Bogdan Petriceicu Hasdeu

Personalitate a culturii si a literaturii romane

Spirit enciclopedic in descendenta lui Dimitrie Cantemir si alui Ion Heliade Radulescu, poliglot B.P.Hasdeu a dominat prin vocatia universalitatii cea de-a doua jumatate a secolului al XIX-lea, ca reprezentant al gandirii stiinti ice umaniste, insetat de cunoastere si creatie. !l a desc"is drumuri in ilologie, olcloristica, istorie, asezand cercetarea acestor domenii intr-un cadru care nu se va sc"im#a multa vreme. $ des asurat o prodigioasa activitate gazetareasca, iind initiatorul a numeroase reviste si ziare% &Romania& '()*)+, &,oaia de istorie romana&, &,oaia de istorie si literatura& '()-.+, &/umina&, &,oaia umoristica $g"iuta& '()-0+, &$r"iva istorica&, &Sat1rul& '()--+, &2raian&, &Columna lui 2raian& '()3.+, &Revista noua& '()33+ s.a. Principalele sale lucrari, concepute initial in dimensiuni uriase, au ramas, din pacate, neterminate. Cu toate acestea Hasdeu poate i considerat parintele ilologiei romanesti moderne. !l este cel care ormuleaza teoria su#stratului dacic, proiecteaza si realizeaza primele trei volume din &!t1mologicum 4agnum Romaniae& 'dictionar al lim#ii romane ramas la cuvantul &#ar#at&+. In lucrarea &Principie de lingvistica& este inclusa teoria privitoare la circulatia cuvintelor, criteriu de apreciere a individualitatii unei lim#i. Din vasta culegere de studii asupra lim#ii si culturii populare vec"i intitulata &Cuvente den #atrani& au aparut doar doua volume si introducerea la cel de-al treilea. Hasdeu studiaza in aceeasi lucrare olclorul din perspectiva comparatista, e5tinzandusi cercetarile pana in spatiul iranian si sanscrit. Dealt el, se pare ca Hasdeu este primul care oloseste termenul de & olclor& in cultura romana, si il de ineste ca totalitatea culturii populare, in stransa legatura cu etnogra ia. 2ot el este cel care a scris &$r"iva istorica a Romaniei& ce cuprinde culegeri stiinti ice de documente istorice, ilologice, literare nationale si internationale. Ca istoric, este autorul monogra iei &Ioan-6oda cel Cumplit&, evocare a unui destin dramatic din trecutul nostru, ce impune prin curajul si demnitatea sa. /ucrarea &Istoria critica a romanilor&, proiectata in cel putin cinci volume, a aparut numai intr-un volum si partea intai din cel de-al doilea, iind o ampla sinteza a istoriei si civilizatiei romane. In domeniul literaturii #eletristice a scris nuvela &Duduca 4amuca&, repu#licata ulterior su# titlul &4icuta&, dar si un ragment dintr-un proiectat roman istoric% &7rsita&. $ scris versuri romantice, meditative. In creatia dramatica a lasat comedia &2rei crai de la Rasarit& si drama &Razvan si 6idra&. '()-3+ Prima drama romantica de inspiratie istorica, &Razvan si 6idra& prezinta o viziune pasoptista asupra trecutului, in spiritul ideilor &Introductiei& la &Dacia literara&. Punctul de plecare l-a constituit un articol al lui Balcescu despre Razvan-6oda, pu#licat postum in &Romania literara& '()*8+. Destinul lui Razvan, tigan ro# eli#erat, este cel al unui erou romantic de e5ceptie, evoluand in situatii de e5ceptie. !l va cunoaste de-a lungul celor cinci canturi, cu titluri semni icative '&7n ro# pentr-un gal#en&, &Raz#unarea&, &9epoata lui 4otoc&, &Inca un pas&, &4arirea&+, #ucuria maririi, dar si amaraciunea caderii. Proiectat pe undalul socio-politic al veacului al X6I-lea, Razvan urca treapta cu treapta spre devenirea sa% este mai intai o iter de "aiduci, apoi o iter in armata leseasca, "atman si in inal domn. /upta impotriva prejudecatilor epocii, constituie principalul element al con lictului dramatic de esenta estica si psi"ologica, adaugandu-se celui social. Pe masura des asurarii actiunii, con lictul social '#oieri-popor-domn+ ramane in um#ra, conturandu-se din ce in ce mai sustinut cel psi"ologic, personajel devenind mai comple5e si mai individualizate. Piesa apeleaza la o serie de conventii si teme cunoscute cititorului din literatura romantica anterioara. :asim ast el, in piesa, tema saracului im#ogatit din intamplare care re uza #ogatia, a stapanului devenit ro#ul ro#ului sau, a celui umil si dispretuit care se ridica datorita meritelor sale proprii, a raz#unarii prin #unatate, etc. Pentru

descrierea si realizarea scenica a acestor situatii dramatice romantice, autorul utilizeaza procedee retorice, in general declamative si #azate pe e5agerari, pe o viziune "iper#olica a realitatii. 7nul dintre cele mai recvente procedee este &repetitia&, cu diversele ei variante% repetitia unui cuvant '&caci tu, tu ai ost pricina...&+, a unui grup de cuvinte la inceputul unei sintagme sau propozitii dintr-un sir de acelasi el '&9ici un sprijin, nici un reazam, nici un scut...&+, repetitia unui cuvant prin unul sau mai multe sinonime '&Si-l intinde, si-l anina, si-l agata.&+ sau reluarea unui cuvant de la s arsitul unui vers la inceputul urmatorului. Razvan, personajul principal, este construit in viziune populara, ca un luptator legendar pentru dreptate, su erinta personala topindu-se in razvratirea sociala. Ca erou romantic, el este structurat contradictoriu, inzestrat cu calitati de e5ceptie, de care este constient dar neputincios in a irmarea lor, apasat de prejudecatile ce-i ignora virtutile. $st el, el este generos, modest, are sentimentul responsa#ilitatii, dragoste de semeni, sete de li#ertate, dezapro#are ata de stapanitorii "aini pe care ii uraste, are spiritul datoriei, o iu#ire patimasa pentru 6idra, si un patriotism ier#inte '&,ie paine cat de rea;2ot mai dulce mi se pare;Cand o stiu din tara mea<&+= sla#iciunea pentru putere si marire, su# in luenta 6idrei, duc la caderea ulgeretoare cu sentimentul in erioritatii rasiale '&2igan<...2igan<...&+. Hasdeu im#ogateste literatura romana cu un personaj eminin de re erinta, re lecand ideile inaintate ale autorului. 6idra este un personaj comple5, viguros, o emeie voluntara, am#itioasa, cu gustul maririi. $partinand neamului &acelui groaznec #ar#at;Care numai c-o-mvancire patru domni a rasturnat& ea in runta energic prejudecatile sociale si de rasa. Celelalte personaje sunt impartite in doua &ta#ere& opuse, pe principul antitezei romantice. $st el S#ierea, :anea, Basota sunt ro#ii averii, ai autoritatii eudale su#ordonata marilor lati undiari= iar la polul opus se a la luptatorii pentru li#ertate sociala, omenie, demnitate.