Enigma Otiliei De George Calinescu

Opera literara Enigma Otiliei este un roman prin amploarea actiunii desfasurata pe mai multe planuri, cu conflict complex, la care participa numeroase personaje.Este roman realist prin: tema, structura, specificul secventelor descriptive, realizarea personajelor. Proza realist obiectiva, se realizeaza prin naratiunea la persoana a III-a. Naratorul omniscient, stie mai mult decat personajele sale si, omniprezent, controleaza evolutia lor ca un regizor universal. Desi adopta un ton obiectiv, naratorul nu este absent, ci comunica prin postura de spectator si comentator, al comediei umane reprezentate, cu instantele narative. Prin tema, romanul este balzacian si citadin.Caracterul citadin este un aspect al modernismului loviniscian. Titlul initial, Parintii Otiliei, reflecta ideea balzaciana, a paternitatii, pentru ca fiecare dintre personaje, determina cumva soarta orfanei Otilia. Autorul schimba titlul din motive editoriale si deplaseaza astfel accentul de la temaspecific realista, a paternitatii la misterul prin care se caracterizeaza comportamentul protagonistei. Romanul, alcatuit din cele 20 de capitole, este construit pe mai multe planuri narative, care urmaresc destinul unor personaje, prin acumularea detaliilor: Destinul Otiliei, a lui Felix, al membrilor clanului Tulea, a lui Stanica, etc. Un plan urmareste lupta dusa de clanul Tulea pentru obtinerea mostenirii lui Costache Giurgiuveanu si inlaturarea Otiliei. Al doilea plan, prezinta destinul tanarului Felix Sima, care ramas orfan, vine la Bucuresti, pentru a studia medicina, locuieste in asa tutorelui sau Costache Giurgiuveanu si traieste

iubirea adolescentina, pentru Otilia. Autorul, acorda interes si planurilor secundare, pentru sustinerea imaginii ample, a societatii citadine. Incipitul romanului realist, fixeaza veridic, cadrul temporal (,,Intr-o seara, de la inceputul lui iulie 1909") si spatial ( descrierea strazii Antim, din Bucuresti, a arhitecturii, casei lui Mos Costache, a interioarelor), prezinta principalele personaje, sugereaza conflictul si traseaza principalele planuri epice. Finalul este inchis deoarece, aduce rezolvarea conflictului si este urmat de un epilog. Simetria incipitului cu finalul se realizeaza prin descrierea strazii si a casei lui Mos Costache din perspectiva lui Felix ( intrusul ) din familia Giurgiuveanu, in momente diferite, al existentei sale. Simetria este sustinuta si de replica pe care Mos Costache i-o adreseaza lui Felix, in momentul in care, tanarul apare in poarta casei sale si pe care doctorul Sima de mai tarzium si-o aminteste in finalul romanului. Expozitiunea este realizata dupa metoda realist balzaciana: situarea exacta a actiunii in timp si spatiu, veridicitatea sustinuta prin detaliile topografice, descrierea strazii in maniera realista. Caracteristicile arhitectonice a strazii si ale casei lui Mos Costache, sunt surprinze din perspectiva naratorului specializat, desi observatia ii este atribuita personajului reflector, Felix Sima, care cauta o anumita casa.Familiarizarea cu mediul prin procedeul restrangerii treptate a cadrului, de la strada, la casa, la interioare, la fizionomia si la gesturile locatarilor, este o modalitate de patrundere a psihologiei personajelor din acest spatiu. Actiunea romanului incepe cu venirea tanarului Felix, orfan, absolvent al Liceului Internat din Iasi la Bucuresti, in casa unchiului si tutorelui sau legal, pentru a urma facultatea de medicina. Patruns in locuinta, Felix il cunoaste pe unchiul sau, un omulet straniu, care se teme de straini, pe verisoara Otilia si

asista la o scena de familie: jocul de table. Naratorul ii atribuie lui Felix observarea obiectiva a personajelor prezente in odaia inalta in care este introdus. Sunt realizate portretele fizice ale personajelor, cu detalii vestimentare si fiziologice, care sugereaza in maniera clasica, trasaturi de caracter si sunt prezentate in mod direct starea civila, statutul in familie, elementele de biografie. Intriga se dezvolta pe 2 planuri care se intrepatrund.Pe de o parte este prezentata istoria mostenirii lui Costache Giurgiuveanu, iar pe de alta parte, romanul are in centru, destinul tanarului Felix Sima. Competitia pentru mostenirea batranului avar este un prilej pentru observarea efectelor in plan moral, ale obsesiei banului. Batranul avar, proprietar de imobile, restaurante, actiuni, nutreste iluzia longevitatii si nu pune in practica nici un proiect privitor la asigurarea viitorului Otiliei, pentru a nu cheltui. Clanul Tulea, urmareste succesiunea totala a averii lui, plan periclitat ipotetic de infiere a Otiliei. Desi are o afectiune sincera pentru fata, batranul amana infierea ei de dragul banilor si din teama de Aglaie. El incearca sa puna in aplicare niste planuri pentru a o proteja pe Otilia, construindu-i o casa cu materiale provenite de la demolari. Dar acest plan nu se realizeaza deoarece din cauza efortului depus, batranul este lovit de o criza de apoplexie. Chiar daca pentru familia Tulea, boala lui Mos Costache reprezinta un prilej de a-i ocupa militareste casa, in asteptarea mortii batranului si a obtinerii mostenirii, ingrijirile lui Felix, ale Otiliei si ale lui Pascalopol, determina insanatosirea batranului avar. Moartea lui Mos Costache, este provocata in cele din urma de Stanica Ratiu, ginerele sau, care urmareste sa parvina si ii fura avarului banii de sub saltea. Alaturi de avaritie, lacomie si parvenitism, aspecte sociale, sunt infatisate aspecte ale familiei burgheze. Relatia dintre parinti si copii, relatia dintre soti, casatoria, orfanul.

Banul perverteste, relatia dintre soti. Stanica se insoara pentru a-si face o situatie materiala, dar nu-si asuma rolul de sot sau de tata. In clanul Tulea, rolurile sunt inversate: Aglaie conduce autoritar, Simion brodeaza, iar mai tarziu este abandonat in ospiciu. Planul formarii tanarului Felix, student la medicina, urmareste experientele traite de acesta in casa unchiului sau in special iubirea adolescentina pentru Otilia. Conflictul romanului se bazeaza pe relatiile dintre 2 familii care sugereaza universul social prin tipurile umane realizate. O familie este a lui Costache Giurgiuveanu, posesorul averii si Otilia Marculescu, iar a 2-a familie vecina si inrudita, care aspira la mostenirea averii batranului, este familia nurorii acesteia, Aglaie. Enigma Otiliei este un roman realist prin prezentarea critica a unor aspecte ale societatii Bucurestene, de la inceputul secolului XX, motivul paternitatii si al mostenirii, specificul secventelor descriptive, realiazrea unor tipologii si utilizarea naratiunii la persoana a III-a.