sbiectul al lea

Limba si literatura román. Ghid complet pentru Bacalaureat

(30 de puncte)

-
Tema
P
_i viziunea despre lume in romanul Enigma Otiliei, de G. Clinescu
Perioade

coexi ste nta unor

realishta unerbelic
realism dur,
dur,
iar G. Calinescu
este una de diversitate la toate nivelurile, fapt vizbil prin
directi romane_ti diferite. Astfel, Rebreanu ilustreaz in opera lui un
formulinesc, obiectiv,
formulä iterarà inîn timp ce Sadoveanu opteaz pentru un realism cu substrat mitic,
time ena balzacian. Acesta din urmå
Papadat-Bengescu _i opte
facturà engeseplata
obiectiv.
ado respinge proustianismul,
factur clasicist, considerånoteaz pentru romanul realist balzacian, epic _i obiectiv, de
de scriitori români precum Camil Petrescu sau Hortensia

"Sderånd c tipul firesc de románesc este deocamdat acela

Publicat
find ilustrativ în 1938,
roman

romanul Enigma
Comentariul vieti
COetdnul
realist prin tem
viepentru
ji înfäti
modul în Enigma Otiliei apare la sfâr_itul perioadei interbelice,
infadul care romancierul i_i trdeaz formatja de critic literar, cci
incare
trece înaintea vieii create. Tipologic, este un roman
(fiecare amnunt est (reprezentarea
perspectiva narativ ste adus
simil a burgheziei citadine); prin tehnica detaliului
sub lup i analizat); prin tipologia personajelor i
personajului obiectiv. Are elemente moderne, ce tin de constructia
ambiguizarea
area ,reflectarea
celorlalte poliedric,
comportamentismul), dar i de
burgheziei
burgheziei personaje.
bucure_tene de la Este, de asemenea, o
roman citadin, fresc
un a
formá de
perverire moral începutul secolului
secolului XX,
X ce
roman doric. a
individului, Dupä tipologia luisurprinde efectele banului ca
Nicolae Manolescu,
Balzacianismul romanului este o
mo_teniri, careia i se evidentiat mai ales la nivel tematic:
asociaz lupta pentru
scrittorul se deta_eazá de Balzac istoria une
înavutire si relatia de paternitate.
prin atitudinea 1otu_i,
Este, a_a cum afirma Nicolae comic-parodic _i cultivarea grotescuiu.
Manolescu,
prin: teatralitatea discursului narativ, o
redescoperire polemic balzacianismuiu a

Titlul este un element caricaturizarea unor personaje, situaile absurde.

paratextual, care ofer cititorului un orizont de
Initial, acesta a fost Prini Otiliei, reflectând a_teptare.
ideea balzacian a
fiecare dintre
personaje paterniti,
determin într-un fel soarta orfanei Otilia, ca pentru c
final deplaseaz accentul de la
un aspect
ni_te printi. Titlul
traditional la tehnica modern a
paralele, prin care este realizat personajul titular. oglinzilor
-Opera este alctuit din douzeci de capitole,
unul al iubirii dintre Felix organizate pe mai multe planuri:
i Otilia, romanul fiind iunul de dragoste; intriga acestui plan
este reprezentat de
gelozia lui Felix cauzat de relatia Otiliei cu Pascalopol, brbatul
Dogat _i matur; cellalt plan, desfä_urat în jurul clanului Tulea, este
impulsionat de
Competiia pentru mo_tenirea averii lui Costache.
Incipitul individualizeaz caracterul balzacian al romanului, fixeaz cadrul
unitr-o sear temporal
de la începutul lui iulie 1909) _i spaial (strada Antim i arhitectura casei lui
og Costache), prezint principalele personaje, sugereaz conflictul i traseaz
principalele planuri epice.
Finalul este închis prin rezolvarea conflictului. Simetria incipitului cu finalul se
ea
Zeazá prin descrierea strzi _i a casei lui mo_ Costache, din perspectiva lui Felix,
omente diferite ale existentei sale (în adolescen _i aproximativ zece ani mai târziu).
onflictele romanului sunt numeroase si se manifest în toate planurile narative.
o
averiprincipal se decan_eaz între familia lui Costache Giurgiuveanu (posesorul
Care are o fic vitreg, Otilia Märculescu) _i cea a surorii acestuia, Aglae. Din
225
 Limba i literatura romån. Ghid complet pentru Bacalaureat

familia ei fac parte: cei trei copi, Olimpia, Aurica i Titi, _i sotul, SiminOn i
o In aceast fam
påtrunde Stnic Raiu pentru obtine
a zestrea, în calitate de sot al aceas.
succesorale sunt iscate în jurul averii lui mo_ Costach che (adversitate
(adversitatea Olimpiei.
Aglae împotriva Otiliei, interesul lui
Stanica pentru aceea_i avereeteanifes
mani fConlestatiecee
se refer la rivalitatea dintre tânrul Felix i maturul Pascalopol pentru
- Personajele romanului sunt construite prin tehnica balzaciagostea
).Conflictul eroti
Onfich
trästurilor de caracter din descrierea mediului _i a fizionomilor D a de

clasice (avarul, ipohondrul, gelosul ba deducei

porne_te de la
confer
caracterele
crora
dimensiuni psihologice i sociale. Romanul realist traditional ddealim
etc.),
realbal
devine oadevais z
mul
adeväre le
acan
comedie umanà, cu personaje tipice, a_a cum sunt cele
mentionate
(avarul Cost
Giurgiuveanu, cocheta fermectoare Otilia, baba absolut - Aalas
Aurica, dementul senil - Simion, imbecilul placid Titi, arivistul demagog atána Cosatrantache-
Ratiu etc.).
- Modernitatea personajelor este generata de trasáturile care le Confers.
Astfel. mo_ Costache nu este un avar dezumanizat, deoarece manifest.
nfer ambiq
pentru cei doi orfani, crora le ia mereu aprarea ectiune
atunci când se vorbeste u n
ei. Pascalopol o iube_te pe Otilia în acela_i timp viril i patern, find gata så fe t
ata despre
ei ori ca tat, adoptând-o, ori ca so, casátorindu-se cu ea. Felix estesfie
n în preajma
orfan, dornic de afectjune i capabil de a iubi dezinteresat, dar hotärätsäce
carier. Stnic este arivistul prin excelenta, escroc, hot, dar i sentimental.
Ofiliaaaeste
un personaj cu totul contradictoriu, amestec de ingenuitate
_i senzualitate M
imprevizibil, Otilia este frivolå, nebunatica i exuberanta, meditativ _i inteligent
dar i capabila de gesturi de pietate filiala i devotament
risipitoare _i cochet,
mos Costache etc. In portretizarea acesteia, autorul folosete
penth
procedee modeme
precum tehnica pluriperspectivismului / oglinzile paralele i comportamentismu
Otilia este vzut _i caracterizat din punctul
de vedere al mai multor personaje: pentu
Aglae este o znatic, dezmat, stricat, care suce_te capul bäieilor de familie, pentru
Felix- o fat superioar, pe caren-o poate înfelege, rmânând pân a capt 0 enigmá
pentru Pascalopol-femeia în devenire care îl încânt _i îl emoioneaz, pentru Stànic
Ratiu este o fat de_teapt, cu spirit practic.
Con_tientä de propria frumusee _i tinerete, Otilia _tie în acelai timp c acestea
sunt efemere _i c va trebui s e valorifice cât mai are
timp câiva ani, a_a cum -

mrturise_te la un moment dat lui Felix. Camera ei, cu rochii aruncate peste tot, cu
romane frantuzeti deschise sau azvárlite la întâmplare, depune mårturie pentu
de viata mai degrabá la voia hazardului s
_i pentru personalitatea provocatoare a et
liber i dezinhibat. Este, alturi de Felix, a lui
singura complet dezinteresat de avered u
Costache. Faptul c opteaz pentru
Pascalopol, un mo_ier blazat, nu trådeaza oo
de a avea bani, ci nevoia ei de
sigurant. ^i, poate, sugereaz un anume secretdifinjer
ei feminine. l iube_te pe Felix il las n rul
_i s-_i urmeze drumul în via, intuinu Panis
mai degrabtimid un brbat de carier. La un moment dat, înainte de a pi ste
Este
Cu Pascalopol, îi d
_ans, o tânrul
pe care nu _tie sau nu vrea s o frucl
momentul hotärâtor pentru relaia dintre ei, iar hologic
contrapunctul in care se alid P
_i afectiv cei doi face ca întâlnirea s e_ueze.
rafi (o
-

Finalul romanului, în care Otilia este

prezentatä prin intermediul une S i a una

tehnic modern, de altfel), fi

sugereaz cititorului atât o evoluie a fete Femel@
tânrului (prin ochii lui Felix o reîntâlnim
pe Otilia, într-o caracterizare dirnatitudine
era frumoas, cu linii fine, dar nu era Otilia, nu era fata nebunatic. Un aer platit
226
carier . La un moment dat, înainte de a pleca la Paris cu Pascalopol, ii d o _ansa, pe care tanarul nu _tie saunu
pentru relaia dintre ei, iar contrapunctu psihologic_i
n c a i e se a i a
vrea sà o fructifice. Este momentul hot râtor
afectiv cei doi face ca întâlnirea s e_ueze.
-Finalul romanului, în care Otilia este prezentat prin intermediul unei fotografii (o
tehnic modern, de altfell
Felix o reintainim pe Otilia, într.n
Sugereaz cititorului atât o evolutie a fetei, cât _i una a tân rului (prin ochii lui
caracterizare directä): Femeia era frumoas , cu linii fine, dar nu era Otilia,
nu era
ata nebunatic. Un aerde
altädat ? Nu numai Otilla era o enigm, cis
platitudine femininà stingea totul (...) Ce deosebire! Unde era Otilia de
destinul însu_i.
interbelic , apropiindu-se de modelul balzacian
-

Enigma Otiliei r mâne o realizare romanesc notabil în perioadadar

depa ind balzacianismui prin complexitatea
pin îmbinarea la nivelul tematic a iubirii _i a luptei pentru mo_tenire,
modern a personajelor centrale. TESTUI9.