ENIGMA OTILIEI

De George Calinescu IPOTEZA: Opera literara Enigma Otiliei de George Calinescu este un roman realist de tip balzacian, cu elemente moderniste, apartinand prozei interbelice. De asemenea este roman social si citadin. FORMULAREA ARGUMENTELOR Opera literara Enigma Otiliei este roman prin amploarea actiunii desfasurata pe mai multe planuri, cu conflict complex, la care participa numeroase persona e. Este roman realist prin ! tema, structura "inc#isa$, specificul sec%entor descripti%e, realizarea persona elor, dar depaseste modelul realismului classic, balzacian, prin spiritul critic si polemic "parodic, iudic, etc$ si prin elemente ale modernitatii. DEZVOLTAREA ARGUMENTELOR : &roza realist' obiecti%a se realizeaza prin naratiunea la pers ((( "nonfocalizata$. )iziunea dindarat presupune un narator obiecti%, detasat, care nu se implica in faptele prezentate, dar conditia impersonalitatii este incalcata prin comentariul unui estet. Obiecti%itatea insasi este una paradoxala, caci nu mai desemneaza absenta din e%enimente a unui narator impartial sau a demiurgului balzacian, ci amestecul permanent al unui comentator sa%ant si expert, care, in loc sa infatiseze lumea, o studiaza pe probe de laborator . *aratorul omniscient stie mai mult decat persona ele sale si, omniprezent, controleaza e%olutia lor ca un regizor uni%ersal. El plasmuieste traiectoriile existentei persona elor, dar acestea actioneaza automat, ca niste marionete. Desi adopta un ton obiecti%, naratorul nu este absent, ci comunica, prin postura de spectator si comentator al comediei umane reprezentate, cu instantele narati%e. *aratorul se ascunde in spatele mastilor sale, care sunt persona ele, fapt do%edit de limba ul uniformizat. &rin tema, romanul este balzacian si citadin. Caracterul citadin este un aspect al modernismului lo%inescian. +resca a burg#eziei bucurestene de la inceputul secolului ,,, prezentata in aspectele ei esentiale, sub determinare social'economica "banul ca %aloare intr'o societate degradata moral$, imaginea societatii constituie fundalul pe care se proiecteaza formarea-maturizarea unui tanar care, inainte de a'si face o cariera, traieste experienta iubirii si a relatiilor de familie. .oman al unei familii si istorie, a unei mosteniri, romanul este realist' balzacian prin moti%ul mostenirii si al paternitatii. /itlul initial, &arintii Otiliei , reflecta ideea balzaciana a paternitatii, pentru ca fiecare dintre persona e determina cum%a soarta orfanei Otilia, ca niste parinti . 0utorul sc#imba titlul din moti%e editoriale si deplaseaza accentul de la un aspect realist, traditional, la te#nica moderna a reflectarii poliedrice, prin care este realizat persona ul titular. .omanul alcatuit din 12 de capitole, este construit pe mai multe planuri narati%e, care urmaresc destinul unor persona e, prin acumularea detaliilor ! destinul Otiliei, al lui +elix, al membrilor clanului /ulea, al lui 3tanica, etc. 4n plan urmareste lupta dusa de clanul /ulea pentru obtinerea mostenirii lui Costac#e Giurgiu%eanu si inlaturarea Otiliei 5arculescu. 0l doilea plan prezinta destinul tanarului +elix 3ima care, ramas orfan, %ine la 6ucuresti pentru a studia medicina, locuieste la tutorele lui

si traieste iubirea adolescentina pentru Otilia. 0utorul acorda interes si planurilor secundare, pentru sustinerea imaginii ample a societatii citadine. 3uccesiunea sec%entelor narati%e este redata prin inlantuire "respectarea cronologiei faptelor$, completata prin insertia unor micronaratiuni in structura romanului. 4nele sec%ente narati%e se realizeaza scenic "de exemplu ! capitolul ( si ,)((($, prin dispunerea persona elor, prin spontaneitatea dialogului sau eloc%enta discursului, notarea gesturilor si %estimetatiei, ca in didascalii ! dialogul confera %erdicitate si concentrare epica. (n proza realista, descrierea spatiilor "strada, ar#itectura, decorul interior 7 camera$ si a %estimentatiei sustine impresia de uni%ers autentic "mimesis$, iar prin obser%atie si notarea detaliului semnificati% de%ine mi loc de caracterizare indirecta-de conturare a caracterelor. (maginea 6araganului este redata intr'o descriere de tip romantic ! proiectia realitatii in plan fantastic. (ncipitul romanului realist fixeaza %eridic cadrul temporal " intr'o seara de la inceputul lui iulie 8929 $ si spatial "descrierea strazii 0ntim, a ar#itecturii casei lui mos Costac#e, a interioarelor$, prezinta principalele planuri epice. +inalul este inc#is prin rezol%area conflictului si este urmat de un epilog. 3imetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea strazii si a casei lui mos Costac#e, din perspecti%a lui +elix, intrusul-strainul din familia Giurgiu%eanu, in momente diferite ale existentei sale "adolescenta si aproximati% 82 ani mai tarziu ! dupa razboi $. 0ctiunea romanului incepe cu %enirea tanarului +elix, orfan, absol%ent al :iceului (nternat din (asi la 6ucuresti, in casa unc#iului si tutorelui sau legal, pentru a urma +acultatea de 5edicina. Costac#e Giugiu%eanu este un rentier a%ar, care o creste in casa lui pe Otilia 5arculescu, fiica sa %itrega, cu intentia de a o infia. 0glae o considera un pericol pentru mostenirea fratelui ei. Expozitiunea este realizata in metoda realist'balzaciana ! situarea exacta a actiunii in timp si spatiu, %eridicitatea sustinuta prin detaliile topografice, descrierea strazii in maniera realista, finetea obser%atiei si notarea detaliului semnificati%. (ntr'o seara de la inceputul lui iulie 8929, cu putin inainte de orele 82, un tanar de %reo optsprezece ani, imbracat in uniforma de licean, intra in strada 0ntim, %enind dinspre strada 3fintii 0postoli cu un soi de %aliza in mana; (n aceasta obscuritate strada a%ea un aspect bizar. *icio casa nu era prea inalta si aproape niciuna nu a%ea cat superior. (nsa %arietatea cea mai nepre%azuta a ar#itecturii "opera indeobste a zidarilor itelieni$, marime neobisnuita a ferestrelro, in raport cu forma scunda a cladirilor, ciubucaria, ridicola prin grandoare, amestecul de frontoane grecesti si c#iar ogi%e, facute insa din %ar si lemn %opsit, umezeala care dezg#ioca %arul, si uscaciunea care umfa lemnaria, faceau din strada bucuresteana o caricatura in moloz a unei strazi italice. Caracteristicile ar#itectonice ale strazii si ale casei lui mos Costac#e sunt surprinse de oc#iul unui estet , din perspecti%a naratorului specializat, desi obser%atia ii este atribuita persona ului intrus, care cauta o anumita casa. +amiliarizarea cu mediul, prin procedeul restrangerii treptate a cadrului, de la strada, la casa, la interioare, la fizionomia si la gesturile locatarilor " te#nica focalizarii$ este o modalitate de patrundere a psi#ologiei persona elro din acest spatiu, prin reconstituirea atmosferei. &entru 6alzac, o casa este un document sociologic si moral. 3trada si casa lui mos Costac#e sugereaza prin detaliile surprinse, contrastul dintre pretentia de confort si bun gust al unor locatari bogati, burg#ezi imbogatiti cand%a si realitate ! inculti "aspectul de <itsc#, amestecul de stiluri ar#itectonice incompatibile$, zgarciti "case mici, cu ornamente din materiale ieftine$, snobi "imitarea ar#itecturii clasice$, delasatori "urme %izibile ale umezelii si ale uscaciunii, impresia

de paragina$. 0r#itectura sugereaza imaginea unei lumi in declin care a a%ut cand%a energia necesara pentru a dobandi a%ere, dar nu si fondul cultural. &atruns in locuinta, +elix il cunoaste pe unc#iul sau, un omulet straniu, care ii raspunde balbait ! *u'nu sta nimeni aici, nu cunosc , pe %erisoarea Otilia si asista la o scena de familie ! ocul de table. *aratorul ii atribuie lui +elix obser%area obiecti%a a persona elor prezente in odaia inalta in care este introdus. 3unt realizate portretele fizice ale persona elor, cu detalii %estiementare si fiziologice, care sugereaza, in maniera clasica, trasaturi de caracter si este prezentata, in mod direct starea ci%ila, statutul in familie, elemente de biografie. /oate aceste aspecte configureaza atmosfera neprimitoare, imaginea mediului in care patrunde tanarul si prefigureaza cele 1 planuri narati%e si conflictul. .eplicile 0glaei anticipeaza conflictul succesoral, iar atitudinea protectoare a Otiliei moti%eaza atasamentul lui +elix. (ntriga se desfasoara pe 1 planuri care se intrepatrund! 8. (storia mosternirii lui Coastac#e Giurciu%eanu 1. Destinul tanarului +elix 3ima Competitia pentru mostenirea batranului a%ar este un prile pentru obser%area efectelor, in plan moral, ale obsesiei banului. 6atranul a%ar, proprietar de imobile, restaurante, actiuni, nutreste iluzia longe%itatii si nu pune in practica niciun proiect pri%itor la asigurarea %iitorului Otiliei pentru a nu c#eltui. Clanul /ulea urmareste succesiunea totala a a%erii lui, plan periclitat ipotetic de infierea Otiliei. Desi are o afectiune sincera pentru fata, batranul amana infierea ei de dragul banilor si din teama de 0glae. (nitial intr'un plan secundar, 3tanica .atiu urmareste sa par%ina, %izeaza a%erea clanului tulea, dar smulge banii lui mos Costac#e. &retutindeni prezent, di%ers informat, amestecandu'se oriunde crede ca poate obtine ce%a bani sau poate da lo%itura %ietii lui, persona ul sustine in fond intriga romanului, pana la rezol%area in deznodamant ! Olimpia e parasita de 3tanica, 0urica nu'si poate face o situatie, +elix o pierde pe Otilia. 0laturi de a%aritie, lacomie si par%enitism, fenomene sociale supuse obser%atiei si criticii in romanul realist, sunt infatisate aspecte ale familiei burg#eze ! relatia dintre parinti si copii, relatia dintre soti, casatoria, orfanul. Casatoria face parte din preocuparile unor persona e ! 0urica, fata batrana, are obsesia casatoriei = /iti se tulbura erotic si traieste o scurta experienta matrimoniala = &ascalopol doreste sa aibe o familie si se casatoreste cu Otilia = 3tanica se insoara cu Olimpia pentru zestrea niciodata primita = +elix se %a casatori, ratand prima iubire, dupa ce isi %a face o cariera. 6anul per%erteste relatia dintre soti. 3tanica se insoara pentru a'si face o situatie materiala, dar nu'si asuma rolul de sot sau de tata. (n clanul /ulea, rolurile sunt in%ersate ! 0glae conduce autoritar, 3imion brodeaza, iar mai tarziu este abandonat in ospiciu. 5oti%ul paternitatii este infatisat diferentiat. Orfanii au 1 protectori ! Costac#e si &ascalopol. 5os Costac#e este zgarcit, dar isi iubeste sincer fiica, desi nu o adopta legal, in timp ce 0glae, ade%aratul a%ar al romanului, stri%este personalitatea copiilor sai, anulandu'le sansa implinirii matrimoniale. &lanul formarii tanarului +elix, student la medicina, urmareste experientele traite de acesta in casa unc#iului sau, in special iubirea adolescentina pentru Otilia. Este gelos pe &ascalopol, dar nu ia nicio decizie, fiindca primeaza dorinta de a'si face o cariera. Otilia il iubeste pe +elix, dar dupa moartea lui mos Costac#e, ii lasa tanarului libertatea de a'si implini %isul si se casatoreste cu &ascalopol, barbat matur, care ii poate oferi intelegere si protectie. (n epilog, aflam ca &ascalopol i'a redat cu generozitate libertatea de a'si trai tineretea, iar Otilia a de%enit sotia unui conte exotic, cazand in platitudine. Ea ramane pentru +elix o imagine a eternului feminine, iar pentru &ascalopol o enigma.

Conflictul romanului se bazeaza pe relatiile dintre 1 familii inrudite, care sugereaza uni%ersul social prin tipurile umane realizate. O familie este a lui Costac#e Giurgiu%eanu, posesorul a%erii, si Otilia 5arculescu, adolescenta orfana, fiica celei de a doua sotii decedate. 0ici patrunde +elix 3ima , fiul surorii batranului, care %ine la 6ucuresti pentru a studia medicina si locuieste la tutorele sau legal, mos Costac#e. 4n alt intrus este :eonida &ascalopol, prieten al batranului, pe care il aduce in familia Giurgiu%eanu afectiunea pentru Otilia, pe care o cunoaste de mica si dorinta de a a%ea o familie care sa'i umple singuratatea. 0 doua familie, %ecina si inrudita, care aspira la mostenirea a%erii batranului, este familia surorii acestuia, 0glae. Clanul /ulea este alcatuit din sotul 3imion /ulea, cei > copii ai lor ! Olimpia, 0urica si /iti. (n aceasta familie patrunde 3tanica .atiu pentru a obtine zestrea ca sot al Olimpiei. (storia unei mosteniri include 1 conflicte succesorale ! primul este iscat in urul a%erii lui mos Costac#e "ad%ersitatea manifestata de 0glae impotri%a orfanei Otilia$, al doilea destrama familia /ulea "interesul lui 3tanica pentru a%erea batranului$. Conflictul erotic pri%este ri%alitatea adolescentului +elix si a maturului &ascalopol pentru mana Otiliei. &ornind de la teza obiectul romanului este omul ca fiinta morala , George Calinescu distinge 1 feluri de indi%izi, in functie de capacitatea de adaptare la lume ! cei care se adapteaza moral "au o conceptie morala asupra %ietii, sunt capabili de moti%atia actelor proprii ! &ascalopol si +elix$ si cei care se adapteaza automaticinstinctual "organziati aproape sc#ematic si ilustrand cate un tip uman ! coc#eta, fata batrana, a%arul, baba absoluta , dementul senil$. Ca intr'un roman al educatiei sentimentale, +elix "proiectie a autorului in adolescenta$ e incon urat de mastile iubirii si ale geloziei, ale rapacitatii sau generozitatii . &entru portretizarea persona elor, autorul alege te#nica balzaciana a descrierii mediului si fizionomiei pentru deducerea trasaturilor de caracter. &ortretul balzacian porneste de la caracterele clasice "a%arul, ipo#ondrul, gelosul$, carora realismul le confera dimensiune sociala si psi#ologica adaugand un alt tip uman, ari%istul. .omanul realist traditional de%ine o ade%arata comedie uman, plasand in context social persona e tipice. /endinta de generalizare conduce la realizarea unei tipologii ! mos Costac#e 7 a%arul, iubitor de copii, 0glae 7 baba absoluta fara cusur in rau , 0urica 7 fata batrana, 3imion 7 dementul senil, Otilia 7 coc#eta, +elix 7 ambitiosul, &ascalopol 7 aristocratul rafinat. /ot din clasicism este preluat triung#iul amoros si ?ui pro ?uo'ul . .omancierul depaseste insa estetica realista si pe cea clasica. O trasatura a formulei estetice moderne este ambiguitatea persone elor. 5os Costac#e nu este un a%ar dezumanizat. El nu si'a pierdut instinctul de supra%ietuire "c#eltuieste pentru propria sanatate$ si nutreste o iubire paterna sincera pentru Otilia. El este o combinatie intre 1 caractere balzaciene ! a%arul "mos Grandet$ si tatal "mos Goriot$. &ascalopol o iubeste pe Otilia in acelasi timp patern si %iril. +elix nu este ambitiosul lipsit de scrupule, ci un adolescent orfan capabil de a iubi dezinteresat, dar #otarat sa'si faca o cariera, se bazeaza pe luciditate si profunzime intelectuala. 0ri%istul 3tanica este si demagog al ideii de paternitate, escroc si principial, #ot si sentimental. 0lt aspect modern "naturalismul$ este interesul pentru procesele psi#ice de%iante, moti%ate prin ereditare si mediu ! alienarea si senilitatea. 3imion /ulea reprezinta categoria estetica a uratului, grotescul. /iti, fiul retardat care se indreapta spre dementa este o copie a tatalui. 0urica, fata batrana, in%idioasa si rea, este o copie degradata a mamei = obsesia fiicei, "casatoria$ se aseamana cu obsesia mamei

"mostenirea$. :umea lor se afla sub semnul bolii, al degradarii morale si reflectate in plan fizic. 0utorul dispune persona ele in planuri antitetice, prin reflectare in%ersata. Orfanii +elix si Otilia au corespondenti, prin rasfrangere in%ersata, in zona uratului, pe tinerii din clanul /ulea ! inteligenta lui felix in contrast cu imbecilitatea lui /iti, feminitatea misterioasa a Otiliei cu uratenia 0uricai. (n general, caracterizarea persona elor se realizeaza ca in romanul realist balzacian. &rin te#nica focalizarii, caracterul persona elor se dez%aluie progresi%, pornind de la datele exterioare al existentei lor! prezentarea mediului, descrierea locuintei, a camerei, a fizionomiei, a gesturilor si a obisnuintelor. (n mod direct, naratorul da lamuriri despre gradele de rudenie, starea ci%ila, biografia persona elor reunite la inceputul romanului la ocul de table. Caracterele dez%aluite initial nu e%olueaza pe parcursul romanului, dar trasaturile se ingroasa prin acumularea detaliilor in caracterizarea indirecta "prin fapte, gesturi, replici, %estimentatie, relatiii intre persona e$. Exceptie face portretul Otiliei realizat prin te#nici moderne ! comportamentismul si reflectarea poliedrica. &ana in capitolul ,)(, Otilia este prezentata exclusi% prin comportamentism "fapte, gesturi, replici$ fara a'i cunoaste gandurile din perspecti%a unica a naratorului, cu exceptia celor marturisite c#iar de persona . 0ceasta te#nica este dublata pe acelasi spatiu narati%, de reflectare poliedrica a personalitatii Otiliei in constiinta celorlalte persona e, ceea ce confera ambiguitate persona ului, iar in plan simbolic sugereaza enigma, misterul feminitatii. .elati%izarea imaginii prin reflectarea in mai multe oglinzi alcatuieste un portret complex si contradictoriu ! fe'fetita cuminte si iubitoare pentru mos Costac#e, fata exuberanta, admirabila, superioara pentru +elix, femeia capricioasa, cu un temperament de artista pentru &ascalopol, ! o dezmatata, o stricata pentru 0glae, o fata desteapta , cu spirit practic pentru 3tanica, o ri%ala in casatorie pentru 0urica. Desi adopta un ton obiecti%, naratorul se ascunde in spatele mastilor sale, care sunt persona ele, fapt do%edit de limba ul uniformizat. (n limba ul persona elor se utilizeaza aceleasi mi loace ling%istice, indiferent de situatia sociala sau de cultural lor. Cu toate acestea, 0glae pronunta in%ec#it unele cu%inte, marca a inculturii si a snobismului " Otilia e fal@a $. 0mestecul de stiluri " uridic si coloc%ial$ in discursul casnic al lui 3tanica .atiu are efect comic si transforma persona ul intr'un Cata%encu al ideii de paternitate. ' 0sculta, madam, scopul casatoriei este procreatia, si cand o femeie nu procreeaza, decade din drepturile ei. De %reme ce nu'mi dai o familie, nu ma faci util patriei, ma lasi sa ma pierd in negura uitarii, fara urmasi, care sa'mi poarte numele, nu mai esti, de fapt sotia mea. Eu sunt un sentimental, un om bun = mi'am zis ca poate esti in neputinta fiziologica de a'mi da un fiu, si cum ai facut tot ce ai fost in stare, nascand un copil ne%iabil, am fost in%ins de caritate, de amorul spiritual pentru tine, de amorul steril. Dar %ad ca nu e asa A; B *emaifiind sotia mea de facto, %oi face ca in curand sa nu mai fii nici de ure . 3e utilizeaza fraza ampla. 3e obser%a preferinta in descriere pentru grupul nominal si pentru epitetul neologic "fata u%enila, taietura elinica a nasului, aspect bizar, campia plata si intinsa, pustietatea scitica, o absoluta neistoricitate$. Descrierea se realizeaza prin aglomerarea detaliilor "principiul enumerati%$ sau prin #iperbolizare "imaginea romantic a 6araganului$. &recizia notatiei are uneori rolul didascaliilor si sustine inpreuna cu dialogul sau monologul "discursul$ caracterul scenic al sec%entelor.

CONCLUZIE Enigma Otiliei este un roman realist "balzacian$ prin ! prezentarea critica a unor aspecte ale societatii bucurestene de la inceputul secolului ,,, moti%ul paternitatii si mosternirii, structura, specificul sec%entelor descripti%e "obser%atia si detaliul semnificati% = rolul %estimentatiei si al cadrului in caracterizare$, realizarea unor tipologii, %eridicitatea, utilizarea naratiunii la pers (((. Dar depaseste modelul realismului clasic, prin spiritul critic si polemic "parodic, ludic$, prin elemente ale modernitatii "ambiguitatea persona elor, interesul pentru procesele psi#ice de%iante, te#nicile moderne de caracterizare 7 comportamentism, reflectarea poliedrica, relizarea scenica a capitolului ,)((($.