Camil Petrescu (n.22 aprilie 1894 — d. 14 mai 1957) a fost un romancier, dramaturg, doctor în filozofie, nuvelist și poet.

El pune capăt romanului tradițional și rămâne în literatura noastră în special ca inițiator al romanului modern.

Camil Petrescu

Biografie
S-a născut la București, la 22 aprilie 1894. Este fiul lui Camil Petrescu (mort, se pare, înainte de nașterea scriitorului) și al Anei Cheler. A fost crescut de o doică din familia subcomisarului de poliție Tudor Popescu, din mahalaua Moșilor. După gimnaziu, continuă studiile la Colegiul "Sfântul Sava" și la Liceul "Gheorghe Lazăr" din București. Rezultatele bune la învățătură îl transformă în bursier intern, iar din 1913 urmează cursurile Facultății de Filozofie și Litere de la Universitatea București. Își ia cu brio licența, cu calificativul "magna cum laude", în fața unei comisii prezidată de profesorul de filosofie P.P. Negulescu . Devine mai apoi profesor de liceu la Timișoara. Își ia doctoratul în filosofie cu o teză despre teatru, intitulată "Modalitatea estetică a teatrului". A publicat un studiu în lucrarea "Istoria filosofiei", coordonată de N. Bagdasar, legat de un cîmp nou, fenomenologia în opera lui Husserl. Debutează în revista Facla (1914), cu articolul Femeile și fetele de azi, sub pseudonimul Raul D. Între 1916 - 1918 participă ca ofițer la primul război mondial, iar experiența trăită acum se regăsește în romanul Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război (1930). În 1916, e mobilizat și pleacă pe front, unde e rănit. După un stagiu într-un spital militar, ajunge iarăși în prima linie, dar cade prizonier la unguri. În timpul unui bombardament german își pierde auzul la o ureche, iar infirmitatea îl va marca întreaga viață, după cum

Ca să merg pe stradă trebuie să cheltuiesc un capital de energie și de atenție cu care alții pot ceti un volum.. Furtunosul gazetar de stânga. Idee. În 1939 este numit directorul Teatrului Național din București. m-a intoxicat. la București. vitalitate teatrului și "momente autentice de simțire" în roman. Astfel. (. drept "o întreprindere jalnică". În 1933 publică cel mai valoros roman al său și unul dintre romanele importante ale Modernismului european. Ideea. Ciclul morții. Cocea e modelul său spiritual. în roman. Debutul editorial se petrece cu un volum de Versuri. . unde va rezista doar 10 luni. Ladima. Eu am văzut idei. Patul lui Procust. Camil Petrescu a îmbrățișat principiile realismului socialist și a devenit unul dintre cântăreții noului regim comunist. Concepte estetice • Autenticitatea este esența noului în creația literară a lui Camil Petrescu. Ion Negoițescu îi va caracteriza sec romanul. D. N. iar în revista omonimă publică primele poezii. revenind la București. a cărui aspirație către autenticitate conferă originalitate poeziei. iar din 1947 este ales membru al Academiei Române... Cu sufletul mărit Căci am văzut idei.) Eu sunt dintre acei Cu ochi halucinați și mistuiți lăuntric. conținutul meu psihologic". de asemenea. Acesta va fi prototipul viitorului său erou Gelu Ruscanu din drama Jocul ielelor și a eroului său. scriitorul însuși mărturisea: "Singura realitate pe care o pot povesti este realitatea conștiinței mele.. Încă din anul 1920 participă la ședințele cenaclului Sburătorul condus de Eugen Lovinescu. din romanul Patul lui Procust. m-a neurastenizat. Opera literară Crezul literar al lui Camil Petrescu este exprimat în mod sugestiv în volumul de Versuri. care are ca moto: Jocul ideilor e jocul ielelor: Dar eu. În 1918 va fi eliberat din lagărul german. Autenticitatea este ilustrarea realității prin propria conștiință. masivul roman social închinat lui Nicolae Bălcescu Un om între oameni rămâne neterminat.. Trebuie să fac eforturi ucigătoare pentru lucruri pe care cei normali le fac firesc(…) Sunt exclus de la toate posibilitățile vieții.. Aici unde totul se aranjează “în șoaptă” eu rămîn vecinic absent". Ciclul morții în 1923. Ambianța războiului va intra. Moare la 14 mai 1957. Motivul este simplu.își notează în Jurnal: "Surzenia m-a epuizat.

ceea ce gândesc eu. o experiență decisivă a intelectualului. acele categorii morale absolute. războiul ca iminență a morții este tragic și absurd. întâia noapte de război • Introspecția psihologică se regăsește în majoritatea operelor sale. . Anticalofilismul (împotriva scrisului frumos) este o adevărată bătălie estetică pe care o duce scriitorul care susține formula literară a jurnalului. Luciditatea este trăsătura dominantă a personajelor lui Camil Petrescu. așadar. scepticism. exact.este prezent într-un cadru de existență obiectiv-socială.. adevărul. îndoieli. experiență interioară: "Să nu descriu decât ceea ce văd.. tensiune intelectuală. Relativismul reiese din multitudinea punctelor de vedere în jurul aceluiași obiect. hipersensibili. aceleiași norme morale.cu dramele lui de conștiință . prin analiză psihologică a conștiinței personajelor. dominat de setea de absolut. mândria rănităm orgoliul umilit. Reprezentant: Ultima noapte de dragoste. totul fiind subordonat memoriei involuntare. amplificând semnificația unui gest. eroii lui Camil Petrescu sunt în căutare de certitudini pentru un sentiment puternic ("singura existență reală e aceea a conștiinței").. a unei priviri. decât răsfrângându-ne în noi înșine".). ele fiind adevărate "monografii ale unor idei".• • • • • • Substanțialitatea (substanțialismul) este concepția conform căreia literatura trebuie să reflecte esența concretă a vieții: iubirea. ceea ce înregistrează simțurile mele. gelozia. romanul înseamnă. din mine însumi nu pot ieși (.ca experiență de viață trăită. Sincronizarea în concepția lui Camil Petrescu este armonizarea desăvârșită a literaturii cu filozofia și psihologia epocii. de descoperire și nu de invenție: "Nu putem cunoaște absolut nimic. intelectuali analitici și autointrospectivi. cunoașterea. Luciditatea "nu omoară voluptatea reală. "ca într-un proces verbal". ce se notează precis. Operele sunt structurate pe o pasiune sau un sentiment. fapte trecute. Narațiunea la persoana I folosește timpul subiectiv. dreptatea. demnitatea.. etică umană. Teme și motive • Războiul . Personajele • • Născute din frământări. a unui cuvânt până la proporțiile unei catastrofe. aceluiași concept. ceea ce aud. eu nu pot vorbi onest decât la persoana întâi". Hipersensibile. care aduce în prezent gânduri. intransigenți și inflexibili moral. . a confesiunii. prin observarea vieții interioare. ci o sporește". întrucât actul de creație este un act de cunoaștere. Reprezentant: Patul lui Procust • • Intelectualul .

Figurile de stil se rezumă la comparații și epitete. Monologul interior. un capitol din Istoria filosofiei moderne (1938) Doctrina substanței 1940. fără compoziție.cu o introducere în filozofia fenomenologică. Autorul se identifică cu personajul principal (narațiunea la persoana I) și. spirite absolutizante. editată integral postum în (1988). rămas neterminat) . Desăvârșit echilibru și simetrie a compoziției. Intelectuali lucizi. teza de doctorat Husserl . Semnificația titlurilor reflectă starea interioară a personajelor. eseu filosofic Romane • • • Ultima noapte de dragoste. eseuri Modalitatea estetică a teatrului (1937).• • • • • • Inadaptate superior.1957." Sunt încătușați ai absolutului. Studii • • • • Teze și antiteze (1936). intelectuali intransigenți într-o luptă continuă cu ordinea socială. ei trăiesc pe drama inflexibilității conștiinței. politicianismul. prin care spiritul se descoperă și se mărturisește: "Un roman de adâncire a sentimentelor metafizice se lucrează cu atenția și răbdarea unui covor de preț. dar "fără ortografie.Teze și antiteze). mondenitatea (nefiind în nici un fel "geniul neînțeles" eminescian). replicile altor personaje exprimă concepția și opiniile lui Camil Petrescu. a aspirației spre absolut. Scriitorul consideră scrisul ca pe un act de eliberare existențială." (Camil Petrescu . prin interesul pentru stările difuze ale eroilor. sugerând esența dramatică a conștiinței. a pasiunii analizate cu luciditate: "Câtă luciditate atâta conștiință. conștiința selecționând aceste fapte care vor duce la opțiunea finală. fiind însetați de absolut. întâia noapte de război (1930) Patul lui Procust (1933) Un om între oameni (1953 . trăiesc drama destinului tragic. deseori. singurul supraviețuitor fiind Ștefan Gheorghidiu. de reflectare asupra existenței lui individuale (afectul și intelectul sunt într-o luptă permanentă). câtă conștiință atâta pasiune și deci atâta dramă. intelectuali ce trăiesc drame de conștiință. Eroii lui Camil Petrescu sunt învinși de propriul lor ideal. ca mod de exprimare a trăirilor lăuntrice. Limbajul este remarcabil prin imaginile intelectuale. de exaltare a trăirilor sondare până în zonele cele mai adânci ale subconștientului. Stilul anticalofil • • • • • • • Formule estetice moderne. afacerismul. fără stil și chiar fără caligrafie". Maniera proustiană a fluxului memoriei.

Editura Albatros. Editura Didactică și pedagogică. 1988 Marian Popa. Teatrul lui Camil Petrescu. jurnal intim. Crohmălniceanu. Ideea. 1948 Caragiale în vremea lui. 1921 Danton.Nuvele • • • • Turnul de fildeș (1950) Moartea pescărușului (1950) Mănușile (1950) Cei care plătesc cu viața (1950) Poezie • • • • Versuri. 1971 . București.Bioram (1933).dr.Omu vindeca de dragoste. 1943 Prof. în Literatura română între cele două războaie. București. ed.comedie in gustul Renasterii in zece tablouri dupa Moreto. 1955 Rapid Constantinopole . Teze și antiteze. Opera lui Camil Petrescu. Maria Vodă Căpușan. București.1925-1926 Dona Diana. Editura Minerva. cit. Ciclul morții (1923) Un luminiș pentru Kicsikem (1925) Transcedentalia (1931) Din versurile lui Ladima (1932) Dramaturgie • • • • • • • • • • • • • Jocul ielelor 1918 Act venețian. 1938 Iata femeia pe care o iubesc. 1926 Mitică Popescu. Camil Petrescu. vol.I. 1946 Bălcescu. 1972 Camil Petrescu. Bibliografie critică selectivă • • • • • Ovid S. Camil Petrescu-Realia. editat de Mircea Zaciu. 1972 Aurel Petrescu. 1918-1946 Suflete tari. Editura Minerva. 1924-1925 Mioara. reportaje de călătorie Note zilnice (1975). postum.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful