- argumentare roman interbelic/realist/obiectiv de tip balzacian -

Opera literar Enigma Otiliei de George Clinescu a aprut n perioada interbelic (anul 1938) si
este primul nostru roman citadin modern, obiectiv, de tip clasic si balzacian.

Enigma Otiliei, este un roman realist de tip balzacian, cu elemente moderniste, apartinnd
prozei interbelice. De asemenea, este un roman social si citadin.
Opera literar Enigma Otiliei este un roman, avnd o actiune ampl, desfsurat pe mai multe
planuri, un conflict complex, numeroase personaje si este realizat o imagine ampl asupra vietii.

Enigma Otilieieste un roman realist balzacian prin prezentarea unor aspecte ale societtii
bucurestene de la nceputul secolului XX, prin motivul mostenirii si al paternittii, prin structura
simetric, circular, nchis, prin tehnica detaliului, importanta decorului, a vestimentatiei, a
mijloacelor de caracterizare, realizarea personajelor ncadrabile n tipologii, veridicitatea,
naratiunea la persoana a III-a, cu focalizare 0 si viziunea dindrt, narator omniscient si
omniprezent.

Tema romanului este prezentarea unor aspecte ale burgheziei bucurestene de la nceputul
secolului XX, ceea ce determin caracterul citadin si social al operei. Romanul prezint
formarea/maturizarea unui tnr care, nainte de a-si face o carier, trieste experienta iubirii si a
relatiilor de familie.

Titlul initial a fost Printii Otiliei, ntruct fiecare personaj se comport oarecum patern cu
aceasta, determinndu-i destinul.

Sunt prezente toate modurile de expunere, cu diverse trsturi si semnificatii: descrierea are
functie simbolic si de anticipare; naratiunea este obiectiv si are functia de reprezentare a
realittii prin absenta mrcilor subiectivittii iar dialogul sustine veridicitatea.

Romanul este alctuit din 20 de capitole iar prin tehnica planurilor narative paralele este
urmrit destinul mai multor personaje: destinul Otiliei, destinul lui Felix ct si destinul clanului

Tulea. Secventele narative sunt prezentate prin alternant, iar succesiunea evenimentelor este
redat prin nlntuire.

Un plan urmreste lupta membrilor clanului Tulea pentru nlturarea Otiliei si obtinerea averii lui
Costache. Cel de-al doilea plan prezint destinul tnrului Felix Sima care, rmas orfan, vine la
Bucuresti pentru a studia medicina, locuieste la tutorele su si trieste iubirea adolescentin pentru
Otilia Mrculescu. Autorul acord interes si planurilor secundare, pentru sustinerea imaginii
ample a societtii citadine.

Romanul este caracterizat de o simetrie ntre incipit si final datorit cruia romanul are o
strucutr circular. Incipitul romanului realist fixeaz veridic cadrul spatial si temporal al
evenimentelor, prezint principalele personaje, sugereaz conflictul si traseaz principalele planuri
narative. Finalul este nchis prin rezolvarea conflictului si prezint, n mod simetric, acelasi cadru,
ns ntr-un alt moment temporal (dup aproximativ zece ani: dup rzboi).

Actiunea romanului ncepe cu venirea tnrului orfan Felix Sima, la Bucuresti, n casa unchiului si
tutorelui su, pentru a studia medicina. Costache Giurgiuveanu este un rentier avar, care o creste
n casa lui pe Otilia Mrculescu, fiica sa vitreg, cu intentia de a o nfia. Aglae o consider un
pericol pentru mostenirea fratelui ei.

n expozitiune, realizat n metoda realist - balzacian, sunt prezentate, cu exectitate,

principalele personaje, timpul si spatiul, ceea ce confer veridicitate romanului realist.
Caracteristicile arhitectonice ale strzii si ale casei lui mos Costache sunt surprinse de ochiul unui
estet, din perspectiva naratorului specializat, desi observatia i este atribuit personajului.
Familarizarea cu mediul, prin procedeul restngerii treptate a cadrului, este o modalitate de
ptrundere a psihologiei personajelor din acest spatiu, prin reconstruirea atmosferei. Strada si casa
lui mos Costache sugereaz, prin detaliile surprinse, contrastul dintre pretentia de confort si bun
gust a unor locatari bogati si realitate acestia sunt inculti, zgrciti, snobi si delstori. Arhitectura
sugereaz imaginea unei lumi n declin, care a avut cndva energia necesar pentru a se mbogti,
dar nu si fondul cultural.

Ajuns n locuint, Felix l cunoaste pe unchiul su, pe verisoara Otilia si asist la o scen de familie:
jocul de table. Sunt realizate portretele fizice ale personajelor cu detalii vestimentare si fiziologice.
Atmosfera sugerat este neprimitoare, iar replicile Aglaei anticipeaz conflictul.

Intriga se dezvolt pe dou planuri care se ntreptrund: lupta membrilor clanului Tulea
pentru obtinerea motenirii lui Costache Giurgiuveanu si destinul tnrului Felix Sima.

Competiia pentru motenirea btrnului avar devine un prilej pentru observarea efectelor, n plan
moral, ale obsesiei banului. Btrnul avar, bogat, din dorinta de a nu cheltui, nu asigur n nici un
fel viitorul Otiliei. Clanul Tulea urmrete succesiunea total a averii lui, plan pus n pericol,
ipotetic, de nfierea Otiliei. Dei are o afeciune sincer pentru fat, btrnul amn nfierea ei, de
dragul banilor i din teama de Aglae. Iniial ntr-un plan secundar, Stnic Ratiu urmrete s
parvin, vizeaz averea clanului Tulea, dar smulge in final banii lui mo Costache. El susine n fond
intriga romanului, pn la rezolvarea din deznodmnt.

Planul destinului tnrului Felix, a formrii sale, urmrete experienele trite n casa unchiului su,
n special iubirea adolescentin pentru Otilia. Este gelos pe Pascalopol, dar nu ia nicio decizie,
fiindc dorina de a-i face o carier primeaz. Otilia l iubete pe Felix, dar dup moartea lui mo
Costache i las tnrului libertatea de a-i mplini visul i se cstorete cu Pascalopol, brbat
matur, care i poate oferi nelegere i protecie. n epilog, aflm c Pascalopol i-a redat cu
generozitate libertatea de a-i tri tinereea, iar Otilia a devenit soia unui conte exotic; ea rmne
pentru Felix o imagine a eternului feminin, iar pentru Pascalopol o enigm. La final, simetric, Felix
se ntoarce pe strada Antim si revede casa lui Mos Costache, lsat n paragin, amintindu-si de
replica btrnului, acum adevarat :"Aici nu st nimeni".

Conflictul romanului se bazeaz pe relaiile dintre celor dou familii nrudite, cea a lui Costache
Giurgiuveanu si cea surorii lui Costache, Aglae. Acestea sugereaz universul social prin tipurile
umane realizate.

Istoria motenirii determin conflicte succesorale iar rivalitatea dintre adolescentul Felix i
maturul Pascalopol pentru mna Otiliei isc un conflict erotic.

Caracterul de fresc al romanului este dat de prezentarea diverselor aspecte ale societtii
burgheze: avaritia, lcomia, parvenismul, ct si de prezentarea unor aspecte ale familiei burgheze:
relatia dintre printi si copii, relatia dintre soti, cstoria.

Construcia personajelor este realizat prin tehnica balzacian a descrierii mediului si

fizionomiei pentru deducerea trsturilor de caracter. Personajele reprezint tipologii: mos
Costache - avarul sufletist, iubitor de copii; Otilia cocheta; Felix ambitiosul; Pascalopol

aristocratul rafinat, Aglae baba absolut si rea; Aurica fata btrn; Simion dementul senil.
Aceste tipuri realiste pornesc de la caracterele clasice pe care realismul le preia. Tot un element
clasic este si triunghiul amoros.

Tehnicile de caracterizare a personajelor utilizate sunt caracterizarea direct, realizat de

narator nc de la nceputul romanului cnd ne d lmuriri despre gradele de rudenie, starea civil
si biografia personajelor reunite la jocul de table ct si de personaje si caracterizarea
indirect ce rezult din fapte, comportamente, limbaj, vestimentaie, relaii ntre personaje.

Felix Sima este unul dintre personajele principale al crui destin este urmrit de-a lungul
romanului. Orfan, el este definit chiar de George Clinescu ca martor si actor si cu el se deschide
actiunea romanului, care ntr-unul din planurile narative urmreste formarea personalittii acestui
personaj.

Felix a mostenit o cas si un depozit n bani, pe care urma s le administreze tutorele su Costache
Giurgiuveanu.

Caracterizarea direct este realizat de ctre autorul nc de la nceput, din momentul sosirii lui
Felix n Bucuresti: un tnr de vreo optsprezece ani, mbrcat n uniform de licean. Portretul fizic
ilustreaz, prin detaliile descrierii directe, trsturile morale ale tnrului, care rezult n mod
indirect: fata i era juvenil si prelung, aproape feminin sugereaz delicatetea sufleteasc.
Nasul de o tietur elenic i d o not voluntar, iar mbrcmintea, desi o uniform de
licean, i d un aer brbtesc si elegant.

Caracterizarea indirect rezult din comportamentul, gesturile, atitudinile, faptele sale si denot o
fire rational, lucid, cu o mare nevoie de certitudini, o fire analitic si un spirit de observatie foarte
dezvoltat.

Drama erotic a lui Felix provine din faptul c, desi vede n Otilia o fat admirabil, superioar, el
n-o poate ntelege n momentele sale de luciditate, cnd opereaz ratiunea si nu sentimentul.

Dac pe plan sentimental el esueaz, el se va realiza, n schimb, pe plan profesional, iar experienta
erotic i este benefic, determinnd o oarecare maturizare pe plan afectiv.

Otilia Mrculescu este personajul principal feminin al romanului si unul din cele mai complexe
personaje feminine din literatura romn. Autorul spune despre ea c Otilia este eroina mea liric,
proiectia sa n afar, o imagine lunar si feminin.

Otilia este fiica vitreg a lui mos Costache, pe care acesta vrea s o nfieze.
Prin caracterizare direct este realizat portretul ei fizic, din perspectiva lui Felix, care sugereaz
tineretea, delicatetea si distinctia: prea s aib optsprezece-nousprezece ani, Fata mslinie, cu
nasul mic si ochii foarte albastrii, trupul subtiratic, cu oase delicate.

Otilia este caracterizat si prin prisma celorlalte personaje cheie ale romanului: Felix o vede ca pe
o femeie exceptional, cult, atrgatoare, idealul feminin; Pascalopol o vede ca o mare strengrit
cu un temperament de artist; mos Costache o numeste fetita mea si o soarbe umilit din ochi,
Stnic o elogiaz si crede c i leag nevoia de libertate si lipsa de prejudecti, iar Aglae o
consider o stricat, Otilia reprezentnd pentru ea un pericol n calea obtinerii averii lui Costache.

Otilia nssi se autocaracterizeaz astfel: Sunt foarte capricioas, vreau s fiu liber!, Eu am
un temperament nefericit: m plictisesc repede, sufr cnd sunt contrariat.

Caracterizarea indirect este realizat printr-o serie de trsturi contradictorii: copilroas si

matur, expansiv si interiorizat, rational si impulsiv. Comportamentul ei este derutant att
pentru Felix ct si pentru Pascalopol. Otilia este fascinanta, dilematic prin comportament.

Rolul substantivului enigma din titlul romanului este de a nftisa enigma etern a feminittii,
receptat din perspectiva lui Felix. Fire complex, plin de neprevzut, ea are o influent magic
asupra celorlalti.

Relatia dintre Felix si Otilia este cea mai interesant relatie ntre personajele romanului. Ea este
constituit de povestea de dragoste dintre cei doi tineri. Acestia alctuiesc un cuplu de personaje
care ilustreaz tema iubirii, n acest roman realist.

Cocheta si ambitiosul, din tipologia clasic, fata exuberant si tnrul rational, personaje ce pun n
evident antiteza romantic, dar si atractia contrariilor, au n comun conditia social adolescenti
orfani care au nc nevoie de protectori - si statutul intelectual superior.

ntre cei doi se naste, nc de la nceput, o afectiune delicat. Impulsiv si nc imatur, Felix percepe
dragostea la modul romantic, transformnd-o pe Otilia ntr-un ideal feminin. El are nevoie de
certitudini, iar comportamentul derutant al fetei l descumpneste.

Ultima ntlnire dintre Felix si Otilia, naintea plecrii ei din tar cu Pascalopol, este esential pentru
ntelegerea personalittii celor doi tineri si a atitudinii lor fat de iubire. Felix este tnrul
intelectual ambitios, al crui tel n viat este reusita n carier si care consider c femeia trebuie
s-i fie un sprijin n atingerea telului. Otilia, ns, este de prere c rostul femeii este s plac, n
afar de asta neputnd exista fericire. Felix este dispus s astepte orict dac la un moment dat
se va cstorii cu Otilia, n timp ce tnra concepe iubirea n felul aventuros al artistului, cu druire
si libertate absolut. Otilia, realiznd aceasta diferent, dar si faptul c ea ar putea reprezenta o
piedic n calea realizrii profesionale a lui Felix, fata l prseste pe tnr si alege siguranta
cstoriei cu Pascalopol.

Prin urmare, cile celor doi ndrgostiti se despart. Ctiva ani mai trziu, Felix afl de la Pascalopol
c acesta i-a redat libertatea Otiliei, aceasta devenind sotia unui conte exotic, undeva n Argentina.
La rndul su, Felix si realizeaz ambitiile profesionale, devenind un medic renumit si profesor
universitar si ntemeindu-si o familie.

Naratorul obiectiv si las personajele s-si dezvluie trsturile n momente de ncordare,

consemnndu-le gesturile, limbajul, prezentnd relatiile dintre ele.

Se remarc limbajul uniformizat, utilizarea frazei ample, preferina pentru epitetul

neologic (faa juvenil, aspect bizar) si a procedeelor artistice utilizate mai ales n
descrieri. Precizia notaiei are uneori rolul didascaliilor i susine mpreun cu dialogul sau
monologul caracterul scenic al secvenelor.

Toate aceste trsturi prezentarea unor aspecte ale societtii bucurestene de la nceputul
secolului XX, motivul mostenirii si al paternittii, structura simetric, tehnica detaliului, importanta
decorului si a vestimentatiei, a mijloacelor de caracterizare si realizarea personajelor ncadrabile n
tipologii, veridicitatea si naratiunea la persoana a III-a conduc la concluzia c opera

literar Enigma Otiliei de George Clinescu este un roman realist balzacian, care se nscrie, prin
valoarea sa, n seria capodoperelor literaturii romne.

Opinii:
- roman
n opinia mea, Enigma Otiliei de George Clinescu, este, datorit prezentrii unor aspecte ale
societtii burgheze de la nceputul secolului ct si prin realizarea personajelor ncadrabile n
tipologii, o creaie original, un roman fundamental al literaturii romne.

- caracterizare Otilia
n opinia mea, Otilia d dovad de maturitate, n parte dobndit de-a lungul romanului, atunci
cnd, dndu-si seama c ea reprezint o piedic n calea realizrii profesionale a lui felix si c ea si
doreste o alt viat, pleac, prsindu-l pe Felix si cstorindu-se cu Pascalopol.

- relatia Felix Otilia

Consider c n relaia Felix-Otilia, femeia este cea care dovedete c are puterea de a decide
pentru amndoi i fora de a face un sacrificiu din iubire, oferindu-i lui posibilitatea de a se mplini
profesional. Nici ei nu i s-ar fi potrivit viaa modest pe care ar fi fost obligat s o duc alturi de
studentul Felix. Moartea lui mo Costache i pierderea motenirii impune acest deznodmnt.