelor EM si am aflat cind si unde a fost elaborat si cum a fost realizat acest lucru. Ne-am intors pe vremea lui Ludwig Valentin Lorenz care a reevaluat simetric ecuatiile lui Maxwell in 1867 la numai 2 ani dupa ce Maxwell le publicase in 1865 si Lorenz a facut primele schimbari arbitrare care limitau modelul la acele sisteme de tip Mxwellian aflate in stare de echilibru in ceea ce priveste schimbul de energie cu mediul inconjurator. Trebuie sa stiti ca asta nu mai este o lege a naturii si nu face obiectul teoriei initiale MaxwellHeaviside de dinaintea alterarii ei de catre Lorenz (si mai tirziu de H.A. Lorenz). Aceasta excludere a conditiei de reevaluare simetrica a fost necesara in mod particular sistemelor pe durata descarcarii excesului de energie potentiala (in conditia de excitare) pe sarcina. Mai tirziu, H.A Lorenz cel mare, a lucrat independent si in necunostinta de cauza in ceea ce priveste munca celuilalt Lorenz din 1867, asa ca el a ajuns sa reinterpreteze ecuatiile Maxwell-Heaviside astfel incit ele represinta un sistem aflat in echilibru cu mediul. IMPLICATIILE MODELULUI PRESCURTAT AL ELECTRODINAMICII Initial, un sistem de generare a energiei electrice este interpretat ca fiind asimetric prin simpla aplicare a unui potential astfel ca potentialul energetic al sistemului este modificat aproape instantaneu.

Binecunoscutul principiu de reincarcare al teoriei cimpurilor ne asigura de faptul ca orice potential al unui sistem (inclusiv cel energetic) poate fi schimbat liber intr-o astfel de maniera adica prin reincarcare. In esenta, aceasta energie potentiala poate fi descarcata liber pe o sarcina alimentind-o, fara alte suplimentari externe. Pe scurt, nu exista absolut nici o lege teoretica, sau lege a naturii care sa interzica randamente supraunitare de functionare a sistemelor EM, in caz contrar trebuie sa abandonam teoria moderna a cimpurilor libere. Dar actualele sisteme EM nu fac acest lucru, cu toate ca ele indeplinesc conditia de reincarcare asimetrica prin aplicarea unui potential, astfel ca toate isi reincarca potentialul energetic si singurul lucru de la intrarea unui generator electric sau chimic realizeaza crearea unei entitati potentializatoare si anume sursa bipolara. Asta atrage dupa sine faptul ca actualele sisteme EM realizeaza ceva in procesul de descarcare cu incarcare aproape gratuita care previne sau intervine in etapa de reincarcare a potentialului pentru a alimenta sarcina , daca, nu se mai cheltuie ceva in sectiunea de intrare. Pe scurt, un eveniment mascat din actualele sisteme EM pare ca intareste conditia de simetrie a legii lui Lorenz (sau o versiune a ei) atunci cind sistemul isi descarca energia gratuita sau aproape gratuita de excitare. (In sistemele reale, trebuie consumat ceva ce necesita realizarea unei comenzi precum comutari dar aceste consumuri sunt mici in comparatie cu potentialul real directionat sau acumulat necesar unui sistem pt a-l potentializa) Scurtarea de catre Lorenz a ecuatiilor Maxwell-Heaviside a simplificat enorm matematica oferind solutii comode si usoare ecuatiilor rezultante, dar aplicate in procesul creerii unor circuite, in mod particular momentului de descarcare a excitatiei, ele elimina cea mai interesanta si utila grupa de sisteme EM de tip Maxwelian si anume cele cu randament supraunitar. Prin urmare, Lorenz, fara sa-si dea seama, a eliminat toate sistemele Maxwelliene cu retea ce utilizeaza vortex-uri de energie EM in timpul descarcarii energiei acestora pe sarcini pt a le alimenta. Si astfel, toate sistemele prezente care au fost proiectate conform conditiilor lui Lorenz, nu pot folosi vortexuri de energie electromagnetica care este liber formata in ele prin simpla reajustare, datorita prezentei unor fenomene universale in design-ul fiecarui sistem energetic in parte care previne realizarea unei asemenea actiuni. Noi am identificat probabil acea bucla subtila, inchisa de curent care este vinovata de intarirea unei anumite simetrii de tip Lorenz in timpul descarcarii energiei de excitatie a sistemului si asta face ca sistemul cu excitare-descarcare sa fie obligat sa distruga propria sursa de vortexuri de energie EM cu o viteza ce depinde puterea absorbita de sarcina plus pierderi, si asta se intimpla mai repede decit viteza de transfer a puterii catre sarcina. Deasemenea noi am postulat contrar notiunilor conventionale, ca bateriile si generatoarele nu isi disipa energia lor interna disponibila (virfurile de energie oferite generatorului sau agentului chimic din baterie) pt a alimenta circuitele si sarcinile externe , ci numai pt a reface separarea sarcinilor lor electrice interne, formind in consecinta sursa dipolara conectata la terminalele lor. Odata formata, sursa dipolara alimenteaza circuitul. CITEVA PRINCIPII DE BAZA ALE ELECTRODINAMICII Noi am descoperit un principiu fundamental in lucrarile amanuntite ale lui Whittaker, extrem de ignorate , din anul 1903. Orice potential scalar este a priori un set de fluctuatii de energie EM, asa-numitele de acum inainte vortexuri de energie EM. Asa dupa cum a aratat Whittaker, aceste vortexuri de EM se scurg in sistemele noastre din spatiul complex (ce include si axa timpului) catre orice punct de cooordonate x,y,z de potential si se varsa din acel punct spre toate directiile spatiului real tridimensional. In plus, in teoria conventionala a electromagnetismului, electrodinamicistii nu au calculat precis si nici macar nu au utilizat potentialul insusi ca pe un inepuizabil set de fluctuatii sau vortexuri de energie EM , ceea ce este el cu adevarat, ci au calculat si utilizat doar reactia sa de-a lungul unei sectiuni cu o unitate punctiforma incarcata static raportata la acel punct. Si atunci cit de multa energie este dispersata in jurul unei singura untitati standard de 1 coulomb, ei bine s-a spus ca asta este magnitudinea potentialului in acel punct. Aceasta este un non-sequitur de prima magnitudine. (Inlocuiti de exemplu, acea sarcina statica punctiforma singulara presupsusa a exista in fiecare punct ,cu n asemenea unitati de sarcina si energia colectata in jurul unui punct va fi de n ori energia colectata initial. Daca calculele preliminare au contrazis adevarata magnitudine a potentialului in acel punct , magnitudinea sa nu poate fi marita prin marirea interceptiei dar deoarece potentialul este de fapt un proces fluctuant, marirea reactiei de-a lungul sectiunii de interceptie mareste energia colectata in mod proportional.

Precum un virtej mic de apa se scurge divergent in curent in jurul unei roci pe care o intilneste in drumul sau, nu este vorba de magnitudinea fluxului riului si cu siguranta nu este magnitudinea riului, tot asa reactia standard de-a lungul unei sectiuni de potential nu este o masura a magnitudinii reale a acelui potential. Mai mult decit atit, magnitudinea potentialului in acord cu orice interceptie locala sau extractie de energie din ea, este limitata numai de abilitatea de a intercepta fluctuatia si de a o dispersa intr-un circuit pt a-l alimenta. Energia se scurge comprimind identic potentialul , reaprovizionind sistemul cu ceea ce s-a sustras, cu o viteza maxima depinzind de aceea a disiparii ei in procesele practice, de vreme ce fluxurile de energie se deplaseaza cu viteza luminii.
TEOREMA ENERGIEI DETERMINANTE INTR-UN MEDIU CU RECUPERARE DE POTENTIAL

Am ajuns la o intelegere mai buna a legii conservarii energiei insasi. In esenta, presenta teorema a energiei determinante presupune doar o singura conversie de energie intr-o alta forma unde o asemenea conversie in alta forma datorita unui agent convertor este considerat activ asupra acelui agent. Nu exista recuperare dintr-un proces sau curgere fluctuanta de energie libera. Pe de alta parte, intr-un mediu cu potential recuperabil, o conversie a unei energii intr-o alta forma de energie poate conduce la o amplificare a energiei (exemplu energia cinetica a unui nor electronic) agentului convertor, dar intregul cimp energetic si energia potentiala adusa la intrarea acelui agent convertor poate fi recuperata, asa ca are loc o reincarcare , reechilibrare libera (free regauging). In acest caz, energia initiala poate fi schimbata, de ex. intr-un cimp energetic care sa nu fie energie cinetica a unui nor electronic, si totusi 1 joule din acea actiune poate fi cheltuit asupra norului electronic pt a-i altera potentialul energetic proportional cu intensitatea actiunii depuse. Astfel, actiunea realizata de aceasta schimbare in forma energiei cu recuperarea simultana a formei originale, poate conduce la cresterea energiei mediului in timp ce se retine tot atita cimp energetic si potential cit era la inceput, dar intr-o forma diferita. Aceasta este o schimbare esentiala asupra presupunerilor implicite utilizate in aplicarea teoremei energiei determinante. Pe scurt, actuala teorema a energiei determinante (fara recuperare) s-a dovedit a fi un caz special a unui proces general si extins de conversie a formei de energie cu actiune intermediara aplicata asupra agentului convertor. Aceasta conversie este riguros numita determinanta (work). Energia nu este consumata in proces si nici nu e nevoie sa fie pierduta prin realizarea unei actiuni asupra agentului convertor. E un fel de principiu bine-stabilit al libertatii de echilibrare-incarcare care a fost in mod arbitrar exclus din analiza conventionala a teoremei energiei determinante. Cu alte cuvinte, ceea ce noi am descoperit este faptul ca teorema conventionala a energiei determinante se aplica numai atunci cind nu exista reincarcare-recuperare simultana. Aceasta extensie a teoremei energiei determinante catre un caz general are implicatii profunde in fizica. Odata cu implicarea procesului de recuperare a energiei din mediu, teorema energiei determinante creaza un process de amplificare energetica. Energia poate fi nestingherit amplificata la dorinta oriunde si oricind invocind procesele extinse ale enrgiei determinante, daca reincarcarea insoteste acest proces in mod simultan. Intr-adevar 1J de cimp sau potential energetic poate realiza un lucru de cite 1J la fiecare conversie intermediara marind energia cinetica asupra mediului convertor in timp ce se retin tot mai multe cantitati de 1J la intrare dar in diferite forme de cimp si potentiale. In acest process extins, de fiecare data dupa consumarea a 1J de energie pe agentul convertor se constata ca la intrare a mai ramas tot 1J de cimp sau potential energetic dar intr-o forma alterata.
PRINCIPIILE EXTINSE DE FUNCTIONARE A SISTEMELOR ELECTRICE CU RANDAMENT SUPRAUNITAR

Treptat ne-am dat seama de urmatoarele 4 lucruri foarte importante: 1. 2. 3. 4. Electrodinamica, fara adaosul arbitrar a lui Lorenz permite autoreincarcarea sistemelor energetice in mod asimetric primind si convertind liber energie electrica din vidul medial. Sistemele actuale sunt astfel proiectate incit in mod involuntar sa garanteze re-impunerea simetriei in timpul descarcarii excitatiei acestora. Aceasta simetrie a excitarii este ceea ce trebuie si poate fi anulata printr-o proiectare adecvata si Un sistem magnetic alimentat de un proces continuu dezvoltat de un magnet permanent dipolar poate fi realmente adaptat astfel incit sursa dipolara a magnetului permanent sa nu fie distrusa de circulatia fluxului magnetic. Am experimentat aceasta pe diverse modele si prototipuri in acest sens ani de zile si am aflat ca magnetii nu se consuma niciodata.

ACTIVITATEA DE DESCOPERIRE SI PATENTARE A INVENTIILOR In anul 1997 am finalizat un aplicatie provizorie de patent de inventie a primului prototip de interes real. Am reusit sa finalizam o alta aplicatie formala in anul 2000 dupa citiva ani de experimente in care am utilizat diverse metode de extragere a energiei din potentialul scalar magnetostatic format la polii unui magnet. Am motivat aceasta prin faptul ca facind acest lucru am fi decongestionat dipolul magnetic si citeodata experientele noastre pareau ca indicau o usoara decongestionare. Dar de la realizarea ultimei noastre aplicatii din anul 2000, circuitele suplimentare si experimentele ne-au condus la concluzia ca nu e necesara decongestionarea (epuizarea) monopolului magnetic. Dimpotriva, daca se incearca atragerea energiei direct din potentiale (in primul rind din potentialul vectorului magnetic) furnizat de dipolul magnetic al magnetilor permanenti, atunci in esenta se poate atrage oricit de multa energie fara a afecta dipolul si din nou, noi am descoperit faptul ca orice cantitate de energie poate fi extrasa atita timp cit ea este supusa schimbarii in forma in procesul de extractie. Uriasul mecanism de negentropie descoperit recent de Thomas Bearden si investigat de Evans este asociat cu dipolul magnetic si de fapt cu orice dipol , asa dupa cum arata Whittaker. Acest mecanism de negentropie reumple vectorul magnetic de potential al magnetului dipolar permanent pe masura ce se extrage energie din si in circuit. Ne-am lovit de strategia utilizarii unui miez din material magnetic extrem de specializat cu structura nanocristalina si in mod special o structura multistrat de bobinaj strins, pt a incerca sa extragem energie din vectorul magnetic de potential (pe care il vom numi potential A) sub forma de cimp magnetic pe care il vom numi cimp B (rotorul potentialului A) care este valabila numai acelui material special cu structura nanocristalina ce formeaza un canal de flux magnetic inchis la ambele capete ale magnetului permamnent dipolar. Mai tirziu s-a aflat faptul ca materialul nanocristalin (obtinut dintr-un produs ce se vinde de catre firma Honeywell) va realiza aceasta separare a cimpului B de potentialul A datorita structurii sale multistrat de cu infasurari strinse ,de aceea nu a mai auzit nimeni pina acum de un simplu mecanism cu miez magnetic si material cu circulatie de flux. Am indicat faptul ca o infasurare strinsa a unei bobine foarte lungi produce rezultate similare ca cele oferite de un tor foarte bun iar aceste efecte de separare a potentialului A de cimpul B sunt cunoscute, dar din cite stim noi, asemenea efecte nu au mai fost utilizate in miezurile magnetice intr-un circuit de flux prin spatiu. Experimentele noastre ne-au aratat prin masuratori ca cimpul magnetic lipseste din spatiul inconjurator daca fluxul se inchide perfect prin miez, insa potentialul A era prezent si interactiona cu bobinele perfect normal. Noi am mai aratat ca cimpul B si fluxul magnetic aferent erau riguros retinute, limitate intern de traseul specific materialului nanocristalin. Aceasta a condus la o intreaga poveste de ramificatii si fenomenologii pe care le-am explorat foarte amanuntit de la realizarea patentului nostru anterior cind noi decongestionam dipolul magnetic al unui magnet permanent (sau asa parea ca se intimpla). Acum nu mai avem decongestionare in magnet, si putem explica de unde provin vortexurile de energie magnetica, ce anume le declanseaza si le formeaza si cum sa aplicam principiile rezultante. Asa dupa cum era de asteptat, progresul a fost atins rapid prin neexcluderea versiunilor noastre anterioare cit si a extensiei pe care am aplicat-o unor inventii si procedee mai vechi in care se utiliza scurgerea unui potential stocat de energie. REZULTATELE CERCETARII Acum e clar ca noi am descoperit mecanismul magnetic perfect pt producerea vortexurilor de energie magnetica la dorinta (prin anaolgie cu curgerea fluidelor si experientele prezente), oferite in mod natural de procesele normale din dipoli recent recunsocute si clarificate in literatura producind astfel o moara de vint magnetica care extrage liber energie din aceste vortexuri oferite in mod natural de aceste procese nouintelese si creind interactiuni iterative de energie cu reactie pozitiva de incarcare-descarcare intr-o bobina cu miez. Acestea rezulta din energia duala aplicata la bornele bobinelor ce se intoarce din actiunile ce au loc in interiorul miezului, actiuni ce altereaza vidul (eterul) inconjurator ,actiuni ce realizeaza o

continua reincarcare a potentialului de cimp liber magnetic A comprimind de aici inainte o sursa separata de energie care va interactiona cu bobina fara alte interventii externe de la utilizator. Actiunile iterative apar intre doua interactiuni din bobina si in urma acestora se adauga 1/3 de energie la rezultatul seriei de cistiguri de enrgie convergenta asimetric reincarcata. Amplificarea suplimentara cu 1/3 este oferita de limita rezultatului seriei de energie colectata in bobina. In lumina acestor noi foloase, rezultatul net este ca bobina devine un amplificator de energie, care este alimentata liber si continuu de excesul de energie de la intrare provenit de la o sursa externa activa. Mai tirziu s-a aflat ca multiplicarea unei astfel de energii pozitive cu bucle de reactie directa si inversa are loc si exista intre toate componentele noului proces. Sistemul devine unul cu adevarat deschis ce primeste energie din fluxul liber de energie ce is are originea in eterul (vidul absolut) al mediului inconjurator datorita subproceselor ce au loc in procesul de baza al acestui sistem inventat. In mod firesc noi am dovedit experimental originea acestui cimp si proces complet noi si tot experimental am dovedit ca nu e necesara decongestionarea magnetului permanent. Acum, reumplerea energetica din vidul absolut poate fi cu usurinta furnizata de un magnet permanent daca folosim noile tehnici. TREI PRINCIPII SI MECANISME FOARTE IMPORTANTE Explicam acum aceste 3 principii/mecanisme foarte importante necesare intelegerii noului proces intr-un mediu cu refacere a potentialului: 1. Legea conservarii energiei spune ca energia nu poate fi creata sau distrusa, dar ceea ce nu stim de fapt este ca energia poate fi re-utilizata, schimbata in forma, pt a oferi un rezultat de atitea ori de cite ori este refacuta. Daca ai 1J de energie stocata intr-o anumita forma, atunci intr-un mediu cu reumplere, refacere de potential, se poate schimba acel 1J intr-o alta forma de energie oferindu-ti posibilitatea sa consumi 1J de lucru. Cu toate acestea, mai ramine de recuperat acel 1J prin conservarea energiei intr-un astfel de mediu de vreme ce primul 1J a fost indepartat prin conversie in alta forma. Daca se colecteaza si retine acel 1J care a mai ramas in noua sa forma, si apoi ii schimbi din nou forma, el va produce o noua refacere a potentialului consumat din mediu, cu alte cuvinte daca consumi 1J, mai ramine undeva 1J dar intr-o forma diferita. Procesul este repetabil la infinit si el nu este limitat decit de imperfectiune proceselor prin care noi retinem si schimbam forma de energie de fiecare data. Mai mult decit atit, sunt necesare doar doua forme de energie pt realizarea acestei comutari iterative de la forma A la foma B si invers, deoarece de vreme ce A se schimba complet in B, B va realiza o actiune mediului disipind o cantitate de energie egala cu A dar asta se adauga lui A deoarece echivalentul lui A se regaseste datorita procesului de recuperare. Forma B apoi poate fi din nou schimbata in A si se depune aceeasi cheltuiala de energie pt a reumple mediul si inca ne mai ramine acel 1J de energie datorita efectului de recuperare dar de data aceasta chiar in forma initiala A. Acesta este un proces de iteratie. Noi l-am numit principiul de ping-pong care utilizeaza actiunea de iteratie asupra fiecarei schimbari de forma de energie cu recuperare cu marirea continua a energiei de excitatie a unei entitati receptoare, norul lui Drude de electroni in bobina si circuitul ei anex. Am pus accentul pe faptul ca asta este o cale novatoare de a utiliza direct si liber reincarcarea energetica. Transformarea ciclica a energiei prin efect de ping-pong intre cele 2 forme diferite sau stari, cu recuperare, e tot ceea ce este necesar pt a produce atita rezultat cit se doreste sa se obtina in starea intermediara, pornind de la 1 singur J de energie aplicat la intrare, limitarea fiind determinata doar de abilitatea de a retine noua forma de energie dupa fiecare transformare si de a nu o pierde (partial sau integral). Dezvoltind acest proces iterativ de ping-pong asupra norului Drude de electroni, energia acelui nor este excitata mai mult decit ceea ce vine de la intrare, daca energia de la intrare a fost utilizata numai pt a realiza o singura schimbare in forma. Ne deranjeaza faptul ca sistemele energetice actuale utilizeaza in mod deliberat energia colectata o singura data deci pt o unica transformare in forma si nu folosesc avantajul energiei recuperate prin reincarcare din potentialul mediului. Asa ca enginerii sunt complet necunoscatori ai sistemului cu mecanism de ping-pong si nu-l aplica. Pe scurt ei pur si simplu nu folosesc efectul pingpong care ar amplifica enorm energia in norul lui Drude de electroni in circuitele externe conectate la generator sau baterie. 2. Potentialul A si cimpul B sunt extraordinar de folositoare in acest schimb iterativ a formei de energie (din cimp B in potential A si invers) in mod repetitiv. Asta este exact ceea ce se intimpla in fiecare bobina in timpul procesului de formare a cimpurilor, si asta datorita aplicarii duale de energie la intrare simultan pe bobina, o data in forma de poptential liber A si o data in forma de cimp B. Mai simplu spus, se

poate extrage energie dintr-un volum de potential A intr-o forma de cimp B unde B este atrasa din acel volum dar instantaneu potentisalul A independent de noi isi va reface deficitul (cel putin cu viteza luminii) dar cu bucla libera de potential. Un efect similar este deasemenea demonstrat de prezenta intr-o mica masura a binecunoscutului efect Aharov-Bohm, in care nu apare fenomenul de ping-pong si deasemenea, nu e utilizat in sistemele energetice. Prin analogie, noi putem compara acest proces iterativ pt a scoate rapid citeva galeti de apa dintr-un riu puternic curgator; riul is va reumple imediat golurile lasate de galeti la fiecare extragere. Putem continua extragerea de galeti, din acelasi loc al riului datorita continuei reumpleri a apei extrase de fluxul de apa al riului. Orice schimbare in cimpul B din centrul bobinei, interactioneaza cu bobina dpv magnetic de vreme ce cimpul magnetic al bobinei este la maxim in centrul ei iar centrul bobinei este situat in centrul miezului pe unde circula fluxul. Aceasta interactiune magnetica dintre miez si bobina produce o tensiune si un curent prin bobina si de aceea intr-o bucla externa inchisa care contine bobina, se produce simultan o energie suplimentara egala inafara bobinei sub forma de cimp liber de potential A fara nici un fel de piedici de vreme ce energia magnetica din forma B a fost disipata intr-un potential A, determinind o circulatie de electroni prin fire, ceea ce creeaza o tensiune si un curent ca urmare a acestei schimbari a formei de enrgie a cimpuuli B. Simultan cu aceasta, electronii vor produce un potential A in jurul bobinei si in afara ei, lucru ce este din nou absolut permis de vreme ce este implicata o noua schimbare de forma de energie. Deoarece aceste schimbari a formei de enrgie au loc la viteza luminii, intr-o bobina ele apar ca fiind instantanee, dar in realitate nu sunt instantanee ci doar ultrarapide. Cu toate acestea, lucrul produs de fiecare schimbare de forma de energie in acel f rapid efect de ping-pong intre citeva stari de energie produce in mod continuu o actiune asupra norului electronic Drude, adica produce un impuls si o deplasare ca rezultat al cresterii energiei cinetice acumulate in norul lui Drude care este de fapt o energie EM intr-o alta forma (ce implica circulatie de curenti in caderea de potential de pe bobina si bucla externa). Asa dupa cum se poate vedea, datorita vitezei de transformare a energiei prin efectul de pingpong, la fiecare transformare ce produce o actiune asupra norului electronic Drude are loc o marire a excitatiei acelui nor si a energiei, adica o continua culegere de energie suplimentara ce apare pur si simplu din schimbarea formei de enrgiei si nu din pierderi sau dezorientari ale energiei, toate acestea au loc in interiorul norului electronic Drude si are drept rezultat marirea tensiunii si a curentului din circuitul care contine bobina. Acesta este mai simplu spus, un mecanism pt reincarcare sau schimbare de energie potentiala in sistemul norului de electroni Drude. Marirea excitatiei energetice a sistemului norului Drude poate fi disipata integral si simultan in maniera conventionala pe o sarcina externa, oferind mai multa energie ce se disipa ca actiune in sarcina decit s-a introdus la intrare intial in bobina. Rezulta ca se va genera o actiune cu amplificare de energie in bobina si in multiplele procese ce au loc. Nu e vorba de nici o violare a legii de conservare a energiei sau a legii termodinamicii, de vreme ce avem un sistem deschis ce se afla departe de conditia de echilibru cu sursa sa de energie potentiala (magnetul dipolar permanent) , care in schimb primeste continuu reincarcare din energia vidului absolut printr-un proces de negentropie uriasa recent descoperit de inventatori si explicat de Evans si Bearden. 3. Disiparea energiei finale reincarcate in interiorul sarcinii poate fi permisibil mai mare decit am introdus noi insine la intrare datorita schimbarii iterative a formei de energie cu recuperare din mediu. Din acest motiv, actiunea iterativa si interactiva asupra norului Drude de ofera mai mult decit 1J pt fieacre J introdus de operator la intrarea sistemului. Energia potentiala cumulata in norul Drude este apoi descarcata pe consumatori in maniera conventionala. Sa notam faptul ca , chiar si aici, energia nu e pierduta atunci cind se disipa de pe sarcina si in afara sistemului, ci doar se scurge in afara sarcinii sub o forma diferita, cum ar fi de ex energie calorica de la o sarcina rezistiva si inca o data noi spunem ca principial e acelasi lucru cu o moara de vint pusa in miscare de vint. Variatele reincarcari asimetrice violeaza conditia arbitrara de simetrie a lui Lorenz mai ales in descarcarea sau schimbarea de forma de enrgie. Si asa s-a facut ca acest proces reabiliteaza numai o singura categorie de sisteme Maxwelliene eliminidu-le pe cele cu randament supraunitar de peste 100 de ani.

PROCESUL ESTE SPRIJINIT TEORETIC


Au fost publicate citeva articole stiintifice de catre Fundatia Alpha a Institutului de Stiinte Avansate (AIAS), altele sunt in curs de publicare, in care se justifica complet faptul ca curentii de energie (turbioanele energetice) pot ia nastere in vid si asemenea turbioane energetice permit extractia de energie EM din vid (eter, n.t.).

Cole si Puthoff au aratat mai demult ca nu exista nici o piedica in termodinamica care sa previna extragerea energiei EM din vid si utilizarea ei in sistemele energetice practice. In electrochimie se stie de mult faptul ca nu poate exista curent sau miscare in electrozi fara aparitia unui potential in excess (reincarcare) numit suprapotential. Mai mult decit atit, in cele mai avansate modele din fizica teoria cimpului incarcator libertatea de a schimba incarcari la vointa (precum potential, daca ne referim la electrodinamica) este o axioma a acelei teorii. Daca schimbam nestingherit potentialul unui sistem energetic fizic, asta inseamna ca de fapt noi ii schimbam potentialul sau energetic (mai putin consumurile pentru comenzi si comutari care sunt neglijabile). Asta atrage dupa sine faptul ca putem modifica liber excesul de potential al sistemului prin reincarcare sau prin indiferent ce mijloace alegem, inclusiv descarcarea excesului de potential energetic pe o sarcina pentru a o face sa functioneze. Astfel, teoria cimpului incarcator are de citiva zeci de ani baze stiintifice axiomizate in ceea ce priveste sistemele energetice cu randament supraunitar dar sistemele Maxwelliene care aveau nevoie de asta au ramas neglijate datorita ignorarii de catre Lorentz a aspectelor deja discutate. Sistemele energetice cu randament supraunitar nu au fost concepute si proiectate pina acum si de aceea ele nu exista nu din cauza vreunei legi a naturii si nici a fizicii ca stiinta, ci datorita caracteristicilor utilizate in conceptia si proiectarea acestora. Datorita buclelor inchise de curent, subtil-ascunse, sistemele conventionale de energie folosesc doar jumatate din energia colectata pt a-si distruge sursa dipolara ce face mai departe imposibilia utilizarea energiei din potentialul dintre capetele dipolului de vreme ce ele nu mai exista. Potentialul sursei dipolare, este ceea ce potentializeaza circuitul exterior cu excitatie suplimentara necesara a fi utlizata in sistemele energetice. In sistemele actuale, jumatate din acea energie e disipata in procesul de distrugere a dipolului si a sursei de potential iar ceea ce mai ramine alimenteaza sarcina. Aceasta impune o limita absolut riguroasa si anume n<1 (randament subunitar). Prin intermediul inventiei noastre, noi nu distrugem potentialul sursei dipolare, care in acest caz este un dipol magnetic al unui magnet permanent. Noi includem interactiunea vidului absolut cu sistemul si asimetria sursei dipolare in acea schimbare la nivel de vid absolut (asimetrie dovedita si utilizata in fizica particolelor de aproape 50 de ani, dar inca in mod inexplicabil neglijata prin subsetul de ecuatii ale lui Lorenz prind reincarcarea din cadrul ecuatiilor complete ale modelului Maxwell-Heaviside. In mod logic. munca noastra si acest process descris aici sunt riguros justificate atit in teorie cit si in practica, dar principiile si fenomenologia nu sunt inca incorporate in teoria clasica a electrodinamicii in vederea conceperii si producerii de sisteme energetice. Aceste principii sunt insa incluse in noile cercetari privind electrodinamica realizate la AIAS care extind astfel modelul actual al electrodinamicii, lucru aratat de peste 90 de articole stiintifice emise sub sigla Departamentului Energiei pe Internet la sectorul Electrodinamica Avansata si de un numar tot mai mare de articole aparute in reviste precum Physica Scripta, Optik, etc. Noi am inventat asadar un proces care intr-adevar este bine fundamentat si justificat, dar bazele sale nu sint inca introduse in cursurile universitare. Noi avem convingerea ca absenta lor va fi rapid rectificata atit in universitati cit si in departamentele de fizica si inginerie electrica, odata cu realizarea a cit mai multe sisteme energetice cu autoincarcare care extrag energie dintr-un dipol magnetic al unui magnet permanent cu recuperare continua a energiei extrase din vidul absolut prin intermediul procesului de negentropie uriasa. CONSIDERATII GENERALE POTENTIAL A SI CIMP FARA POTENTIAL A Prezenta inventie este legata in general de cimpul unui generator de energie. In esenta este legata de un nou domeniu in ceea ce priveste extragerea de energie electromagnetica aditionala intr-o forma utilizabila dintr-un potential al unui dipol magnetic in adaos la energia ce se extrage din propriul sau cimp magnetic, unde excesul de energie potentiala a dipolului magnetului permanent este in mod continuu refacut din vidul absolut care este de fapt o curbura spatiu-timp cu un proces in flux continuu de negentropie uriasa. Plecind de la potentialul electrostatic scalar, expertii in electrodinamica sunt familiari cu ecuatia care arata ca se poate extrage o cantitate nelimitata de energie

W = q unde W este energia in J colectata intr-un sistem de referinta x,y,z, dintr-un potential electrostatic scalar a carui reactie de-a lungul unei sectiuni este dat de exprimat in J/C (coulomb) de sarcinile q din sistemul referential x,y,z,. Este de notat faptul ca se poate culege atita sarcina q cit se doreste a fi utilizata in orice punct pt a mari colectarea de energie in acel punct iar aceasta acumulare energetica poate fi realizata in oricit de multe puncte de coordonate x,y,z, se doreste. Astfel se poate colecta oricit de multa energie din orice potential scalar mai mare ca zero, indiferent cit de mica este reactia potentialului de-a lungul unei sectiuni daca s-au utilizat suficiente sarcini q si puncte de coordonate x,y,z,. Pe scurt, se poate intercepta si culege energie pe o durata nedefinita dintrun potential si in oricit de multa cantitate si sub orice forma preluata din interactiune, deoarece, potentialul este un set de fluxuri EM de unde longitudinale EM , dupa cum arata Whittaker in 1903 si explicate pe larg de Bearden. Mai tirziu, Evans si Bearden au facut o interpretare si mai riguroasa a muncii lui Whittaker extinzind principiul sistemelor electrice. Astfel orice energie deviata si extrasa dintr-un potential intr-un spatiu dat reface imediat potentialul in acel spatiu si incarca acea regiune din planul complex (ce include timpul) prin intermediul potentialului curentilor purtatori de EM, cu aceeasi viteza cu care se extrage sau se deviaza energia (de la intrare). Sunt necesare citeva comentarii legate de vectorul potential magnetic. Prima chestiune este ca de peste 100 de ani s-a definit eronat acest vector prin ecuatia: B=xA Se poate vedea usor ca asta nu-i deloc o definitie, de vreme ce ecuatia nu spune nimic despre natura a ceea ce se afla in dreapta sau in stinga, dar vrea sa arate ca ceea ce se afla in partea dreapta are aceeasi marime cu ceea ce se afla in partea stinga. Pentru ca o expresie sa fie o definitie, trebuie sa contina mai degraba semnul de echivalenta () decit cel de egalitate (=), asa ca ecuatia s-ar rescrie in felul urmator: BxA Acum se poate vedea ca cimpul magnetic B este definit ca o spira (bucla) a unui potential rotor A a carui componenta rotitoare o vom denumi Ac de la componenta rotitoare a lui A. Rotirea lui Ac este prin echivalenta un cimp magnetic B. Aici mai putem avea prezent bineinteles un potential A suplimentar care are componenta rotoare zero dar are o componenta aditionala longitudinala AL de potential sau de curent care nu produce un cimp magnetic B per se (????). Cu toate acestea interactioneaza cu incarcare ce se adauga la operatorul rotor si produce un cimp B. In spatiul 3-dimesnional cimpul fara potential de componenta longitudinala AL se poate deplasa longitudinal, caz in care este identic cu un potential electric care se deplaseaza longitudinal si rezulta ca el nu mai este potential scalar ci un potential vector . Daca se interpreteaza fara schimbare in valoare absoluta atunci nu exista cimp electric si de aici rezulta ca este cimp fara potential vector. Echivalenta pomenita nu defineste pe A ci pe B in functie de A si operatorul rotor. In mod particular, putem avea adaos de prezent ca si potential magnetic longitudinal vector AL referindu-ne la acest adaos ca fiind o componenta nerotitoare a lui A. CONSIDERATII GENERALE RELATIVISTE In mod riguros vom folosi teoria unitara a cimpurilor care spune ca energia indiferent sub ce forma, reprezinta o curbura in continuumul Spatiu-Timp. Putem argumenta aceasta prin cum anume puteam vedea efectele energiei si cum le putem descrie, functie de factorii interactiunii fizice cu acea curbura a continuum-ului Spatiu-Timp. Aceasta interactiune cu sarcina magnetica produce forme de energie magnetica, in timp ce interactiunea cu sarcina electrica produce forme de energie electrica, etc. Deplasarea oricareia dintre aceste interactiuni ne ofera posibilitatea sa vedem sau sa percepem unele din aceste aspecte ale energiei magnetice ca fiind energie electrica si unele aspecte ale energiei electrice ca fiind energie magnetica, etc.

Cu toate acestea, atunci cind AL interactioneaza cu o sarcina electrica, aceasta poate sa se roteasca, caz in care componenta rotoare a lui ce se deplaseaza odata cu sarcina este una de tip Ac iar aceasta este cea care produce prin echivalenta cimpul magnetic B. Dupa cum am mai afirmat, bazindu-ne pe teoria unitara a cimpurilor utilizata in complexul SpatiuTimp, intreaga energie nu este altceva decit un anumit tip de curbura Spatiu-Timp, indiferent de ce forma de energie vorbim. De aici rezulta ca ca energia a fost schimbata de la un potential vector la un potential scalar si invers, aceasta depinzind numai de faptul daca potentialul este dinamic sau static dpv al observatorului (care face experimentul). Este deasemenea binecunoscut faptul ca in relativitatea generala , orice schimbare a densitatii de energie in Spatiu-Timp este a priori asociata unei curburi in acest Spatiu-Timp. (cu exceptia energiei gravitationale, desi nu-i sigur 100% ca ar face exceptie) . Ceea ce s-a neglijat in cadrul teoriei relativitatii generalizate (si arbitrar scos din teoria electromagnetismului mai inainte de a se descoperi teoria relativitatii) a fost uriasul flux de energie EM care umple spatiul din jurul fiecarui circuit EM ce lipseste aproape in intregime din circuit si nu a fost interceptata si deviata in circuit pt a-l alimenta. Aceasta non-interceptare a uriasului flux de energie a fost recunoscuta de Heaviside dar neluata in considerare de catre Poynting si arbitrar scoasa de Lorenz ca avind , dupa cum spunea el, nici o importanta fizica, deoarece nu ataca circuitul si nu-i alimenta nici o parte a sa. *
*(Este ca si cind mai degraba ai indepartat toate virtejurile de pe suprafata oceanului cu exceptia unei componente foarte marunte care loveste pinzele unei ambarcatiuni. E adevarat ca lipsa vintului in cazul unei singure ambarcatiuni e mai putin importanta dar o flota intreaga poate capta mult mai multa energie. De aici rezulta fraza deseori folosita nu prezinta importanta)

In mod arbitrar ea este data la o parte si in zilele noastre, utilizindu-se in continuare metoda lui Lorenz. Este deasemenea extrem de nerecunoscut in stiinta westica ca teoria relativitatii generalizata nu contine ecuatiile de conservare a energiei de tipul celor din electrodinamica sau mecanica. Este usor de vazut aceasta luind in considerare impactul libertatii de incarcare care permite schimbarea la vointa a unui potential energetic din orice regiune a Spatiu-Timp-ului in mod liber. Dar aceasta este si o forma de libertate a curburii Spatiu-Timp, de unde rezulta notiunea unei responsabilitati atente a recuperarii energiei si disiparea ei complet anulata prin libertatea de reincarcare. Marele om de stiinta Hilbert, a aratat pt prima oara aceasta absenta a legilor de conservare a energiei din teoria relativitatii generalizate, nu la multa vreme dupa ce Einstein a publicat-o. Se pare ca cea din urma interactiune energetica este transductia de forma de energie intre planul complex (ce include timpul) si planul real 3-dimensional. De fapt, toate tipurile de energii EM trispatiale provin in realitate din curenti de energie EM de natura temporala dupa ruperea simetriei trispatiale. NEDEFINIREA ASOCIATA CU POTENTIALUL A Vectorul potential magnetic A produs de un curent printr-o bobina cu spire nu foarte strinse, sau pe o bobina inchisa (sau extrem de lunga), trebuie sa aibe atit o componenta rotoare Ac (datorita formei circulare a fiecarei spire a bobinei) si una longitudinala AL datorita deplasarii longitudinale a curentului prin bobina de la un capat la celalalt, de vreme ce o bobina este de fapt o spirala si un set de cercuri suprapuse. Ea mai are deasemenea un cimp magnetic atit in interior cit si in afara. De aici rezulta ca daca luam in considerare atit tipul cu bucla si fara bucla, marimea lui A e intotdeauna indefinita si de fapt natura indefinita a potentialului impreuna cu libertatea de schimbare la vointa este universal recunoscuta de electrodinamicisti. Cu toate acestea, argumentul predominant care spune ca schimbarea de potential nu afecteaza sistemul este un non sequitur. Mai departe, in 1904 E.T Whittaker a aratat ca orice cimp sau unde electromegnetice pot fi sau poate fi inlocuit prin doua functii scalare de potential, asta initiind acea ramura a electrodinamicii numita teoria suprapotentialului. Ideea lui Wthittaker a fost apoi extinsa de altii precum Bromwich, Debye, Nibset si McCrea si s-a dovedit a fi o parte a suprapotentialului vector de unde rezulta conexiunea cu A. APLICATII ALE MECANISMULUI DE NEGENTROPIE URIASA Sa consideram mai simplu, potentialul A ca fiind inlocuit cu o descompunere de functii sugerata de Whittaker. Atunci fiecare din aceste potentiale scalare- de unde s-a creat functia potentialului A poate fi descompusa intr-un set de unde longitudinale de EM conjugate armonic. Daca se iau jumatate din aceste unde impreuna se observa ca ele converg in fiecare punct al vectorului de potential magnetic A din planul imaginar (care contine timpul). In acelasi punct de origine a vectorului A , restul de unde- continute in setul

de unde EM longitudinale conjugate armonic diverg din acel punct de origine in planul real 3-dimesnional. A 4-a lege de conservare a EM spune ca energia care intra intr-un punct din planul complex este transformata in acel punct ( considerind ca avem o sarcina unitara in acel punct) intr-o forma de EM reala a spatiului 3-dimensional si radiaza in afara din acel punct ca energie reala EM, in cazul de fata, in forma vectorului de potential magnetic A nerotor de vreme ce operatorul rotor este absent. Am aratat la inceput ca aceasta intrare de flux energetic din planul complex spre fiecare punct de potential, cu iesire in spatiul real 3-dimensional, este o simetrie fundamentala chiar mai mult decit o triplasimetrie obisnuita in fluxul de energie EM. Mai departe, avem negentropia uriasa continua prin care se mentine refacerea unei fractiuni din energia absoluta a vidului, refacere care continua sa se extinda in Spatiu cu viteza luminii atita vreme cit exista o sursa dipolara capabila sa genereze un potential. Asta inseamna ca potentialul A exprimat de oricare din componentele sale AL si Ac nu trebuie inteles ca avind o energie prestabilita de vreme ce el e format dintr-o ramificatie de procese de flux energetic ce se desfasoara neintrerupt intre domeniul energiei temporale (din planul complex) si domeniul energiei reale (din spatiul real 3-dimesional). Asa dupa cum orice potential inclusiv cel electrostatic scalar dintre polii unui dipol electric si cel magnetostatic scalar dintre polii unui magnet permanent, se poate spune ca potentialul A este on continuu set de fluxuri energetice EM de unde longitudinale ce se transmite intre domeniul temporal (din planul complex) si cel real tridimensional. Subliniem faptul ca fluxurile de energie EM ce cuprind asa-numitele potentiale scalare si potentiale vectoriale ,violeaza a 3 lege a simtriei fluxului in conservarea energiei, dar se supun riguros celei de-a 4 legi a simetriei. Nu exista nici o lege a naturii care cere conservarea energiei STRICT in spatiul 3-dimensional !!. Daca lucram in spatiul cu 4 dimensiuni asa dupa cum este normal, atunci legile naturii cer ca energia sa fie conservata IN ACEST TIP de spatiu, lucru realizat de potential. Impunind adaosul arbitrar cerut de conservarea fluxului energetic in spatiul 3-dimensional, aceasta impune mai departe existenta unei operatii de refacere a triplei-simetrii care distrufe sau anuleaza procesul de negentropie uriasa din spatiul 4dimensional* ce are loc la dipoli si rezulta un echilibru in 3-d fata de vidul absolut.
*Care de fapt distruge abilitatea de a observa existenta unui fenomen in raport cu timpul. Ceva e a priori observabil intrun fragment de spatiu 3-d care se afla continuu supus unei interactiuni din spatiul 4-d, numai daca se ingheata un anumit moment al timpului (altfel spus daca devenim constienti de el , nota trad.) Faptul ca fenomenele observabile nu persista in timp are implicatii profunde asupra fundamentelor fizicii, implicatii ce ramin sa fie explorate.

Aceasta are ca efect design-ul si productia de sisteme electrice care prezinta numai randamente <1. Design-ul cu bucla subtila inchisa de curent produce un circuit care in mod deliberat (daca nu intentionat) re-impune simetria de flux in planul 3-d, omoara dipolul si negentropia uriasa, care va necesita astfel prezenta unui continuu input de energie de la operator cel putin la fel de mare ca cel utilizat sa omoare dipolul si arderea unor cantitati uriase de hidrocarburi ce polueaza biosfera. PROCESUL REZISTENTEI NEGATIVE Datorita procesului de negentropie uriasa, orice potential este un sistem deschis de flux energetic EM, receptionind liber energie din planul complex in mediul ce include vidul absolut, transducind acea putere reactiva receptionata (exprimindu-ne in termeni ingineresti) in putere reala si flux real de iesire in spatiu in toate directiile la viteza luminii. Procesul de interschimbare energetica cu vidul absolut este negentropic de vreme ce exista o corelare 1:1 intre fluxul de intrare de unde longitudinale EM din planul complex si fluxul de iesire EM din spatiul real 3-d. Potentialul poate fi riguros privit ca un fel de rezistor negativ, formind un proces continuu si automat de rezistenta negativa, prin aceasta intelegind ca punctele din spatiu ocupate continuu de potential vor: a) Receptiona energie EM intr-o forma inutilizabila (de tip unde longitudinale EM la intrarea in spatiul complex, ce reprezinta o continua receptie de putere reactiva), b) Transduce energia absorbita/receptionata intr-o forma utilizabila (energie reala in spatiul 3-d) c) Transfera la iesire energie EM transdusa si receptionata sun o forma de flux de energie EM utilizabila in spatiul 3-d. Astfel, asociata cu si continuta de orice potential si dipolaritate inclusiv cea a unui magnet permanent avem o noua si gratuita sursa de energie EM din vidul absolut din spatiul complex (putere reactiva la intrare, vorbind inginereste, si putere reala la iesire). Asta este adevarat ori de cite ori avem un potential de orice fel, fie ca-i A sau , sau un dipol de orice fel, atit electric cit

10

si magnetic sau o simpla polarizare. Mai departe, orice energie pe care o deviem (colectam) din acest potential prin si cu sarcini electrice interceptoare si o mentinem in vecinatatea acelei sarcini, aceasta este o excitare energetica.

MODELAREA MECANISMULUI DE TRANSDUCTIE Sarcinile electrice trebuie gindite ca rotindu-se 720 necesare unei rotatii complete adica 360 in planul complex urmata de alte 360 in planul real 3-d. Sarcinile electrice din sursa dipolara astfel absorb putere reactiva in timp ce se rotesc in spatiul complex si sun excitate acolo dupa care re-radiaza aceasta energie EM de excitatie absorbita in spatiul real 3-d in timpul in care se rotesc alte 360 in spatiul real 3-d. Mai departe, toata energia deviata din fluxurile de enrgie ce contin potentialul, este imediat re-umpluta de vidul absolut in sursa dipolara prin mecanismul aratat de negentropie uriasa. FENOMENUL DE RE-UMPLERE ENERGETICA PRIN NEGENTROPIE URIASA Urmareste ca sa putem colecta energie dintr-un potential A al unui magnet permanent prin aplicarea operatorului rotor lui A (xA) , apoi adunarea si mentinerea energiei magnetice rezultante B = xA intr-un traseu localizat de flux magnetic al unui material. Aceasta inseamna stringerea unei energii Ac din omniprezentul potential A din spatiu, care este de fapt o stringere de energie Ac din potentialul dinamic magnetostatic de la iesirea dintre polii unui dipol magnetic al unui magnet permanent, dipoli a caror continut ce se imprastie in afara, de potential A va fi continuu reinlocuit la viteza luminii de procesul de negentropie uriasa stirnit in spatiul 4-d de dipolul magnetic al unui magnet permanent. De aici rezulta ca in aceasta manierea o cantitate nelimitata de energie poate fi extrasa din potentialul A in spatiu in apropierea unui magnet iar energia extrasa va fi in mod continuu inlocuita cu viteza luminii din vidul absolut prin intermediul fenomenului de negentropie uriasa. In sistemele reale, materialele si componentele vor impune limite fizice, asa ca poate fi atinsa numai o cantitate finita din fluxul de energie , dar chiar si asa in cazul folosirii materialelor fizice reale, aceste limite permit sistemelor sa functioneze cu randamente supraunitare. Discutia anterioara arata ca, intr-un dispozitiv magnetic sau intr-un proces aflat in desfasurare, ca parte a unui intreg sistem de energie EM, putem avea un subproces prin care in mod continuu se extrage energie din partea rotoare a lui A (mentine si localizeaza cimpul magnetic B limitindu-l spre un traseu dat), si in acest caz sursa (cazul nostru :magnetul permanent) de potential A va reumple simplu toata energia extrasa (si localizata), cu viteza luminii. Energia recuperata A, NU va fi limitata de vreme ce sub un set dat de conditii se extrage si se retine numai atita energie cit depinde de o conditie de limitare. Principiul este ca: asa cum energia este extrasa din potentialul vectorial si apoi inmagazinata si circulata sub forma de cimp intr-o regiune limitata a unui material, potentialul energetic A din spatiul exterior care realizeaza limitarea fluxului pe portiuni, este continuu refacut de la dipolul magnetic al magnetului permanent in spatiul ce inconjoara portiunea limitata a cimpului B in acel traseu, tot astfel fluxul real de energie EM paraseste iesirea printr-un proces de negentropie uriasa catalizat de dipolul magnetic. Mai departe, energia extrasa din dipolaritatea magnetica este la rindul ei refacuta continuu din vidul absolut de fluxul de energie EM de la intrare care parcurge dipolaritatea magnetica, circulatie ce are loc dinspre vidul absolut al planului complex 4-d intr-un proces continuu de negentropie uriasa. REINCARCAREA POATE FI NEGENTROPICA Orice incarcare de energie in aparate si procese intr-o portiune Spatiu-Timp constituie: a) o autoreincarcare a procesului, prin care procesul isi mareste liber potentialul de energie pe care sistemul o utilizeaza si b) simultan o curbura de Spatiu-Timp si o amplificare in acea curbura Spatiu-Timp datorita cresterii energiei locale in procesul sistemului. Din punct de vedere al teoriei de incarcare a cimpului, reumplerea libera asimetrica este permisa de libera incarcare , in esenta violind echilibrul clasic al termodinamicii deoarece sistemul cu reincarcare receptioneaza liber energie EM dintr-o sursa exterioara absoluta si anume vidul absolut al planului complex 4-d prin evocarea unui proces de negentropie uriasa.*

11

* Asta s-ar putea interpreta prin faptul ca noi definim un mecanism cauzal al liberei incarcari ca fiind pura entropie sau pura negentropie, dar ii lasam pe teoreticienii avansati sa determine falsul sau adevarul unei asemenea chestiuni. Daca se ia in considerare procesul lui Whittaker in orice directie energia intra liber in spatiul real 3-d din domeniul temporal si energia intra liber din domeniul temporal in spatiul 3-d atunci conjunctura ar avea ceva rasplata.

Din punct de vedere al relativitatii generalizate, excesul de energie din Spatiu-Timp este liber permis sa circule, de vreme ce toata energia EM se deplaseaza a priori intr-o curbura Spatiu-Timp ,si simpla lege de conservare a energiei asa dupa cum este vazuta in echilibrul clasic al electrodinamicii NU SE APLICA, intr-o situatie de relativitate generalizata. UTILIZAREA UNUI MATERIAL NANOCRISTALIN CONVERTOR DE ENERGIE S-a descoperit un material nanocristalin ce poate fi comercializat din comert care a fost utilizat in acest proces. Atunci cind s-a folosit un traseu exterior si inchis de flux care inchide cei doi poli ai unui magnet permanent, materialul nanocristalin va contine integral cimpul B = xA (cimpul este echivalent unui rotor de potential) in traseul inchis de flux ce contine magnetul insusi in timp ce dipolul magnetic al magnetului permanent reumple continuu si mentine circulatia exterioara de potential liber A ce umple spatiul din jurul materialului nanocristalin continind si cimpul magnetic extras. Aceasta performanta poate fi de fapt masurata, de vreme detectorii de cimp magnetic nu detecteaza cimp magnetic ce inconjoara traseul fluxului (prin aer) nici macar in jurul magnetului la o distanta mai mare de 2,5 5 cm de el, si cu toate acestea bobinele plasate in traseul fluxului spatial ce exista in exteriorul miezului INTERACTIONEAZA, cu potentialul liber A care se mai afla acolo. O bobina plasata in jurul traseului fluxului astfel incit acesta sa fie identic cu forma miezului, interactioneaza atit cu potentialul liber A din exteriorul traseului de flux si simultan cu fluxul magnetic din interiorul miezului datorita prezentei cimpului magnetic in interiorul bobinei. INTERACTIUNI DUALE DE TIP PING-PONG In continuare, cele doua interactiuni simultane reactioneaza deasemenea iterativ una cu cealalta intr-un fel de retroreflexie iterativa si interceptie de energie suplimentara, asa ca rezulta o amplificare neta a energiei electrice de la iesire prin interactiunea duala din bobina. Faptul ca procesele de retroreflexie iterativa pot mari colectarea de energie dintr-un potential dat si ca permit randament >1 a mai fost aratat. In plus, amplasarea mai multor bobine in jurul unui miez cu traseu inchis de flux ce formeaza un miez comun pt toate bobinele, vor prezenta atit cistig si cit si interactiuni mutuale una cu alta, conducind la obtinerea de cistig energetic la iesire datorita lor si interactiunilor dintre ele. Pe scurt, procesul novator al acestei inventii a folosit avantajul unui proces initial necunoscut de negentropie uriasa ce este continuu generat in si disnpre dipolul magnetic si intre planul complex ce contine energia vidului absolut si fluxurile de energie din spatiul real 3-d care contin potentialul magnetic vector si potentialul magnetostatic scalar, oferind un cistig suplimentar de energie EM ce este deviata din (extrasa din) magnetul permanent de circuitele atasate, componente electronice si procesele ce au loc. Totalul de energie colectabila extrasa din magnet este suma urmatoarelor componente: a) energia cimpului magnetic (valoarea lui rotor de A) care circula prin traseul fluxului, b) energia cimpului magnetic a partii nerotoare a lui A ce se scurge prin aer si, c) energia obtinuta prin efectul de ping-pong cauzat de interactiunile mutuale si iterative a mai multor bobine si numeroasele procese ce au loc in interiorul lor. d) energia suplimentara ce poate fi interceptata si deviata (colectata) din fluxul de potential ne-rotor de A ce se scurge in spatiul inconjurator si este convertita in energie electrica de iesire ce apare la iesirea bobinelor prin simpla adaugare de noi receptori (adica alte bobine sau sarcini electrice rotoare, etc.) Si astfel noi am descoperit un proces prin care se amplifica iesirea disponibila energetica a circuitului extrasa din fluxul energetic de iesire al dipolilor unui magnet permanent, unde dipolaritatea reprezinta un sistem deschis si are efect de rezistenta negativa, receptionind liber excesul de energie din vidul absolut din vecinatate, transducind energia receptionata intr-o forma utilizabila, oferind la iesire energie sub forma de flux continuu de exces de energie EM utilizabila. In consecinta, energia suplimentara poate fi interceptata intr-un sistem care foloseste acest proces iar procesul poate fi utilizat in sistemele practice de energie avind

12

n>1 atunci cind sunt folosite in modul cu bucla-deschisa si respectiv auto-reincarcare cind sunt folosite in modul cu bucla-inchisa. Mai departe, putem utiliza un colector/interceptor (precum o bobina normala infasurata in jurul unui traseu de flux astfel incit acel traseu sa coincida cu forma miezului) care va interactiona cu ambele componente ale fluxului de energie si cu interactiunile iterative si mutuale dintre doua interactiuni de baza. Fiecare spira a bobinei constituie on operator rotor impregnat de fluxul componentei nerotoare a potentialului A de dinafara materialului. De aici rezulta ca sarcinile electrice din bobina intercepteaza fluxul ne-rotor de A si rotorul energiei interceptate pt a produce componenta fluxului rotor de A, producind astfel cimp magnetic suplimentar de forma B = x A . Acest cimp magnetic se afla la un punct de maxim exact in centrul bobinei, adica exact in centrul miezului de material nanocristalin de valoare B = x A . De aici rezulta ca bobina interactioneaza cu 2 componente ale fluxului acestea fiind: 1) cimpul interior B = x A retinut de materialul nanocristalin al miezului bobinei si, 2) componenta generata de partea nerotoare a potentialului A ce loveste suprafata exterioara incarcinduse si schimbindu-se in energie a unui cimp magnetic suplimentar si flux suplimentar de curent prin bobina si in afara ei la care se mai adauga o componenta si anume, 3) cistigul oferit de interactiunea iterativa si mutuala dintre 2 interactiuni de baza ce produc cresterea energetica si a coeficientului de performanta . Orice suplimentare de energie la intrare reflectat in miezul bobinei si orice marire a fluxului se traduce printr-o crestere a cimpului energetic prin traseul fluxului de forma B = x A , de unde rezulta extractia din vectorul potential A din jurul traseului fluxului rezultind mai departe reumplerea din dipolul magnetic al magnetului permanent si mai departe reumplerea dipolului magnetic din planul complex 4-d prin intermediul procesului de negentropie uriasa. Aceasta colectare de energie in fluxul magnetic din miezul material al bobinei este transferat inapoi magnetului permanent (care este in bucla traseului si il completeaza), alterind taria efectiva a polilor magnetului si in consecinta cresterea intensitatii procesului de negentropie uriasa asociata cu dipolul magnetului permanent. In realitate, aceasta mareste fluxul de iesire prdus de componenta potential A din dipolul magnetic, crescind atit componenta de iesire B = x A din interiorul traseului de flux cit si cea generata de partea nerotoare a lui A din spatiul exterior traseului de flux. Aceasta produce amplificari ulterioare distorsiunilor Spatiu-Timp locale din spatiul ce inconjoara traseul fluxului, de vreme ce densitatea locala de energie Spatiu-Timp a crescut (prin curbare suplimentara, nota trad) VARIATIA TARIEI POLILOR MAGNETULUI PERMANENT Aceasta rezulta din proces care este primul proces ce altereaza in mod deliberat si interactiv taria polara a polilor unui magnet permanent, utilizind numita alterare pt a varia si a amplifica taria acestora de unde rezulta ca marimea densitatii de flux energetic in mevanismul de negentropie uriasa. Din punctul de vedere al relativitatii generalizate, acesta este primul proces cunoscut care in mod deliberat mareste curbura Spatiu-Timp locala prin mijloace electromagnetice alterind si marind taria polilor unui magnet permanent, utilizind-o pt marirea fluxului de energie in si in afara portiunii locale Spatiu-Timp, in consecinta marind curbura acelei portiuni Spatiu-Timp locale rezultind energie EM ce se extrage de acolo. Orice crestere de flux de potential nerotor de A in afara structurii nanocristaline din traseul de flux, conduce la cresterea interactiunii cu fluxul liber al cimpului A al oricarei bobine ce inconjoara un traseu de flux, conducind in final la cresterea fluxului de cimp B in interiorul traseului de flux si asa mai departe. CISTIGUL ENERGETIC REGENERATIV Pe scurt, interactiunea iterativa mutuala a fiecarei infasurari a bobinei peste traseul de flux al materialului special nanocristalin, cu si intre 2 fluxuri energetice, conduce la formarea unor reactii energetice pozitive si negative regenerative si reincarcarea energiei sistemului si a energiei procesului sistemului. Acest exces de energie din sistem si din sistemul procesului este astfel, o forma de autoreincarcare libera si asimetrica, permisa de binecunoscuta lege a libertatii de reincarcare a teoriei cuantice a cimpurilor. Mai departe, excesul de energie extras din dipolul magnetului permanent este continuu refacut din vidul absolut prin procesul de negentropie uriasa asociat cu dipolul magnetic al magnetului permanent datorita stricarii simetriei 3-d intr-un schimb energetic cu energia vidului absolut.

13

Drept rezultat, fiecare bobina folosita aici este o bobina amplificatoare ce contine un proces de amplificare regenerativa, in comparatie cu o bobina normala intr-un flux normal care nu retine cimpul B = x A in miez si nu interactioneaza simultan cu cele 2 componente si anume fluxul intern B si fluxul liber exterior in exces de potential A.

SISTEM DESCHIS IN DEZECHILIBRU, SUBPROCESE MULTIPLE, CURBURA SPATIUTIMP Intregul proces al sistemului este un proces cu autoreincarcare regenerativa si amplificare de energie, unde excesul de energie este furnizat liber din curbura locala Spatiu-Timp pe masura ce fluxul energetic este extras din dipolul magnetului permanent dar in schimb este reumpluta aceasta extractie prin intermediul procesului de negentropie uriasa stabilit in mediul cu energia vidului absolut prin spargerea trisimetriei dipolului magnetic concomitent cu curbarea locala a Spatiu-Timp.. Procesul sistemului este astfel un proces EM deschis ce se afla departe de echilibru intr-un mediu activ modelat de energia vidului absolut, receptionond liber exces de energie pe calea strapungerii echilibrului in planul 3-d al dipolului magnetic al unui magnet permanent. In fiecare bobina, bobina este ea insasi un sistem deschis care receptioneaza liber exces de energie din mediul activ (cimpul activ liber de potential A scurgindu-se prin spatiul ocupat de bobina si vecinatatea acesteia) creind o curbura locala Spatiotemporala prin marirea densitatii de flux, in timp ce se receptioneaza pe de alta parte energie din mediu sub forma de flux de cimp magnetic B in traseul din miezul material ce trece prin centrul bobinei, deasemenea curbind spatiu-timpul local datorita cresterii densitatii de energie spatiotemporala locale. Procesul sistemului este si unul relativist unde prin intermediul energiei EM se realizeaza o curbare locala spatiotemporala, si apoi aceasta actioneaza mai departe inapoi asupra sistemului oferind exces de energie in acesta si in proces direct din curbura spatiotemporala creata, excesul de energie fiind continuu reintrodus la intrarea sistemului din planul compex (ce contine domeniul timp).

SUMARUL PROCESULUI SUB MAI MULTE ASPECTE


1. Fluxul magnetic si potentialul magnetic vectorial A sunt furnizate continuu si liber de catre un magnet permanent intr-un traseu al unui flux care mentine intregul potential rotor de A si astfel intregul flux magnetic din interiorul traseului unde magnetul permanent ofera gratuit cimp magnetic liber suplimentar de potential vectorial A pt a reface valoarea lui B (echivalenta cu rotor de A vectorial), energie ce a fost retinuta undeva in interiorul traseului de flux prin material si unde mai multe bobine si procese de interceptare sunt folosite ca reactie iterativa mutuala pozitiva directa si inversa intre colectorii si subprocesele care maresc energia colectata rezultind de aici cresterea randamentului sistemului si a procesului acelui sistem. Un mecanism de negentropie uriasa initial nerecunoscut a fost utilizat asa dupa sugera Whittaker in anul 1903 dar numai recent a fost inteles si clarificat de Thomas Bearden si Evans, permite continua reumplere a cimpului magnetic vectorial de potential A (cu si fara componenta rotoare) din energia vidului absolut , care este continuu oferit de magnetul permanent in circuitul de flux si in spatiul ce inconjoara materialul cu circuit de flux. Mai departe, aceasta refacere a fluxului energetic din vidul absolut se face domeniul temporalitatii si astfel din planul complex 4-d, constituind input-ul continuu de energie reactiva prin intermediul mediului ce contine vidul absolut pe calea fluxurilor de curenti temporali. Aceste potentiale si fluxuri energetice de natura temporala sunt cunoscute in electrodinamica avansata dar nu au fost utilizate pina acum in sisteme electromagnetice si in mod particular in generatoare de energie, chiar si dupa ce Whittaker a evidentiat aceasta posibilitate in 1903. Cimpul magnetic liber, de potential vectorial A este in mod continuu refacut si retinut (datorita recuperarii din vidul absolut a energiei rezultind de aici reumplerea potentialului magnetic in spatiul din apropierea circuitului de flux ) cind este folosit un flux printr-un circuit al unui material unde cimpul magnetic asociat cu fluxul unui magnet permanent prin circuitul de flux, este retinut intern si integral in circuitul de flux, dar cu pastrarea in spatiul ce inconjoara circuitul de flux a unui cimp magnetic liber de potential vectorial A.

2.

3.

14

INTRODUCERE IN FIZICA ENERGIEI GRATUITE Expunere de Bruce de Palma(comentariu la teoria esoterica-stiintifica a inventatorului indian ing. Paramahamsa Tewari)Ar trebui spus mai intii ca ideile care vor fi prezentate aici provin din mintea unui om. In general, mintea (n.t. - atit la nivel uman cit si macrocosmic) contine si raspindeste Spatiul care este depozitul intregii cunoasteri. Ceea ce vedem si percepem este ceea ce obtinem si este substanta acestui eseu cosmic. Spatiul, referindu-ne la Vid, este in realitate umplut de un ocean de particule. Eu le numesc PSIoni. Fluxul de PSI-oni este responsabil de miscarea browniana si de fluctuatiile punctului originar de energie numit si punct de energie zero. PSI-onii interactioneaza doar tangential cu materia, dar suficient pentru a cauza miscarea browniana si transferul de caldura. In opinia noastra, PSI-onul ca principiu al unei particule elementare, contine ceea ce noi numim, transferul de Masa iar acesta face posibila transferul de Timp. Masa si Timpul sunt legate intre ele prin Gravitatie. Transferul de Timp este definit ca fiind cantitatea de miscare a unui obiect aflat in stare de miscare, adica produsul dintre masa si viteza. Principala proprietate a PSI-onului este Memoria. PSI-onul isi aminteste Spatiul material prin care tocmai a trecut si retine efectul trecerii sale intr-o cuanta de timp a carei durata depinde numai de efectul evenimentului. Oamenii cred ca antenele radiaza energie electromagnetica. Daca luam in considerare conditia prin care excitatia electrica din conductorul antenei este transportata cu viteza luminii la observator (sau consumator) de catre fluxul de PSI-oni, atunci in lumina acestei teorii energia absorbita prin histereza Spatiului (dupa cum spunea si Tesla) este rezultatul imperfectiunii procesului prin care se recupereaza o energie din sfera enrgetica suprema a Spatiului. Ipoteza PSI-onilor ofera doua avantaje. Primul este legat de faptul ca Energia Gratuita (free energy) este o caracteristica a Spatiului iar al doilea se refera la rezultatul exprimarii dorintei celui care formuleaza experimentul. Ceea ce veti citi in continuare este socant:-Energia este fie creata , fie distrusa si ea nu se transforma dintr-o forma in alta. Daca toate procesele in care se elibereaza energie din lumea materiala isi obtin energie de fapt din cimpul universal al energiei (libere) a Spatiului, atunci, cantitatea de lucru mecanic pe care o folosim pentru a elibera aceasta energie este un rezultat al ideilor noastre implicate in desfasurarea experimentului (adica in producerea de energie, de exemplu). -Generatorul electric nu converteste si nu transforma energia mecanica introdusa in sistem intr-un rezultat care se numeste energie electrica. Motorul cu benzina nu transforma caldura latenta a arderii combustibilului in lucru mecanic vizibil. Carburantul care este ars reprezinta rezultatul imperfectiunii procesului prin care masina recupereaza energie din cimpul universal de energie a Spatiului.Generatorul electric care ar functiona in armonie cu legile inca insuficient intelese ale manifestarilor cosmice Spatiale si Temporale ar reflecta insasi intelegerea universului material prin faptul ca s-ar putea realiza un proces de eliberare al energiei (care exista in permanenta), iar in acest proces proces energia nu se altereaza si nu se consuma precum Spatiul si Timpul nu se consuma pe sine, dar rezultatul este eliberarea unei cantitati de energie din substratul Spatial de free energy. O dovada concreta care vine in sprijinul acestei ipoteze este reprezentata de Generatorul de Energie Spatiala, conceput simultan in SUA si laboratorul nuclear din Karwar, India. PSI-onul este denumit astfel deoarece coincide cu partea constienta si inteligenta a realitatii noastre si anume Mentalul. Mintea este un rezultat al existentei PSI-onilor deoarece are o componenta energetica iar gindurile ar putea fi cuante ale acestei energii constiente. Experimentatorul este rezultatul unei anumite experiente, este chiar rezultatul final al acestei experiente. La nivele foarte profunde , se poate spune ca nu exista diferente intre experiment, experimentator si observatorul acestuia. Dorinta experimentatorului este transformata in rezultat al experimentului. Sa luam un exemplu: un om poate detecta fie particule fie unde, totul depinde de ipotezele cu care isi desfasoara experimentul. Impresia vizuala de prezenta de lumina nu este altceva decit proiectia pe care fluxul de PSI-oni o aduce simtului vizual, iar rezultatul a ceea ce el experimenteaza cu aceasta proiectie este exact ceea ce vrea el sa detecteze. Daca vrea sa detecteze particule, atunci va folosi un detector de fotoni, daca vrea sa detecteze unde, atunci va folosi un dispozitiv cu grila de difractie, dar realitatea se afla dincolo de experiment. Rolul omului ca si creator nu se intrevede decit prin transmiterea unei invataturi catre discipolii sai prin diverse forme. Rezultatul experimentelor sale este exact ceea ce vrea el sa obtina in functie de perfectionarea propriilor principii in care crede ca se ascunde adevarul si de decizia pe care el o ia cu privire la relatia dintre el si experiment. PSI-onul retine o impresie a interactiunii exercitate pe o anumita cuanta de Timp. Aceasta este suficient de lunga pentru a satisface masuratorile terestre dupa inversul legii proportiilor, dar pentru distante galactice, evenimentele ar fi impregnate de PSI-oni pe o cuanta temporala atit de lunga incit la o anumita distanta lumina s-ar stinge treptat. Gindul si Timpul adauga la rindul lor noi atribute la ipoteza PSI-onica. Oare omul si-a atins limitele? Fiecare teorie este o defrisare a unor realitati din ce in ce mai profunde si mai compleze. Bruce de Palma

15

16

S-ar putea să vă placă și