Moara cu noroc
In
Tro
Du
Ce
Re
De Opera literara “Moara cu
Fi noroc” este o nuvela, adica o
Ni
specie epica in proza, de
Ti
E dimensiuni medii, cu un +r
nara/v central si o construc/e
epica riguroasa, cu un con=ict
concetrat. Personajele rela/ve
pu/ne pun in evidenta evolu/a
personajului principal.
Ar Esteo nuvela psihologica
Gu deoarece:
M -infa/seaza framantarile de
e cons/inta le personajului
Nt principal
1 - care traieste un con=ict
interior si se transforma
su=eteste
- analiza se realizeazaprin
tehnici de inves/ga/e
psihologica: monolog interior,
s/l indirect liber, scene
dialogite, nota/ile ges/cii si a
mimicii
- analiza psihologica este pusa
in slujba unei teze
morale:goana dupa inavu/re cu
Ion
In plus la introducere:
Nuleul acetei opera se a=a in
schitele anterioare, “Zestrea” si
“Rusinea”, iar subiectul romanului
are la baza trei experinte de viata
ale autorului: gestul taranului care
saruta pamantul, vorbele lui Ion al
Glanetasului si bataie pa care o fata
cu zestre o primeste de la tatal sau,
din cauza unui taran sarac.
Opera literara “Ion” este un
roman, adica o specie epica de
mari dimensiuni, cu numeroase
personaje antrenate in con=icte
puternice si cu o ac/une
complexa desfasurata pe mai
multe planuri nara/ve.
Este un roman realist prin
trasaturi manifestate la toate
nivelurile textului: tema/ca
rurala, obiec/vitatea
perspec/vei nara/ve,
construirea personajelor in
func/e de mediul din care
provin, includerea unor /pologii
umane reprezenta/ve pentru o
categorie sociala, prezentarea
veridica a societa/i ardelenes2,
de la inceputul secolului al XX-
lea, precizarea unor toponime
reale (Carlibaba, Pripas, etc),
verosimilitatea, tehnica
detaliului semni+ca/v
(descrierea ini2ala a drumului),
Enigma O/liei Ul/ma noapte
roman realist de /p balzacian,
dar care depaseste modelul
realismului clasic prin
includerea unor elemente de
modernitate
Opera literara “Enigma O/liei”.
este un roman, adica o specie
epica de mari dimensiuni, cu
numeroase personaje antrenate
in con=icte puternice si cu o
ac/une complexa desfasurata pe
mai multe planuri nara/ve.
Este un roman realist de 2p
balzacian prin trasaturi
manifestate la toate nivelurile
textului: tema familiei si mo2vul
mostenirii si al paternita2i ,
obiec/vitatea perspec/vei
nara/ve, construirea
personajelor in func/e de mediul
din care provin, includerea unor
/pologii umane reprezenta/ve
pentru o categorie sociala
(Stanica Ra2u-arivistul, Felix-
intelectualul demagog,
Pascalopol-aristrocatul ra nat) ,
prezentarea veridica a societa/i
bucurestene de la inceputul
secolului al XX-lea, precizarea
Opera literara “Ul/ma noapte…”
este un roman, adica o specie
epica de mari dimensiuni, cu
numeroase personaje antrenate
in con=icte puternice si cu o
ac/une complexa desfasurata
pe mai multe planuri nara/ve.
Camil Petrescu teore/zeaza
romanul modern de 2p
prous2an si respinge romanul
de /p tradi/onal, deocarece
acesta considera ca
obiec2vitatea perspec2ve duce
la confuzia de a lua o
“propunere a realita/i” drept
realitatea insasi. Pentru a evita
aceasta confuzie, Camil
Petrescu teore2zeaza este2ca
auten2cita2i in conferinta sa
din 1935, “Noua structura si
opera lui Marcel Proust”. As7el,
auten/citatea presupune
includerea realita2i exterioare
prin prima perspec/ve unice a
 orice pret distruge echilibrul
interior si linistea familiei
- aver/smentul batranei din
incipit, expresie a mentalita/i
tradi/onal, este ignorant de
Ghita, atras de mirajul banilor.
Ar Este un roman/nuvela realist(a)
Gu prin trasaturi manifestate la
Me
toate nivelurile textului: tema
Nt
2 familiei si a dorintei de
inavu2re, obiec/vitatea
perspec/ve nara/ve,
construirea personajelor in
func/e de mediul din care
provin, includerea unor
/pologii umane reprezenta/ve
pentru o categorie sociala,
prezentarea veridica a
societa2i ardelenes2 din a
doua jumatate a secolului al
XIX-lea, precizarea unor
toponime reale (Arad, Ineu,
Oradea Noua), verosimilitatea,
tehnica detaliului semni+ca/v
(descrierea ini/ala a drumului
si locului de la Moara cu noroc,
portretul lui Lica Samadaul),
s/lul sobru, concis, impersonal.
s/lul sobru, concis, impersonal.
Caracterul monogra c
consta in surprinderea veridica a
diverselor aspect ale lumii rurale:
obiceiuri si tradi/i (nasterea,
nunta, inmormantarea, hora,
portul popular), rela/i socio-
economice (/pologiile
umane),rela/ile de familie,
ins/tu/ile (biserica, scoala). De
exemplu, descreirea jocului
tradi/onal, somesana, cons/tuie clasice), delasatori (urme vizibile ale
o pagina etnogra ca
memorabilia/ scena
reprezenta2va vie2i rurle, prin
infa/sarea portului popular, a
dansului /nerilor si a cantecului
lautarilor.
Descrierea ini/ala a drumului,
supusa de asemenea veridicita/i
prin oferirea unor toponime
reale, il introduce pe ci/tor in
viata satului ardelean de la
inceputul secolului al XX-lea:
“Din soseaua ce vine de la
Carlibaba […] se desprinde un
drum alb mai sus de Armadia”.
Descrierea caselor lui Herdelea si
Glanetasului ilustreaza condi/a
unor toponime reale (Bucures2, naratorului.
strada An2m, Paris),
verosimilitatea, tehnica detaliului
semni+ca/v (descrierea
amanun2ta a strzii An2m, a
caselor si a locuintei lui Costache
Giurgiuveanu, portrete zice),
s/lul sobru, concis, impersonal.
Pentru Balzac, “o casa este un Este un roman modern de 2p
document sociologic si moral”. In prous2an prin trasaturi
descrierea ini/ala, realizata in tehnica
manifestate la toate nivelurile
balzaciana, se pot observa, prin detalii
surprise, cateva 2pologii umane textului: tema iubirii si a
speci cie societa2i acelei vremi: rabzoiului, subiec2vitatea
locuitori boga2 si cu preten2i, dar care perspec/vei nara/ve, 2mpul
in realitate se arata a +: inculti prezent si subiec2v, 2mpul
(amestecul de aspecte/s/luri psihologic, memoria afec2va,
arhitecturale incompla/libile), zgarciti
(case cu ornamente din materiale
(auto)analiza lucida, precizarea
ieAine), snobi (imitarea arhitecturii unor toponime reale (Bucures2,
Odobes2, Campulung, Valea
umezelii si ale uscaciunii, aspectul de Prahovei, etc), an2calo lismul,
paragina). Arhitectura acestor locuinte tehnicile moderne de analiza
sugereaza imaginea unei lumi in declin,
psihologica, nalul deschis,
care a avut candva puterea necesara
de a cas/ga avere. auten2citatea.
OBS! Nu se bazeaza pe
Cu toate acestea, romanul depaseste veridicitate, verosimilitate sau
modelul realismului clasic prin
prezentarea unor /pologii de
incliuderea unor elemente de
modernitae, precum ambiguitatea. personaje
As7el, Mos Costache nu este ava, ci are
o iubire paterna sinera pentru O/lia. De asemenea, Camil petrescu
Pascalopol o iubeste si o protejeaza pe refuza ideea de personaj
tanara, dar nu deosebeste “ce e patern
si ce eviril” in sen/mentele sale. O/lia
perceput ca /pologie umana.
Pentru a realiza un romn a carui
da dovada prin felul sau de a + de
comportamen2m si pluriperspec2vism substanta sa +e sus/ntuta de
(tehnici moderne). cons/inta personajului,
scriitorul renunta la imaginea
Un alt aspect modern este
lor sociala. Crcea stramba de la
marginea satului, cu in Hristos de
/nichea ruginita an/cipieaza
des/nul tragic al protagonistului.
Tot imaginea drumului incheie
simetric romanul, inteles ca un
corp geometric perfect, “corp
sfenoid”
naturalismul, care se caracterizeaza rin tranului si adduce inprim-plan
interesul pentru procese psihicce intelectualul lucid, anali/c,
deviante, mo/vte prin ereditate si
introspec/v.
mediu. Ti/, +ul retrdat care se
indreapta spre dementa este o copie a
tatalui sau, Simeon Tulea. Aurica, fata
batrana, este o copie degradata a
mamei sale; amandoua au preocupari
obsesive- Aglae-mostenirea, Aurica-
dorinta de a se casatori. Universul
familiei Tulea se a=a sub semnul bolii,
al degradairii, re=ectate in plan +zic.
Per O alta trasatura a realismului este
Spe perspec/va nara/va obiec/va.
C/ Intamplarile din nuvela sunt
Va relatate la persoana a III a, de
catre un narator detasat,
omniscient si omniprezent.
Speci+ca/va perspe/vei obiec/ve
este rela/a narator-personaj:
naratorul omniscient s/e mai
multe decat personajele sale si,
omniprezent, dirijeaza des/nul lor
ca un regizor universal.
Interferenta dintre planul
naratorului si al perosnajului si
fece prin folosirea s/lului indirect
liber.
Pe langa perspec/va obiec/va,
apare tehnica punctului de
vedere in interven2ile simetrice
ale batranei din incipitul si din
+nalul operei. Soacra a+rma in
discu/a cu Ghita de la inceput:
“omul sa +e multumit cu daracia
sa, cacci, dac-i vorba, nu boga/a,
ci linistea colibei tale te face
fericit”, iar la sfarsit atribuie
intamplarile tragice ale nuvelei
des/nului necrutator: “asa le-a
fost data!”. Cle doua a+rma/i
cons/tuie tezele morale ale
operei.
Te Tema operei “Mcn” prezinta
Ma consecintele nefaste ale dorintei
de imboga2re. Aceasta poate +
privita din mai multe perspec2ve.
Din perspec/va sociala, nuvela
prezinta incercarea lui Ghita de a-
si shimba statutul social (din
O alta trasatura a realismului clasic
este perspec/va nara/va obiec/va.
Intamplarile din roman sunt
relatate la persoana a III a, de catre
un narator detasat, omniscient si
omniprezent. Speci+ca/va
perspe/vei obiec/ve este rela/a
narator-personaj: naratorul
omniscient s/e mai multe decat
personajele sale si, omniprezent,
dirijeaza des/nul lor ca un regizor
universal.
Tema romanului “Ion” este
problema2ca pamantului in cadrul
satului ardelensc de la inceputul
secolului al XX-lea. Romanul
prezinta lupta unui taran sarac
pentru a ob/ne pamant si
consecintele ac/unilor sale. Tema
O alta trasatura a realismului de 2p
balzacian este perspec/va nara/va
obiec/va. Intamplarile din roman
sunt relatate la persoana a III a, de
catre un narator detasat, omniscient
si omniprezent. Speci+ca perspe/vei
obiec/ve este rela/a narator-
personaj: naratorul omniscient s/e
mai multe decat personajele sale si,
omniprezent, dirijeaza des/nul lor
ca un regizor universal.
