Camil Petrescu (n.22 aprilie 1894 — d. 14 mai 1957) a fost un romancier, dramaturg, doctor în filozofie, nuvelist și poet.

El pune capăt romanului tradițional și rămâne în literatura noastră în special ca inițiator al romanului modern.

Camil Petrescu

Biografie
S-a născut la București, la 22 aprilie 1894. Este fiul lui Camil Petrescu (mort, se pare, înainte de nașterea scriitorului) și al Anei Cheler. A fost crescut de o doică din familia subcomisarului de poliție Tudor Popescu, din mahalaua Moșilor. După gimnaziu, continuă studiile la Colegiul "Sfântul Sava" și la Liceul "Gheorghe Lazăr" din București. Rezultatele bune la învățătură îl transformă în bursier intern, iar din 1913 urmează cursurile Facultății de Filozofie și Litere de la Universitatea București. Își ia cu brio licența, cu calificativul "magna cum laude", în fața unei comisii prezidată de profesorul de filosofie P.P. Negulescu . Devine mai apoi profesor de liceu la Timișoara. Își ia doctoratul în filosofie cu o teză despre teatru, intitulată "Modalitatea estetică a teatrului". A publicat un studiu în lucrarea "Istoria filosofiei", coordonată de N. Bagdasar, legat de un cîmp nou, fenomenologia în opera lui Husserl. Debutează în revista Facla (1914), cu articolul Femeile și fetele de azi, sub pseudonimul Raul D. Între 1916 - 1918 participă ca ofițer la primul război mondial, iar experiența trăită acum se regăsește în romanul Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război (1930). În 1916, e mobilizat și pleacă pe front, unde e rănit. După un stagiu într-un spital militar, ajunge iarăși în prima linie, dar cade prizonier la unguri. În timpul unui bombardament german își pierde auzul la o ureche, iar infirmitatea îl va marca întreaga viață, după cum

Ca să merg pe stradă trebuie să cheltuiesc un capital de energie și de atenție cu care alții pot ceti un volum. Acesta va fi prototipul viitorului său erou Gelu Ruscanu din drama Jocul ielelor și a eroului său. Eu am văzut idei. D. (. Autenticitatea este ilustrarea realității prin propria conștiință.. din romanul Patul lui Procust.) Eu sunt dintre acei Cu ochi halucinați și mistuiți lăuntric. scriitorul însuși mărturisea: "Singura realitate pe care o pot povesti este realitatea conștiinței mele. N. unde va rezista doar 10 luni. drept "o întreprindere jalnică". Camil Petrescu a îmbrățișat principiile realismului socialist și a devenit unul dintre cântăreții noului regim comunist. Cocea e modelul său spiritual. Patul lui Procust. Aici unde totul se aranjează “în șoaptă” eu rămîn vecinic absent". În 1939 este numit directorul Teatrului Național din București. Încă din anul 1920 participă la ședințele cenaclului Sburătorul condus de Eugen Lovinescu. Ciclul morții în 1923.. Ideea. iar în revista omonimă publică primele poezii. Ambianța războiului va intra. conținutul meu psihologic". iar din 1947 este ales membru al Academiei Române.își notează în Jurnal: "Surzenia m-a epuizat. Ladima. Trebuie să fac eforturi ucigătoare pentru lucruri pe care cei normali le fac firesc(…) Sunt exclus de la toate posibilitățile vieții. În 1933 publică cel mai valoros roman al său și unul dintre romanele importante ale Modernismului european.. Astfel. m-a neurastenizat. Motivul este simplu. revenind la București. Ion Negoițescu îi va caracteriza sec romanul. Debutul editorial se petrece cu un volum de Versuri.. la București. Cu sufletul mărit Căci am văzut idei. în roman. .. Ciclul morții. Concepte estetice • Autenticitatea este esența noului în creația literară a lui Camil Petrescu. Furtunosul gazetar de stânga. vitalitate teatrului și "momente autentice de simțire" în roman. masivul roman social închinat lui Nicolae Bălcescu Un om între oameni rămâne neterminat.. a cărui aspirație către autenticitate conferă originalitate poeziei. m-a intoxicat. În 1918 va fi eliberat din lagărul german. care are ca moto: Jocul ideilor e jocul ielelor: Dar eu. de asemenea. Opera literară Crezul literar al lui Camil Petrescu este exprimat în mod sugestiv în volumul de Versuri. Idee. Moare la 14 mai 1957.

