I.

Dreptul si statul
A. Notiunea statului
- Este principala institutie politica a societatii
- Aparitia statului e determinata de schimbarile petrecute in oranduirea comunelor
primitive, care au facut ca vechile forme de organizare (ginta, tribul) sa nu mai fie
suficiente se dezvolta forta de constrangere
- Cuv stat e de origine moderna, dar si romanii si grecii cunoasteau insemnatatea lui
- O teorie a statului a fost dezvoltata de Machiavelli
B. Statul si societatea civila
- Societatea civila = ansamblul organismelor, structurilor si mecanismelor aflate in
afara statului si uneori, in opozitie cu statul
- La Cicero ori la grecii antici notiunea de societate civila definea de fapt statul
- Hegel : statul e forma exterioara a societatii civile, puterea ei superioara ; statul e
scopul inament al societatii civile, pt ca indivizii au drepturi si oblig in raport cu
statul
- Societatea civila raspunde nevoii de libertate a oamenilor
- Organizatiile guvernamentale nu epuizeaza notiunea de societate civila, care
suprinde si partide politice fara reprezentare parlamentara, sindicate, patronate,
asociatii profesionale, reprezentantii minoritatilor
- Statul, prin masurile legale, joaca un rol important in dezvoltarea societatii civile,
cu care se afla de mutle ori in contradictie
- Exista tendinta globalizarii societatii civile
C. Continutul si scopul statului
- Aparitia statului e rezultatul istoriei, spre de societatea prestatala (unde ceea ce
conta era legatura de sange), statul adopta criteriul teritorial
- Elementele statului : teritoriul + populatia + forta publica (dreptul are rolul de a
incadra aceasta forta de constrangere)
- Leon Duguit cuvantul stat desemneaza fie guvernantii sau puterea publica, fie
societatea insasi in care exista aceasta diferentiere intre guvernanti si guvernati si
in care exista o astfel de putere politica critica : reduce totul la distinctia intre
guvernanti si guvernati
- Scopul statului ar tb sa fie apararea interesului general, deci fericirea cetatenilor
- Kant considera ca statul legitim (de drept) este cel care are ca scop apararea
drepturilor inalienabile ale omului si in care politica e subordonata moralei
- Liberalismul clasic opune statul cetateanului, statul de drept are ca menire de a
asigura respectarea dr fundamentale si pp non-interventiei, el tb sa se plaseze
deasupra intereselor grupurilor pt a aplana conflictele dintre ele
- Statul, cel care are la dispozitie forta coercitiva, se autolimiteaza prin intermediul
dreptului regula si organul unei societati sunt statul
- Marx statul e instrument al dominatiei unei clase asupra celeilalte, raporturile
statului sunt privite din perspectiva luptei dintre clase ; Marx considera ca
miscarea muncitoreasca se inscrie in sensul unei evolutii progresiste ; cu toate
acestea, statul socialist a redus libertatea individuala intr-atat incat a incercat sa
reduca individul la un copil tutelat pana la moarte
- Ca urmare a respingerii, prin revolutii mai mult sau mai putin violente a
regimurilor totalitare , s-a repus in discutie rolul si functiile statului, punandu-se
accent pe diversitate, pp separatiei si echilibrului puterilor in stat, limitele puterii
chiar daca aceasta apartine majoritatii, libertatea de opinie
- Dupa revolutie, se vb despre necesitatea unui nou contract social, bazat pe pace
sociala, libertate si egalitate noul stat, cel social, trece de la un drept represiv la

un unul promotional (astfel incat el tb sa isi pastreze monopolul asupra fortei

legitime, prin respectarea drepturilor fundamentale, separatia puterilor)
- Lupta statului pt conservarea fortei legitime este partea buna a statului, dar exista
si o parte rea, faptul ca impinge oamenii pe panta pasiunilor politice si a luptelor
pt putere
- Administratia nu e decat o uriasa masina a carei operatiune e sa devina din ce in
ce mai riguroasa, functia statului devine a ordona si a administra
- Georg Klaus statul apartine in doua privinte suprastructurii : o data sub aspect
informational, ca ideologie structurata intr-un anumit mod, apoi ca structura
specifica statala si administrativa, ca forma specifica de conducere
- Mihai Draganescu introduce partial puterea de stat in realitatea economica
puterea politica poate fi considerata ca actionand in interactiune cu sfera
economica stricta, formata din sferele productiei, ale consumului si ale comertului
exterior asta priveste masuri pt somaj, apararea contra poluarii, lupta contra
drogului si a crimei organizate
D. Puterea de stat
- Puterea de stat = forma istoriceste determinata si variabila de autoritate
(auctoritas, augere = a spori)
- In orice societate exista forme multiple de autoritate, de consolidare a unui sistem
de valori
- C Noica orice autoritate adevarata aduce cu sine un spor care-l obliga pe celalalt
sa se supuna
- La Roma s-a operat dintre autoritate si putere puterea (forta publica, puterea
de stat) era a poporului, iar autoritatea apartinea Senatului
- Puterea de stat - are caracter politic
- are o sfera generala de aplicabilitate
- are agenti specializati care o realizeaza + e suverana
- Dintre toate trasaturile puterii de stat, se distinge suveranitatea (= drept al statului
de a conduce societatea, de a stabili raporturi cu alte state)
- latura interna comanda din interior, prin adoptarea de norme obligatorii si
urmarirea aplicarii lor (realizarea ordinii de drept)
suprematia puterii de stat
- latura externa comportamentul statului in raport cu alte state, ceea ce se
numeste independent puterii de stat
- Suveranitatea e o stare legala, constitutional, ea nu poate fi confundata cu simpla
putere, arbitrariul ori despotismul
E. Exercitarea puterii de stat. Separatia, echilibrul si cooperarea puterilor
- Intr-un stat democratic, puterea emana de la popor si apartine acestuia, care
deleaga exercitarea lui statului, in cadrul unei separari a puterilor, efectuata in
scopul echilibrului lor
- Aristotel vorbea din Antichitate de cele trei parti ale guvernamentului
- John Locke aminteste de puterea legislativa, executiva si confederativa (= de a
pune in executare legile)
- Teoria a fost fundamentata de Montesquieu, Despre spiritul legilor exista 3
puteri, legislativa, executiva si judecatoreasca iar libertatea nu exista daca cele 3
sunt in mana aceleiasi persoane : Nu exista libertate daca puterea judecetoreasca
nu este separata de puterea legislativa si cea executiva. Daca ea ar fi imbinata cu
puterea legislativa, puterea asupra vietii si libertatii cetatenilor ar fi arbitrata, caci
judecatorul ar fi si legiuitor. Daca ar fi imbinata cu puterea executiva, judecatorul
ar putea avea rolul unui opresor.

Unii adepti ai teoriei contractualismului (Hobbes si Rousseau) au sustinut

unicitatea puterii, datorita caracterului indivizibil al suveranitatii poporului
- Separatia puterilor a fost inclusa si in ideile revolutiilor burgheze, devenind teza
constitutionala, DAR separatia puterilor nu inseamna lipsa de corespondenta intre
ele, ele tb sa fie echilibrate si tocmai in acest sens devine important dreptul
- Platon daca n-ar fi statul, activitatea oamenilor s-ar risipi in activitati personale
diferite si nu s-ar putea realiza apropierea prin Justitia unica si Binele unic.
Unitatea scopului e aceea care impune o unitate de directiva pentru oameni si
aceasta nu se poate face decat prin stat
F. Institutiile (organele) statului
- Pt realizarea functiilor sale, statl isi organizeaza un sistem de institutii
- Hegel: institutiile alcatuiesc oranduirea statuluisi de aceea ele sunt baza solida a
statului, coloanele care sstin libertatea publica
- Elemental de baza al mecanismului statului e organul de stat (=parte component a
aparatului de stat, investita cu competent si putere si care se caracteriseaza prin
accea ca cei ce o compun au o calitate specifica)
- Se poate vb de existenta unor organe legislative, executive si judecatoresti
- Normele juridice determina competenta organelor de stat, cea materiala (ratione
materiae), cea teritoriala (ratione loci) si cea personala (ratione personae)
G. Institutiile statale judiciare
- Institutiile judiciare au reglementare in cat VI al Constitutiei (Autoritatea
judecatoreasca)
- Organizarea judiciara are ca finalitate asigurarea respectarii dr si libertatilor
fundamentale ale persoanei, asigurarea respectarii dreptului la un proces echitabil,
in termen rezonabil, optim si previzibil, precum si garantarea institutionala si
procedurala a pp constitutional priv liberul acces la justitie
H. Partile componente ale autoritatii judecatoresti
- Componentele autoritatii judecatoresti sunt - Instantele judecatoresti
- Ministerul Public
- Consiliul Superior al Magistraturii
1. Instantele judecatoresti
- Justitia se realizeaza prin ICCJ si prin celelalte instante judecatoresti stabilite de
lege respectiv CA, tribunale, tribunale specializate, instante militare, judecatorii
- Competenta organelor si procedura judiciara sunt stabilite de lege
- Eixsta o signura instanta suprema, ICCJ, care are rolul de a asigura interpretarea
si aplicarea unitara a legii de instantele judecatoresti
- RIL sunt obligatorii pt judecatori si asigura o practica unitara la nivel national
- CA = instante cu personalitate juridica, in circ carora functioneaza > tribunale si
tribunale specializate exista 15 CA, iar cea mai mare e Bucuresti (6 Tribunale) ;
in curprinsul CA functioneaza sectii
- Tribunalele se organizeaza in fiecare judet si in Bucuresti, cu sediul in resedinta
de judet iar in circ lor sunt cuprinse toate judecatoriile din judet ; exista 42
tribunale, in cadrul carora sunt organizate sectii
- Judecatoriile functioneaza in judetele si in sectoarele mun Bucuresti exista 180
- Instantele militare sunt: tribunalele militare (4), tribunalul military territorial
bucuresti si curtea militara de appel
- Justitia se infaptuieste prin activitatea judecatorilor, care sunt independenti si se
supun numai legii (CEDO Pullar contra UK)
- Judecatorul national e si judecatorul comunitar de drept comun
- Imp hot jud partile interesate si Ministerul Pb pot exercita caile de atac (apel /
recurs)

2. Ministerul Public
Isi exercita atributiile prin procurorii constituiti in parchete, care sunt constituite si
functioneaza pe langa instantele judecatoresti
- Parchetele conduc si supravegheaza activitatea de cercetare penala a politiei
judiciare
- Procurorul reprezinta interesele generale ale societatii si apara ordinea de drept,
precum si drepturile si libertatile cetatenilor
- Procurorul e magistrat si se bucura de stabilitate (spre de inamovibilitate)
- Parchetul dpl ICCJ e condus de procurorul general, parchetele dpl CA de
procurorul general al CA iar celelalte parchete, de un prim-procuror
- DNA e o structura autonoma in cadrul Ministerului Public si e condusa de un
procuror sef sub coordonarea procurorului general al Parchetului dpl ICCJ
specializat in combaterea infr de coruptie si functioneaza pe langa ICCJ
3. Consiliul Superior al Magistraturii
- E garantul independentei justitiei
- A alc din 19 membrii: 14 alesi de magistrate si validati de Senat + 2 reprezentanti
ai societatii civile, specialisti in drept si cu buna reputatie, alesi de Senat + 3
membrii de drept (pres ICCJ, ministrul Justitiei si procurorul general dpl ICCJ)
- CSM apara judecatorii si procurotii imp oricarui act care le poate afecta
independenta ori impartialitatea si actioneaza drept instanta disciplinara pt ei (iar
hot CSM in mat disciplinara pot fi atacate la ICCJ)
I. Jurisdictii internationale
- Curtea Internationala de Justitie (Haga) est o creatie a ONU dupa II WW 15
judecatori alesi de Consiliul de Securitate si Adunarea Generala a ONU pt ( ani,
mandat ce poate fi reinnoit
- CJUE (Luxemburg) e instanta suprema a UE, din 27 judecatori, alesi pt 6 ani
prin intrebari prejudiciare (TFP + TPI)
- CEDO, (Strasbourg), creatie a Consiliului Europei, pe baza Conventiei, 1
judecator/stat
- Mai exista si Curtea Interamericana, Curtea africana a omului si popoarelor,
Curtea Penala Internationala
J. Forma statului
- Forma statului = modul de organizare a continutului puterii, structura interna si
externa a continutului puterii
- Laturi componente ale formei de stat : - forma de guvernamant (= modul de
constituire al organelor centrale ale
statului, exercitarea puterii prin aceste
organe si impartirea comp intre ele)
- structura de stat
- regimul politic
Aristotel impartea formele de guvernamant in monarhic (degenereaza in tiranie),
aristocratic (degenereaza in oligarhie) si democratic (degenereaza in demagogie)
toate erau tolerabile, si nu perfecte, de aceea, Cicero a apelat la exemplificarea pe
cazul statului roman a teoriei mixte, care impiedica degenerarea fiecaruia
- Cf formei mixte, statul nu e decat o comunitate de drepturi, in care exista
egalitatea cetatenilor si sistemul gradatiei dupa merit iar conducatorul, omul de
stat, tb sa fie pt cetateni un exemplu de marinimie sufleteasca si comportament
civic
- Montesquieu, dupa modelul Angliei, nu face o valirozare distincta a monarhiei
fata de democratie, ceea ce e imp, dupa el e ca oamenii sa fie liberi, in separarea
puterilor in stat
-

Forma de guvernamant - monarhie (nu se alege conducatorul)

- republica (conducatorul e ales)
Structura de stat (forma de organizare) - state simple (unitare) : 1 C, 1 rand de
org jud, 1 parlament, 1 cetatenie
- state compuse (federale)
Regimul politic ans metodelor si mijl de conducere a societatii, cu referire
imediata la rap dintre stat si individ, al modul concret in care un stat asigura si
garanteaza, in volum si intensitate, dr subiective - democratice
- autocratice
Statul nu e decat unirea unei multimi de oameni sub legile juridice - Kant