Naratorul se ascunde in spatele
diverselor mas2 (de exemplu,
personajul-re=ector Felix Sima, prin
intermediu carora sunt prezntate
alte personaje).
Tema romanului este de factura
balzaciana si prezinta istoria unei
mosteniri ce provoaca contoverse.
Fresca a burghezii bucurestenete de
la inceputul secolului al XX-lea, este
prezentata sub astepct social si
economic. Imaginea societa/i
O alta trasatura a modernismului
de 2p prous2an este perspec/va
nara/va subiec/va, cu o viziune
“impreuna cu” . Intamplarile din
roman sunt relatate la persoana I,
de catre un narator-personaj, sub
forma unei confesiuni.
Dupa cum pre+gureaza din /tlu,
romanul este structurat in doua
par2 si prezinta cele doua teme
majore ale aces/a: iubirea si
razboiul. In acelasi /mp, dragostea
si lupta pe front reprexinta cele
doua experiente fundamentale
 cizmar vrea se devina carciumar). pamantului este sus/nuta de tema
Din perspec/va moralizatoare,
scriitorul descrie consecintele
tragice ale dorintei de a avea bani,
iar din perspec/va psihologica,
nuvela prezinta con=ictul interior
trait de Ghita, care doric sa cas/ge
avere, isi pierde treptat
increderea in sine si in familie.
Ti TITLUL-DUPA MOMENTELE
Tlu SUBIECTULUI
Titlul nuvelei are valoare
simbolica, +ind mai degraba
ironic. Norocul asteptat se
dovedeste a + nenoroc, datorita
abordarii gresite a des/nului.
Toposul ales, carciuma de la
Moara cu noroc, ajunge sa
insemne , mai curand, Moara cu
ghinion, Moara care aduce
nenorocirea, deoarece cas/gurile
obitnute aici ascund nelegiuiri.
Daca moara macina bucatele,
carciuma, loc al pierzaniei,
“macina” des/nele umane.
iubirii si tema des2nului.
Titlul romanului “ Ion” este suges2v
in ceea priveste discursul nara/v.
Acesta coincide cu numele
personajului principal , sugerand
inten/a autorului de a face din
acesta 2pul taranului din Ardeal si
de a eviden/a evolu2a sa cu +nal
tragic.
cons/tuie fundalul in cadrul caruia
va avea loc formarea/maturizarea
tanarului Felix Sima (caracater de
Bildungsroman), care inainte de a-si
face o careira, traieste experienta
iubirii si a rela/ilor de familie
Titlul ini/al, “Parin/i O/liei”,
re4ecta ideea balzaciana a
paternita2i, deoarece +ecare dintre
peronaje determina cumva soarta
orfanei O/lia, ca niste “parin/”.
Autorul schimba /tlul din mo2ve
editoriale si deplaseaza accentul de
la mo/vul realist al paternita/ii la
misterul protagonistei.
ale cunoasterii, pe care
protagonistul le traieste.Daca
prima parte prezinta
rememorarea unei iubiri
matrimoniale esuate dintre S.G si
so/a sa, Ela, a doua parte,
con/tuita sub forma unui jurnal de
campanie, surpinde experienta de
pe front a protagonistului , In
/mpul Primului RM. Prima parte a
romanului este in intregime
c2onala, in /mp ce a doua
valori+ca trairile scriitorului de pe
front, ceea ce confera auten/citate
textului.
Titlul cuprinte temele majore ale
romanului, insa ppoate +
considerat in acelasi /mp si o
metafora a 2mpului psihologic.
As7el, mo/vul “nop/lor”
sugereaza incer2tudinile
protagonistului, iar cele doua
cuvinte cu valoare adjec/vala,
ordonate semni+ca/v, “ul/ma” si
“prima” indica incercarea
personajului principal de a trece
peste drama iubirii si de a incerca
experiente noi, precum razboiul.