. decât răsfrângându-ne în noi înșine". întâia noapte de război • Introspecția psihologică se regăsește în majoritatea operelor sale. tensiune intelectuală. ceea ce gândesc eu. exact. prin analiză psihologică a conștiinței personajelor. Operele sunt structurate pe o pasiune sau un sentiment. gelozia. ele fiind adevărate "monografii ale unor idei". intransigenți și inflexibili moral.. etică umană.• • • • • • Substanțialitatea (substanțialismul) este concepția conform căreia literatura trebuie să reflecte esența concretă a vieții: iubirea. prin observarea vieții interioare. a confesiunii. adevărul. ce se notează precis. . Reprezentant: Ultima noapte de dragoste. a unui cuvânt până la proporțiile unei catastrofe. ceea ce aud. "ca într-un proces verbal".). eroii lui Camil Petrescu sunt în căutare de certitudini pentru un sentiment puternic ("singura existență reală e aceea a conștiinței"). o experiență decisivă a intelectualului. dominat de setea de absolut. fapte trecute. hipersensibili. a unei priviri. . cunoașterea. așadar. Sincronizarea în concepția lui Camil Petrescu este armonizarea desăvârșită a literaturii cu filozofia și psihologia epocii. războiul ca iminență a morții este tragic și absurd. eu nu pot vorbi onest decât la persoana întâi". mândria rănităm orgoliul umilit. Luciditatea este trăsătura dominantă a personajelor lui Camil Petrescu. de descoperire și nu de invenție: "Nu putem cunoaște absolut nimic. demnitatea. aceleiași norme morale. îndoieli. întrucât actul de creație este un act de cunoaștere. acele categorii morale absolute.ca experiență de viață trăită.. care aduce în prezent gânduri.cu dramele lui de conștiință . amplificând semnificația unui gest. Luciditatea "nu omoară voluptatea reală. Relativismul reiese din multitudinea punctelor de vedere în jurul aceluiași obiect. dreptatea. totul fiind subordonat memoriei involuntare. intelectuali analitici și autointrospectivi. Hipersensibile. experiență interioară: "Să nu descriu decât ceea ce văd. Personajele • • Născute din frământări. ceea ce înregistrează simțurile mele. din mine însumi nu pot ieși (. Narațiunea la persoana I folosește timpul subiectiv. ci o sporește". Anticalofilismul (împotriva scrisului frumos) este o adevărată bătălie estetică pe care o duce scriitorul care susține formula literară a jurnalului.. scepticism. aceluiași concept. Teme și motive • Războiul . romanul înseamnă. Reprezentant: Patul lui Procust • • Intelectualul .este prezent într-un cadru de existență obiectiv-socială.

" Sunt încătușați ai absolutului." (Camil Petrescu . afacerismul. intelectuali ce trăiesc drame de conștiință.• • • • • • Inadaptate superior. Figurile de stil se rezumă la comparații și epitete. Limbajul este remarcabil prin imaginile intelectuale. fiind însetați de absolut. Semnificația titlurilor reflectă starea interioară a personajelor. deseori. Intelectuali lucizi. teza de doctorat Husserl . de exaltare a trăirilor sondare până în zonele cele mai adânci ale subconștientului. conștiința selecționând aceste fapte care vor duce la opțiunea finală. trăiesc drama destinului tragic. politicianismul. a aspirației spre absolut. a pasiunii analizate cu luciditate: "Câtă luciditate atâta conștiință. editată integral postum în (1988). replicile altor personaje exprimă concepția și opiniile lui Camil Petrescu. fără compoziție. un capitol din Istoria filosofiei moderne (1938) Doctrina substanței 1940. ca mod de exprimare a trăirilor lăuntrice. ei trăiesc pe drama inflexibilității conștiinței. singurul supraviețuitor fiind Ștefan Gheorghidiu.Teze și antiteze). întâia noapte de război (1930) Patul lui Procust (1933) Un om între oameni (1953 . prin care spiritul se descoperă și se mărturisește: "Un roman de adâncire a sentimentelor metafizice se lucrează cu atenția și răbdarea unui covor de preț. dar "fără ortografie. spirite absolutizante.1957. Desăvârșit echilibru și simetrie a compoziției. sugerând esența dramatică a conștiinței. fără stil și chiar fără caligrafie". prin interesul pentru stările difuze ale eroilor. câtă conștiință atâta pasiune și deci atâta dramă. rămas neterminat) . Monologul interior. mondenitatea (nefiind în nici un fel "geniul neînțeles" eminescian). Studii • • • • Teze și antiteze (1936). de reflectare asupra existenței lui individuale (afectul și intelectul sunt într-o luptă permanentă). eseuri Modalitatea estetică a teatrului (1937). Eroii lui Camil Petrescu sunt învinși de propriul lor ideal. Maniera proustiană a fluxului memoriei. Autorul se identifică cu personajul principal (narațiunea la persoana I) și. Scriitorul consideră scrisul ca pe un act de eliberare existențială.cu o introducere în filozofia fenomenologică. intelectuali intransigenți într-o luptă continuă cu ordinea socială. eseu filosofic Romane • • • Ultima noapte de dragoste. Stilul anticalofil • • • • • • • Formule estetice moderne.

1921 Danton. în Literatura română între cele două războaie. postum. 1938 Iata femeia pe care o iubesc. 1924-1925 Mioara. jurnal intim. Crohmălniceanu. Teze și antiteze. reportaje de călătorie Note zilnice (1975). Camil Petrescu-Realia. 1988 Marian Popa. Opera lui Camil Petrescu.1925-1926 Dona Diana. Editura Didactică și pedagogică. 1955 Rapid Constantinopole .comedie in gustul Renasterii in zece tablouri dupa Moreto.Omu vindeca de dragoste. editat de Mircea Zaciu.dr. Teatrul lui Camil Petrescu. ed. Maria Vodă Căpușan. Bibliografie critică selectivă • • • • • Ovid S. Editura Albatros.I. Ciclul morții (1923) Un luminiș pentru Kicsikem (1925) Transcedentalia (1931) Din versurile lui Ladima (1932) Dramaturgie • • • • • • • • • • • • • Jocul ielelor 1918 Act venețian. Editura Minerva. 1971 . 1946 Bălcescu. 1948 Caragiale în vremea lui. București. 1926 Mitică Popescu.Bioram (1933). 1943 Prof. Ideea. cit. București.Nuvele • • • • Turnul de fildeș (1950) Moartea pescărușului (1950) Mănușile (1950) Cei care plătesc cu viața (1950) Poezie • • • • Versuri. Camil Petrescu. 1972 Camil Petrescu. 1918-1946 Suflete tari. București. Editura Minerva. vol. 1972 Aurel Petrescu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful