Camil Petrescu (n.22 aprilie 1894 — d. 14 mai 1957) a fost un romancier, dramaturg, doctor în filozofie, nuvelist și poet.

El pune capăt romanului tradițional și rămâne în literatura noastră în special ca inițiator al romanului modern.

Camil Petrescu

Biografie
S-a născut la București, la 22 aprilie 1894. Este fiul lui Camil Petrescu (mort, se pare, înainte de nașterea scriitorului) și al Anei Cheler. A fost crescut de o doică din familia subcomisarului de poliție Tudor Popescu, din mahalaua Moșilor. După gimnaziu, continuă studiile la Colegiul "Sfântul Sava" și la Liceul "Gheorghe Lazăr" din București. Rezultatele bune la învățătură îl transformă în bursier intern, iar din 1913 urmează cursurile Facultății de Filozofie și Litere de la Universitatea București. Își ia cu brio licența, cu calificativul "magna cum laude", în fața unei comisii prezidată de profesorul de filosofie P.P. Negulescu . Devine mai apoi profesor de liceu la Timișoara. Își ia doctoratul în filosofie cu o teză despre teatru, intitulată "Modalitatea estetică a teatrului". A publicat un studiu în lucrarea "Istoria filosofiei", coordonată de N. Bagdasar, legat de un cîmp nou, fenomenologia în opera lui Husserl. Debutează în revista Facla (1914), cu articolul Femeile și fetele de azi, sub pseudonimul Raul D. Între 1916 - 1918 participă ca ofițer la primul război mondial, iar experiența trăită acum se regăsește în romanul Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război (1930). În 1916, e mobilizat și pleacă pe front, unde e rănit. După un stagiu într-un spital militar, ajunge iarăși în prima linie, dar cade prizonier la unguri. În timpul unui bombardament german își pierde auzul la o ureche, iar infirmitatea îl va marca întreaga viață, după cum

. Opera literară Crezul literar al lui Camil Petrescu este exprimat în mod sugestiv în volumul de Versuri. Motivul este simplu. Debutul editorial se petrece cu un volum de Versuri. Eu am văzut idei. care are ca moto: Jocul ideilor e jocul ielelor: Dar eu. Încă din anul 1920 participă la ședințele cenaclului Sburătorul condus de Eugen Lovinescu. Astfel. drept "o întreprindere jalnică". Ladima. În 1939 este numit directorul Teatrului Național din București. masivul roman social închinat lui Nicolae Bălcescu Un om între oameni rămâne neterminat. Ion Negoițescu îi va caracteriza sec romanul. Concepte estetice • Autenticitatea este esența noului în creația literară a lui Camil Petrescu.își notează în Jurnal: "Surzenia m-a epuizat.. m-a neurastenizat. a cărui aspirație către autenticitate conferă originalitate poeziei. iar din 1947 este ales membru al Academiei Române. . vitalitate teatrului și "momente autentice de simțire" în roman. unde va rezista doar 10 luni... de asemenea. Cocea e modelul său spiritual. (. Cu sufletul mărit Căci am văzut idei. la București. Ambianța războiului va intra. din romanul Patul lui Procust. în roman. Acesta va fi prototipul viitorului său erou Gelu Ruscanu din drama Jocul ielelor și a eroului său. Ciclul morții. m-a intoxicat. N. În 1918 va fi eliberat din lagărul german. scriitorul însuși mărturisea: "Singura realitate pe care o pot povesti este realitatea conștiinței mele. Ideea... revenind la București. Autenticitatea este ilustrarea realității prin propria conștiință. În 1933 publică cel mai valoros roman al său și unul dintre romanele importante ale Modernismului european. Aici unde totul se aranjează “în șoaptă” eu rămîn vecinic absent". Idee. Trebuie să fac eforturi ucigătoare pentru lucruri pe care cei normali le fac firesc(…) Sunt exclus de la toate posibilitățile vieții. Furtunosul gazetar de stânga. Ca să merg pe stradă trebuie să cheltuiesc un capital de energie și de atenție cu care alții pot ceti un volum. Camil Petrescu a îmbrățișat principiile realismului socialist și a devenit unul dintre cântăreții noului regim comunist. conținutul meu psihologic". Moare la 14 mai 1957. iar în revista omonimă publică primele poezii.) Eu sunt dintre acei Cu ochi halucinați și mistuiți lăuntric. Ciclul morții în 1923. Patul lui Procust. D.

scepticism. întrucât actul de creație este un act de cunoaștere.cu dramele lui de conștiință .. dominat de setea de absolut. Relativismul reiese din multitudinea punctelor de vedere în jurul aceluiași obiect. exact. îndoieli.). din mine însumi nu pot ieși (. aceleiași norme morale. războiul ca iminență a morții este tragic și absurd. ceea ce înregistrează simțurile mele. gelozia. adevărul. prin observarea vieții interioare. tensiune intelectuală. amplificând semnificația unui gest. hipersensibili. ele fiind adevărate "monografii ale unor idei". decât răsfrângându-ne în noi înșine". a unui cuvânt până la proporțiile unei catastrofe. Anticalofilismul (împotriva scrisului frumos) este o adevărată bătălie estetică pe care o duce scriitorul care susține formula literară a jurnalului. o experiență decisivă a intelectualului. eroii lui Camil Petrescu sunt în căutare de certitudini pentru un sentiment puternic ("singura existență reală e aceea a conștiinței"). Operele sunt structurate pe o pasiune sau un sentiment. dreptatea. "ca într-un proces verbal".este prezent într-un cadru de existență obiectiv-socială. Luciditatea este trăsătura dominantă a personajelor lui Camil Petrescu. mândria rănităm orgoliul umilit. Reprezentant: Ultima noapte de dragoste. intelectuali analitici și autointrospectivi. aceluiași concept..ca experiență de viață trăită. . Personajele • • Născute din frământări. experiență interioară: "Să nu descriu decât ceea ce văd. eu nu pot vorbi onest decât la persoana întâi". intransigenți și inflexibili moral. ce se notează precis.• • • • • • Substanțialitatea (substanțialismul) este concepția conform căreia literatura trebuie să reflecte esența concretă a vieții: iubirea. care aduce în prezent gânduri. prin analiză psihologică a conștiinței personajelor. ceea ce gândesc eu. totul fiind subordonat memoriei involuntare. demnitatea. etică umană. Teme și motive • Războiul .. Reprezentant: Patul lui Procust • • Intelectualul . Sincronizarea în concepția lui Camil Petrescu este armonizarea desăvârșită a literaturii cu filozofia și psihologia epocii. de descoperire și nu de invenție: "Nu putem cunoaște absolut nimic. a unei priviri. Luciditatea "nu omoară voluptatea reală. romanul înseamnă. întâia noapte de război • Introspecția psihologică se regăsește în majoritatea operelor sale. Hipersensibile. fapte trecute. acele categorii morale absolute. ceea ce aud. Narațiunea la persoana I folosește timpul subiectiv. ci o sporește". așadar. a confesiunii.. . cunoașterea.

afacerismul. Scriitorul consideră scrisul ca pe un act de eliberare existențială. intelectuali ce trăiesc drame de conștiință. eseuri Modalitatea estetică a teatrului (1937). prin care spiritul se descoperă și se mărturisește: "Un roman de adâncire a sentimentelor metafizice se lucrează cu atenția și răbdarea unui covor de preț. ca mod de exprimare a trăirilor lăuntrice. eseu filosofic Romane • • • Ultima noapte de dragoste. Limbajul este remarcabil prin imaginile intelectuale." Sunt încătușați ai absolutului. politicianismul. fiind însetați de absolut. deseori. Intelectuali lucizi. Maniera proustiană a fluxului memoriei.1957. Desăvârșit echilibru și simetrie a compoziției. sugerând esența dramatică a conștiinței. prin interesul pentru stările difuze ale eroilor. întâia noapte de război (1930) Patul lui Procust (1933) Un om între oameni (1953 . singurul supraviețuitor fiind Ștefan Gheorghidiu. replicile altor personaje exprimă concepția și opiniile lui Camil Petrescu. fără compoziție. câtă conștiință atâta pasiune și deci atâta dramă.cu o introducere în filozofia fenomenologică. Semnificația titlurilor reflectă starea interioară a personajelor. Eroii lui Camil Petrescu sunt învinși de propriul lor ideal. Autorul se identifică cu personajul principal (narațiunea la persoana I) și. spirite absolutizante.• • • • • • Inadaptate superior. intelectuali intransigenți într-o luptă continuă cu ordinea socială. Studii • • • • Teze și antiteze (1936)." (Camil Petrescu . Stilul anticalofil • • • • • • • Formule estetice moderne. a aspirației spre absolut. dar "fără ortografie. editată integral postum în (1988). trăiesc drama destinului tragic. mondenitatea (nefiind în nici un fel "geniul neînțeles" eminescian). teza de doctorat Husserl . de exaltare a trăirilor sondare până în zonele cele mai adânci ale subconștientului. Figurile de stil se rezumă la comparații și epitete. a pasiunii analizate cu luciditate: "Câtă luciditate atâta conștiință. fără stil și chiar fără caligrafie".Teze și antiteze). Monologul interior. conștiința selecționând aceste fapte care vor duce la opțiunea finală. un capitol din Istoria filosofiei moderne (1938) Doctrina substanței 1940. ei trăiesc pe drama inflexibilității conștiinței. rămas neterminat) . de reflectare asupra existenței lui individuale (afectul și intelectul sunt într-o luptă permanentă).

vol. Crohmălniceanu. Editura Minerva. 1938 Iata femeia pe care o iubesc. 1943 Prof. 1988 Marian Popa. 1918-1946 Suflete tari. postum.1925-1926 Dona Diana.Bioram (1933).comedie in gustul Renasterii in zece tablouri dupa Moreto. Bibliografie critică selectivă • • • • • Ovid S. Opera lui Camil Petrescu.dr. 1946 Bălcescu. București. Ideea. 1921 Danton. Editura Didactică și pedagogică. jurnal intim. 1955 Rapid Constantinopole . 1972 Aurel Petrescu. în Literatura română între cele două războaie. 1971 . cit. Editura Minerva. Teatrul lui Camil Petrescu. reportaje de călătorie Note zilnice (1975). 1948 Caragiale în vremea lui.I. Camil Petrescu. 1972 Camil Petrescu.Nuvele • • • • Turnul de fildeș (1950) Moartea pescărușului (1950) Mănușile (1950) Cei care plătesc cu viața (1950) Poezie • • • • Versuri. Maria Vodă Căpușan. Editura Albatros. ed. Camil Petrescu-Realia. București. București.Omu vindeca de dragoste. 1926 Mitică Popescu. Teze și antiteze. 1924-1925 Mioara. editat de Mircea Zaciu. Ciclul morții (1923) Un luminiș pentru Kicsikem (1925) Transcedentalia (1931) Din versurile lui Ladima (1932) Dramaturgie • • • • • • • • • • • • • Jocul ielelor 1918 Act venețian.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful