Camil Petrescu (n.22 aprilie 1894 — d. 14 mai 1957) a fost un romancier, dramaturg, doctor în filozofie, nuvelist și poet.

El pune capăt romanului tradițional și rămâne în literatura noastră în special ca inițiator al romanului modern.

Camil Petrescu

Biografie
S-a născut la București, la 22 aprilie 1894. Este fiul lui Camil Petrescu (mort, se pare, înainte de nașterea scriitorului) și al Anei Cheler. A fost crescut de o doică din familia subcomisarului de poliție Tudor Popescu, din mahalaua Moșilor. După gimnaziu, continuă studiile la Colegiul "Sfântul Sava" și la Liceul "Gheorghe Lazăr" din București. Rezultatele bune la învățătură îl transformă în bursier intern, iar din 1913 urmează cursurile Facultății de Filozofie și Litere de la Universitatea București. Își ia cu brio licența, cu calificativul "magna cum laude", în fața unei comisii prezidată de profesorul de filosofie P.P. Negulescu . Devine mai apoi profesor de liceu la Timișoara. Își ia doctoratul în filosofie cu o teză despre teatru, intitulată "Modalitatea estetică a teatrului". A publicat un studiu în lucrarea "Istoria filosofiei", coordonată de N. Bagdasar, legat de un cîmp nou, fenomenologia în opera lui Husserl. Debutează în revista Facla (1914), cu articolul Femeile și fetele de azi, sub pseudonimul Raul D. Între 1916 - 1918 participă ca ofițer la primul război mondial, iar experiența trăită acum se regăsește în romanul Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război (1930). În 1916, e mobilizat și pleacă pe front, unde e rănit. După un stagiu într-un spital militar, ajunge iarăși în prima linie, dar cade prizonier la unguri. În timpul unui bombardament german își pierde auzul la o ureche, iar infirmitatea îl va marca întreaga viață, după cum

a cărui aspirație către autenticitate conferă originalitate poeziei. Ciclul morții. Acesta va fi prototipul viitorului său erou Gelu Ruscanu din drama Jocul ielelor și a eroului său. Cu sufletul mărit Căci am văzut idei. Debutul editorial se petrece cu un volum de Versuri. (. drept "o întreprindere jalnică". Ladima.) Eu sunt dintre acei Cu ochi halucinați și mistuiți lăuntric. iar din 1947 este ales membru al Academiei Române. Autenticitatea este ilustrarea realității prin propria conștiință. masivul roman social închinat lui Nicolae Bălcescu Un om între oameni rămâne neterminat. unde va rezista doar 10 luni. Ideea. Camil Petrescu a îmbrățișat principiile realismului socialist și a devenit unul dintre cântăreții noului regim comunist. Patul lui Procust.. Aici unde totul se aranjează “în șoaptă” eu rămîn vecinic absent". În 1939 este numit directorul Teatrului Național din București. Cocea e modelul său spiritual. Furtunosul gazetar de stânga. în roman. . Ion Negoițescu îi va caracteriza sec romanul. m-a neurastenizat. Concepte estetice • Autenticitatea este esența noului în creația literară a lui Camil Petrescu. m-a intoxicat. Trebuie să fac eforturi ucigătoare pentru lucruri pe care cei normali le fac firesc(…) Sunt exclus de la toate posibilitățile vieții. Ambianța războiului va intra..își notează în Jurnal: "Surzenia m-a epuizat. D. În 1918 va fi eliberat din lagărul german.. iar în revista omonimă publică primele poezii. Moare la 14 mai 1957. Astfel... din romanul Patul lui Procust. la București. vitalitate teatrului și "momente autentice de simțire" în roman. scriitorul însuși mărturisea: "Singura realitate pe care o pot povesti este realitatea conștiinței mele. Ca să merg pe stradă trebuie să cheltuiesc un capital de energie și de atenție cu care alții pot ceti un volum. Ciclul morții în 1923. Eu am văzut idei. conținutul meu psihologic". N.. care are ca moto: Jocul ideilor e jocul ielelor: Dar eu. Încă din anul 1920 participă la ședințele cenaclului Sburătorul condus de Eugen Lovinescu. În 1933 publică cel mai valoros roman al său și unul dintre romanele importante ale Modernismului european. Opera literară Crezul literar al lui Camil Petrescu este exprimat în mod sugestiv în volumul de Versuri. de asemenea. Idee. Motivul este simplu. revenind la București.

întâia noapte de război • Introspecția psihologică se regăsește în majoritatea operelor sale. care aduce în prezent gânduri. romanul înseamnă. mândria rănităm orgoliul umilit. Operele sunt structurate pe o pasiune sau un sentiment. ceea ce gândesc eu. Teme și motive • Războiul . prin analiză psihologică a conștiinței personajelor. Reprezentant: Ultima noapte de dragoste. Anticalofilismul (împotriva scrisului frumos) este o adevărată bătălie estetică pe care o duce scriitorul care susține formula literară a jurnalului. ce se notează precis. de descoperire și nu de invenție: "Nu putem cunoaște absolut nimic. dominat de setea de absolut. Relativismul reiese din multitudinea punctelor de vedere în jurul aceluiași obiect. decât răsfrângându-ne în noi înșine". dreptatea. adevărul. a unui cuvânt până la proporțiile unei catastrofe. fapte trecute. "ca într-un proces verbal".• • • • • • Substanțialitatea (substanțialismul) este concepția conform căreia literatura trebuie să reflecte esența concretă a vieții: iubirea.este prezent într-un cadru de existență obiectiv-socială. ceea ce aud. întrucât actul de creație este un act de cunoaștere..ca experiență de viață trăită. din mine însumi nu pot ieși (. . prin observarea vieții interioare. tensiune intelectuală. Sincronizarea în concepția lui Camil Petrescu este armonizarea desăvârșită a literaturii cu filozofia și psihologia epocii. scepticism. totul fiind subordonat memoriei involuntare. amplificând semnificația unui gest. demnitatea. intelectuali analitici și autointrospectivi. intransigenți și inflexibili moral. îndoieli. aceleiași norme morale. a unei priviri. exact.cu dramele lui de conștiință . experiență interioară: "Să nu descriu decât ceea ce văd. Reprezentant: Patul lui Procust • • Intelectualul .. hipersensibili. aceluiași concept.. . o experiență decisivă a intelectualului. Luciditatea este trăsătura dominantă a personajelor lui Camil Petrescu. Hipersensibile. eroii lui Camil Petrescu sunt în căutare de certitudini pentru un sentiment puternic ("singura existență reală e aceea a conștiinței"). războiul ca iminență a morții este tragic și absurd.). a confesiunii. ci o sporește". așadar. Personajele • • Născute din frământări.. etică umană. acele categorii morale absolute. gelozia. ele fiind adevărate "monografii ale unor idei". cunoașterea. eu nu pot vorbi onest decât la persoana întâi". Luciditatea "nu omoară voluptatea reală. Narațiunea la persoana I folosește timpul subiectiv. ceea ce înregistrează simțurile mele.

Scriitorul consideră scrisul ca pe un act de eliberare existențială. Intelectuali lucizi. rămas neterminat) .1957. Studii • • • • Teze și antiteze (1936). fiind însetați de absolut. fără stil și chiar fără caligrafie". intelectuali intransigenți într-o luptă continuă cu ordinea socială." Sunt încătușați ai absolutului. singurul supraviețuitor fiind Ștefan Gheorghidiu. ca mod de exprimare a trăirilor lăuntrice. spirite absolutizante. de exaltare a trăirilor sondare până în zonele cele mai adânci ale subconștientului. a pasiunii analizate cu luciditate: "Câtă luciditate atâta conștiință. Eroii lui Camil Petrescu sunt învinși de propriul lor ideal. eseuri Modalitatea estetică a teatrului (1937). Monologul interior. Semnificația titlurilor reflectă starea interioară a personajelor. Stilul anticalofil • • • • • • • Formule estetice moderne. Autorul se identifică cu personajul principal (narațiunea la persoana I) și." (Camil Petrescu . Desăvârșit echilibru și simetrie a compoziției. de reflectare asupra existenței lui individuale (afectul și intelectul sunt într-o luptă permanentă).• • • • • • Inadaptate superior. intelectuali ce trăiesc drame de conștiință. Maniera proustiană a fluxului memoriei. câtă conștiință atâta pasiune și deci atâta dramă. eseu filosofic Romane • • • Ultima noapte de dragoste.Teze și antiteze). prin interesul pentru stările difuze ale eroilor. afacerismul. dar "fără ortografie. Figurile de stil se rezumă la comparații și epitete. trăiesc drama destinului tragic. ei trăiesc pe drama inflexibilității conștiinței. întâia noapte de război (1930) Patul lui Procust (1933) Un om între oameni (1953 . deseori. a aspirației spre absolut. fără compoziție. Limbajul este remarcabil prin imaginile intelectuale. politicianismul. prin care spiritul se descoperă și se mărturisește: "Un roman de adâncire a sentimentelor metafizice se lucrează cu atenția și răbdarea unui covor de preț. conștiința selecționând aceste fapte care vor duce la opțiunea finală. mondenitatea (nefiind în nici un fel "geniul neînțeles" eminescian). teza de doctorat Husserl .cu o introducere în filozofia fenomenologică. replicile altor personaje exprimă concepția și opiniile lui Camil Petrescu. un capitol din Istoria filosofiei moderne (1938) Doctrina substanței 1940. sugerând esența dramatică a conștiinței. editată integral postum în (1988).

1938 Iata femeia pe care o iubesc. postum. Crohmălniceanu. București. 1921 Danton. Teatrul lui Camil Petrescu. ed. cit. 1971 . 1972 Camil Petrescu. Ciclul morții (1923) Un luminiș pentru Kicsikem (1925) Transcedentalia (1931) Din versurile lui Ladima (1932) Dramaturgie • • • • • • • • • • • • • Jocul ielelor 1918 Act venețian. Maria Vodă Căpușan. 1948 Caragiale în vremea lui. Camil Petrescu. 1946 Bălcescu. Editura Didactică și pedagogică. Ideea.comedie in gustul Renasterii in zece tablouri dupa Moreto. Editura Minerva. 1988 Marian Popa.dr. editat de Mircea Zaciu. 1972 Aurel Petrescu. vol. Bibliografie critică selectivă • • • • • Ovid S.Nuvele • • • • Turnul de fildeș (1950) Moartea pescărușului (1950) Mănușile (1950) Cei care plătesc cu viața (1950) Poezie • • • • Versuri. Editura Minerva. jurnal intim. Teze și antiteze.Omu vindeca de dragoste.1925-1926 Dona Diana. București. 1918-1946 Suflete tari. Camil Petrescu-Realia. în Literatura română între cele două războaie. 1943 Prof. 1955 Rapid Constantinopole . 1924-1925 Mioara. Editura Albatros.Bioram (1933). București. reportaje de călătorie Note zilnice (1975). 1926 Mitică Popescu.I. Opera lui Camil Petrescu.