BARIERE N CALEA UNEI BUNE COMUNICRI

Comunicarea nu are loc ntr-un mediu steril, omogen i protejat, ci, dimpotriv, ntr-un mediu
ncrcat de influene dintre cele mai diverse: de la influenele naturale la cele sociale i culturale, de la cele
individuale la cele de grup i de mas, de la cele tehnice i organizatorice la cele logice i lingvistice, de la
cele obiective la cele subiective etc. Aceste influene merg de la simpla ntrziere sau cosmetizare a
informaiei, pn la completa denaturare sau chiar pierderea definitiv a acesteia.
Pentru omul contemporan, asupra cruia presiunea informaional este din ce n ce mai puternic,
cunoaterea i contracararea factorilor, care genereaz influenarea negativ a comunicrii, reprezint o
cerin major. Considerat printre cele mai importante aptitudini, aptitudinea de comunicare cuprinde i o
componenta care ine de capacitatea de a proteja comunicarea de influenele negative.
Unii autori din domeniul tiinelor comunicrii grupeaz factorii care influeneaz negativ
comunicarea sub denumirea de bariere de comunicare (Samuel C. Certo, Niki Stanton), alii sub denumirea
de zgomot (Shanon-Weaver, Denis McQuail). ntruct majoritatea autorilor au adoptat termenul de bariere
de comunicare, voi utiliza i eu aceasta accepiune.
Modele de analiz a barierelor de comunicare. Potrivit lui Samuel C. Certo, barierele de comunicare
sunt factori care micoreaz probabilitatea unei comunicri de succes. Autorul distinge dou categorii de
bariere de comunicare: macrobariere si microbariere. Macrobarierele de comunicare sunt legate, n
principal, de mediul de comunicare i de lumea mai larg n care are loc comunicarea. Autorul enumer
urmtoarele macrobariere de comunicare: nevoia sporit de informaii, nevoia de informaii din ce n ce mai
complexe, contextul utilizrii i altor limbi n comunicare, n afara celei oficiale, nevoia constant de a nva
concepte noi. Microbarierele de comunicare sunt legate, n principal, de elemente cum ar fi comunicarea
mesajului, sursa si destinaia. n rndul acestora autorul identific: punctul de vedere al sursei privind
destinaia, interferena mesajelor, punctul de vedere al destinatarului privind sursa, percepia, cuvintele cu
mai multe semnificatii.
Mai putin riguroas este prezentarea barierelor de comunicare de ctre Niki Stanton. Acesta enumer
o serie de bariere, toate nscriindu-se, dup modelul lui Certo, n categoria microbarierelor, de unde se
desprinde concluzia c este preocupat n mod deosebit de intimitatea procesului de comunicare i mai puin
de contextul acesteia. Barierele de comunicare enumerate de Niki Stanton sunt urmtoarele: diferene de
percepie, concluzii grbite, stereotipii, lipsa de cunoatere, lipsa de interes, dificulti de exprimare, emoii,
personalitatea.

Acelai tip de orientare, preponderent spre mecanismul intern al comunicrii, gsim i la Ionel
Dumbrav, care enumer urmtoarele bariere de comunicare: tendina de a auzi numai ceea ce ne-am
obinuit s auzim, ignorarea informaiilor n dezacord cu ceea ce cunoatem, evaluarea prin criterii subiective
a sursei obiective, perceperea diferit a mesajelor funcie de situaia concret i de presiunea mediului asupra
sa, nelegerea de ctre diferite persoane n sensuri diferite a acelorai cuvinte, folosirea neadecvat a
elementelor procesului de comunicare, incapacitatea de stpnire a emoiilor, discernerea insuficient a
mesajelor relevante de cele cu semnificaie irelevant sau nul.
n lucrarea ABC-ul comunicrii manageriale, Monica Voicu si Costache Rusu apreciaz c barierele
n procesul de comunicare reprezint orice lucru care reduce fidelitatea sau eficiena transferului de mesaj i
prezint un tabel al barierelor de comunicare. Astfel:
1.

Barierele de limbaj au drept cauze: aceleai cuvinte au sensuri diferite pentru diferite

persoane, cel ce vorbete i cel ce ascult se pot deosebi ca pregtire i experien, starea emoional a
receptorului poate deforma ce el aude, ideile preconcepute i rutina influeneaz receptivitatea, dificulti de
exprimare, utilizarea unor cuvinte sau expresii confuze.
2.

Barierele de mediu au drept cauze: un climat de munc necorespunztor, folosirea de supori

informaionali necorespunztori, diferenele ntre pregtirea emitorului i receptorului.

3. Barierele datorate poziiei emitorului sau receptorului au drept cauze: imaginea pe care o are
emitorul i receptorul despre sine i despre receptor, caracterizarea diferit a situaiei n care are loc
comunicarea de ctre emitor i receptor, sentimentele i inteniile cu care interlocutorii particip la
comunicare.
4.

Barierele de concepie au drept cauze: existena presupunerilor, exprimarea cu stngcie a

mesajului de ctre emitor, lipsa de atenie n receptarea mesajului, concluzii grbite asupra coninutului
mesajului, lipsa de interes a receptorului fa de mesaj, rutina n procesul de comunicare.
Interesante pentru studiul barierelor de comunicare sunt i observaiile fcute asupra contextului
comunicrii de ctre Vasile Marin n lucrarea Comunicarea n administraia public sub titlul Determinri
n construcia comunicrii. Analiznd statutul celui care iniiaz i conduce procesul de comunicare, autorul
prezint dou tipuri de bariere de comunicare: capcane n comunicare i erori logice de comunicare.
Potrivit autorului, principalele capcane n comunicare sunt: capcana sprijinului vizual, capcana
religioas, capcana etnic i rasial, capcana sexologic. Ct privete erorile logice, prezint urmtoarele
erori tipice: analogia greit, dilema vinoviei, generalizarea pripit, ntrebarea aluziv, opinia neautorizat,
compromisul slab, eroarea post-factum, eroarea tiprit, realitatea trunchiat. Scopul emitentului este de a
convinge interlocutorul (receptorul), astfel nct erorile de mai sus pot fi fcute cu intenie sau fr intenie.
Dac ele sunt fcute cu intenie, atunci ele nu sunt, practic, bariere de comunicare, dac i-au atins scopul.
2

Dac, ns, nu sunt fcute cu intenie, atunci semnificaia mesajului difer de cea intenionat de emitent i
ele devin bariere de comunicare.
Caracterizarea principalelor bariere de comunicare. Msuri de contracarare a acestora. Barierele
de comunicare nu acioneaz izolat, unele de altele. n procesul comunicrii barierele de comunicare se
succed, se ntreptrund, se influeneaz reciproc, de regul se nsumeaz, iar n anumite combinaii pot duce
la distorsionarea grav a informaiei ori la prejudicierea sau chiar blocarea comunicrii. Termenul zgomot,
utilizat de unii autori pentru a denumi ansamblul barierelor de comunicare, este expresia acestui efect
combinat, care este perceput ca un factor general de diminuare a capacitii de comunicare. Analiznd, ns,
barierele de comunicare pe tipuri i componente, putem descoperi soluiile optime de diminuare a efectelor
lor duntoare, pentru a asigura un mediu comunicaional stabil si optim.
Macrobarierele de comunicare. Asa cum afirma Samuel C. Certo, macrobarierele de comunicare
sunt factori care mpiedica succesul comunicarii ntr-un proces general de comunicare. Cu o caracterizare
mai larga, macrobarierele de comunicare sunt acei factori care acioneaz asupra ansamblului procesului de
comunicare, oarecum din afara lui. Specificul acestor factori este acela c ei nu intervin direct n structura
comunicrii, fiind de alt natur dect materialul comunicrii, care este informaia propriu-zis. Tocmai de
aceea aceste bariere pot fi denumite i bariere contextuale.
O prima categorie de macrobariere este cea a macrobarierelor tehnico-economice. Caracteristica
acestora este aceea c ele acioneaz din interiorul mediului n care are loc comunicarea. Astfel, nevoia
sporit de informaii, deci creterea volumului acestora, ca urmare a creterii nivelului i complexitii vieii
social-culturale, vine, la un moment dat, n contradicie cu capacitatea de operare a reelelor de informaii,
dar i cu capacitatea de absorbie a acestora de ctre actorii comunicrii: sursa i receptorul. Solutia
contracarrii acestei bariere este selectarea informatiilor n funcie de importana lor, precum i distribuirea
lor numai spre receptorii absolut interesai de ele. Totodat, se impune alegerea redundanei optime a
informaiei, chiar dac folosirea mai multor semne dect ar fi necesar pentru receptare ar prea o i mai mare
ncrcare a canalelor de comunicare.
n ce privete complexitatea tot mai mare a informaiilor, ea ine tot de contextul social-cultural.
Informatizarea si matematizarea proceselor economico-sociale, ncorporarea tot mai accentuat a noilor
descoperiri tiinifice n viaa social implic inevitabil o cretere a complexitii materialului necesar a fi
comunicat, fapt care, de asemenea, poate determina reducerea capacitii de preluare a acestei complexiti
de ctre sistemele de comunicare. Soluiile contracarrii acestei macrobariere pot fi gsite pe dou direcii
convergente: pe de o parte, simplificarea la maxim a procesului de comunicare i selectarea receptorilor n
funcie de capacitatea de nelegere, iar pe de alt parte, apropierea receptorilor de complexitate, printr-o
permanenta pregatire tiinific.
3

Un caz aparte este cel al nivelului de dezvoltare economica. El se constituie ca macrobarier de

comunicare n mod deosebit n comunicarea extern, ntre diferite organizaii, dar i n cea internaional.
Nivelele de dezvoltare economic diferite ale unor organizaii, state sau regiuni sunt factori care frneaz
dezvoltarea, ntre acestea, a unei comunicri eficiente. Fiecare dintre prile participante la proces are un alt
sistem de canale de comunicare, un alt model al categoriilor i codurilor, chiar un alt obiect al comunicrii.
Dincolo de diferenele lingvistice, care pot fi atenuate printr-o buna organizare a transferului de semnificaii,
rmn diferenele tehnologice, operaionale, conceptuale care fac, uneori, aproape imposibil angrenarea
eficient a sistemelor informaionale. Dificultile prin care trec, n prezent, rile care ader la structurile
europene i euroatlantice se datoreaz, n bun msur, i barierelor de comunicare determinate de nivelele
diferite de dezvoltare economic. Acest domeniu este cel mai greu de abordat n termenii soluiilor de
contracarare. Apropierea nivelurilor de dezvoltare economic este un deziderat de foarte lung durat, fr
realizri spectaculoase pe termen scurt. Cu toate acestea, pe plan internaional se iau anumite msuri, n
special pe linia apropierii modelelor i sistemelor de comunicare. n acest scop, tarile dezvoltate, ca i
organizaiile internaionale, investesc sume considerabile, att n modernizarea infrastructurilor de
comunicare, ct i n introducerea, n sistemele educaionale din rile rmase n urm, a noilor concepte i
modele de comunicare.
A doua categorie de macrobariere este cea denumit generic, macrobarierele culturale. Contextul
cultural are o semnificaie major pentru determinarea eficienei comunicrii. Jean-Claude Abric observa
faptul c n sens strict, microcultura unei organizaii, a unei instituii, a unui grup social dat determin
moduri de comunicare i un sistem de interaciuni care poate fi n totalitate specific, altfel spus care poate fi
neles i aplicat exclusiv n acest context limitat. n sens larg, fiecare dintre noi tie din propria experien c
tentativa de a comunica cu interlocutori aparinnd altei culturi - n lipsa unor mijloace potrivite de codare i
decodare a informaiei transmise poate fi un demers de o dificultate extrem. Probleme majore apar i n
ceea ce privete diferenele religioase. Se tie c diferitele doctrine religioase privilegiaz anumite simboluri,
semnificaii, comportamente, atitudini si practici care trec dincolo de experiena religioas, n experiena
practic, inclusiv n cea de comunicare. De aceea, comunicarea ntre indivizi sau grupuri umane cu
apartenene religioase diferite este pus, uneori, n dificultate. Sunt de notorietate dificultile actuale ale
guvernului francez privind implementarea unei norme legale care interzice folosirea simbolurilor religioase
n coli i instituii publice. La toate acestea se adaug diferenieri legate de obiceiuri, tradiii, mentaliti
ncorporate n sisteme diferite de moral i coduri etice diferite.
O macrobarier cultural unanim recunoscut este bariera lingvistic. Comunicarea, ndeosebi n
organizaiile multietnice, este puternic afectat de diferenele lingvistice dintre membrii acestor organizaii.
Se tie, deja, c n tentativa unui mare numr de ceteni romni de a gsi locuri de munc n rile
dezvoltate, prima barier este necunoaterea limbii oficiale a rii respective. Aceasta, ntruct prima grij a
4

managerilor firmelor angajatoare este aceea de a putea comunica cu angajatul. La nivelul comunicarii dintre
organizaii, bariera este mai uor de contracarat, prin pregtirea special a unor interprei. La nivelul intern al
organizaiilor, ns, nici timpul i nici resursele organizaiei nu permit folosirea interpretului. Iat i cteva
msuri generale de contracarare a macrobarierelor culturale n comunicare:
Dezvoltarea unor actiuni de cunoatere reciproc a culturilor aflate n relaie de comunicare;
Identificarea acelor obiceiuri, mentaliti, reguli de conduit ale partenerilor de comunicare care au
semnificaie pentru comunicare;
Respectarea credinei religioase a fiecrui partener fr nici o discriminare. Sunt contraproductive
att discriminarea negativ (interdicia, blamarea, opresiunea, obligarea), ct si discriminarea pozitiv
(stimularea diferenei, ncurajarea prozelitismului, acordarea de bonificaii pe criterii religioase etc.);
Pregatirea minuioas a canalelor de interpretare n situaia derulrii unor acte de comunicare ntre
grupuri umane sau indivizi care folosesc limbi diferite. ncercarea unor psihologi de a utiliza limba
partenerului de dialog n condiiile cunoaterii aproximative a acesteia este contraproductiv i poate
determina pierderi nsemnate n nelegerea reciproc.
Sunt mai puin tratate n literatura de specialitate macrobarierele social-politice. Neglijarea influenei
acestora asupra comunicrii ar fi, ns, o greeal, n condiiile n care apar destul de des dificulti majore de
comunicare provocate de acestea. Este suficient s evideniem dificultile de comunicare ntr-un grup uman
n care membrii acesteia aparin sau sunt simpatizanii unor partide politice aflate n raporturi de opoziie.
Cnd aceti membri au, n respectivele partide, i funcii de conducere, prpastia comunicrii este i mai
evident, cu toate recomandrile celor care susin c simpatiile politice pot fi eludate. Contracararea
barierelor social-politice este aproape la fel de grea ca si cea a barierelor tehnico-economice si dependenta de
ele. Ea nseamna actualizarea permanenta a legislatiei, deschidere internationala, asistenta interna si
internationala pentru segmentele defavorizate ale societatii, iar n plan politic maturizarea clasei politice,
schimbarea mesajului politic, din unul distructiv n unul constructiv, asimilarea regulilor jocului politic intern
si international.
Microbarierele de comunicare. Considerate de Samuel C. Certo factori care mpiedica succesul
comunicarii ntr-un proces specific de comunicare, microbarierele de comunicare pot fi denumite si bariere
de proces, ele actionnd din intimitatea procesului, pe componentele si fazele acestuia. Literatura de
specialitate consacra cea mai mare importanta acestui tip de bariere de comunicare. Fiind relative la un
proces care poate fi izolat i analizat pe pri, acest tip de bariere pare mai uor de conceptualizat i msurat.
Analiza continutului si semnificatiei acestor bariere se face tinnd cont de componentele procesului de
comunicare (sursa, canal, receptor) si relatiile dintre ele.
1. Microbariere ale sursei de comunicare. Microbarierele-capcane (Vasile Marin) se exprim ca
inabiliti ale sursei de a elimina din comunicare expresii si atitudini cu impact negativ asupra perceptiei
5

corecte a mesajului. Capcanele apar ca rezultat al unei slabe pregtiri nemijlocite a sursei pentru actul de
comunicare. Asemenea capcane pot aprea mai ales n comunicarea oral, unde impactul este imediat i de
mare anvergur, afectnd nu numai relaia direct surs-receptor, ci i relatia dintre membrii grupului
participant la comunicare. Astfel de capcane sunt prezente i n comunicarea scris, cu efecte mai puin
accentuate, ns. Evitarea unor capcane de acest gen se face prin pregtirea temeinic a sursei de comunicare,
ndeosebi n domeniul artei de a comunica. Ct privete capcana sprijinului vizual, autorul observ ca
sprijinul pe imagini are efect numai daca acestea au legtur direct i imediat cu coninutul mesajului i fac
parte, ndeobste, din cultura receptorului. Abundena de imagine poate fi mai duntoare ca absena acesteia.
n condiiile dezvoltrii explozive a mijloacelor moderne de comunicare si imagine, unii folosesc cu orice
pre asemenea mijloace, nu neaprat pentru creterea eficienei comunicrii, ci pentru a fi n pas cu moda.
Vasile Marin vorbeste si de natura acestui tip de capcana n intimitatea procesului de comunicare. Autorul
vorbeste de unitatea dintre imagine si continutul comunicarii, precum si de justa masura a actului de ilustrare
a cuvntului cu imagine: Exagerarea n ilustrarea vizuala conduce la diluarea coninutului util al
comunicarii.
O alta categorie de bariere ale sursei sunt cele psihologice care au drept caracteristici: dificultile de
exprimare, emoiile sau personalitatea - la Niki Stanton, incapacitatea de stapnire a emoiilor - la Ionel
Dumbrav, dificultile de exprimare, imaginea de sine, sentimentele - la Monica Voicu. Caracterul
manipulativ, amorul propriu exagerat, spiritul posesiv, dictatorial sunt aspecte ale personalitii pomenite
deja, care tin de mentalitate. De importanta deosebita, din perspectiva psihologica, este imaginea de sine.
Jean- Claude Abric prezinta doua componente ale imaginii de sine: eul intim si eul public. Eul intim este
exprimat ca imagine pe care individul si-o face despre sine, despre fortele si slabiciunile sale, despre
adevrata sa competen, despre caracteristicile personale, iar cel public este imaginea despre sine pe care
o oferim celorlali i care poate fi radical diferit de imaginea intim. Autorul consider c n orice situaie
de interaciune, individul se va comporta n funcie de ceea ce crede c este i de ceea ce vrea s par.
10 PROPOZIII CARE UCID

SFATURI PENTRU O BUN

COMUNICAREA

COMUNICARE

1. Este imposibil!

1. Nu vorbii n timp ce altul vorbete.

2. Credei c nu am ce face?

2. Destindei interlocutorul.

3. Aceasta nu v privete!

3. Ascultai i artai c suntei dispus la

4. Nu aceasta este problema!

ascultare

5. De ct timp suntei la noi?

4. ndepartati toate perturbarile.

6. Aceasta este problema dumneavoastr!

5.

7. N-am timp, venii mai trziu!

interlocutorului.

Nu-l

judecai,

punei-v

locul

8. Descurcai-v!

6. Rbdare! Nu v grbii!

9. Aceasta n-am hotrt-o eu!

7. Stpnii-v!

10. Aa e peste tot!

8. Nu va lasati coplesit de critici sau de

agresiuni.
9. Punei problemele n mod constructiv.
10. Nu ntrerupei brutal.

O problema special, din punct de vedere psihologic, este aceea a dificultatilor de exprimare. Nu toate
dificultatile de exprimare au cauze psihologice. Unii oameni au blocaje de vorbire sau dificultati de pronunie
cauzate de stri psihice, alii de configuraii anatomofiziologice. De regul, aceste dificulti sunt sesizabile
relativ uor. Unele influeneaz comunicarea, n sensul distorsionrii sunetelor care formeaz mesajul
(modificarea pronuniei anumitor litere), altele determin un anumit comportament al receptorului, care este
abtut de la semnificaia propriu-zis a mesajului, ntruct i atrag atenia asemenea dificulti (ticuri verbale,
gesturi reflexe care nsoesc pronunia, onomatopee repetate n comunicarea oral; locuri comune, limbaj
de lemn, expresii sau construcii argumentative ilare n comunicarea scris). Dificultile de exprimare
sunt mai importante ca bariere n comunicarea oral i se manifest mai accentuat atunci cnd sursa i
receptorul nu sunt n contact nemijlocit. Trecerea celor cu dificulti de oralitate n planul al doilea al
comunicrii, perfecionarea permanent a personalului prin studii de logic i gramatic, consilierea
psihologic i lingvistic a celor depistai cu dificulti sunt numai cteva dintre msurile care pot diminua
influena barierelor psihologice asupra comunicrii.
De mare importan n studierea microbarierelor sursei este cunoaterea barierelor lingvistice si
culturale. Orice act de comunicare are loc ntr-un mediu cultural determinat. Din punctul de vedere al sursei,
el presupune utilizarea unei limbi si a unui sistem de semne si simboluri, integrarea comunicarii ntr-o
matrice culturala determinata, precum si luarea n considerare a unui anumit nivel de instrucie cultural.
Comunicm ntr-o limb oficial sau ntr-o limb de circulaie internaional, n limba literar sau n dialect,
jargon, argou. Comunicm n limbaj tehnic, filosofic, medical, informatic. Comunicam la nivelul simtului
comun sau la nivel academic. Toate acestea presupun, pentru sursa comunicarii, o anumita competen de
comunicare. n utilizarea limbii literare, greelile de ortografie sau de punctuaie, dezacordurile de gen,
numr i caz, interpretarea eronat a semnificaiei unor termeni i folosirea lor cu sens impropriu etc. sunt
bariere care pot distorsiona serios comunicarea.
Tot de barierele culturale ine i nivelul general de instrucie cultural i de educaie al sursei
comunicrii. Mai ales n managementul administrativ acest tip de barier este evident. Gasim n posturi de
decizie administrativ oameni cu o cultura precar, ale cror mijloace culturale de comunicare sunt cantonate
n derizoriu, n banalitate sau n zona argoului de mahala. Adesea, n comunicarea verbala, asemenea limbaj
7

este asociat si cu un comportament nonverbal de comunicare din acelasi registru. Rezultatul nu poate fi dect
o deteriorare a relatiei de comunicare, fie ca rezultat al incapacitatii de adaptare a receptorului, fie ca urmare
a discreditarii sursei, sub aspectul seriozitatii si credibilitatii.
Microbariere ale receptorului comunicarii manageriale. Una dintre funciile de baz ale comunicrii
este influentarea receptorului de a accepta si a aplica decizii, dispozitii, norme si valori. Pentru realizarea
acestei functii, receptorul trebuie sa fie situat n anumite mprejurari favorabile: sa primeasca mesajul, acesta
sa fie nteles corect, sa fie acceptat, sa fie interesant pentru receptor, sa fie accesibil abilitatilor si capacitatii
de executie a receptorului, receptorul sa nu fie mpiedicat, voit sau ntmplator, sa recepteze, sa nteleaga si
sa actioneze etc. Cu toate acestea, n comunicarea reala, n contextul receptarii apar numeroase dificultati,
numite, aici, microbariere ale receptorului. Toate aceste bariere au ceva comun: ele provin din starea
psihologica a receptorului, fie ca este vorba de o stare permanenta, tinnd de caracter, personalitate,
obisnuinte, fie ca este vorba de o stare ocazionala, tinnd de oboseala psihica, stres, interes etc. Indiferent
daca sunt permanente sau ocazionale, barierele psihologice influenteaza receptarea mesajului n mai multe
moduri caracteristice:
Stabilirea unei ordini de prioritate a informatiilor din mesaj, alta dect cea intentionata de sursa;
Eludarea unor informatii considerate de receptor ca neinteresante, nesemnificative, n dezacord cu
ceea ce stie etc.;
Pierderi neintentionate din continutul mesajului, pe fondul stresului, al oboselii;
Raspuns inadecvat la mesaj, ca urmare a intereselor, stereotipiilor, caracterului, personalitatii sau
obisnuintelor receptorului.
2. Microbariere comune, ale sursei si receptorului. Asa cum subliniaza Samuel C. Certo,
comunicarea de succes se refera la un proces de comunicare interpersonala n care informatia pe care sursa
intentioneaza sa o mprteasc destinatarului este identic semnificaiei pe care o decodeaz destinatarul
din mesajul transmis. n mod evident, comunicarea de insucces apare cnd identitatea lipsete. Cele mai
severe microbariere de comunicare, care distrug aceast identitate, sunt cele care privesc relaia dintre surs
si receptor. Ele se exprim ca diferene ntre surs si receptor, care afecteaz comunicarea. n cel mai nalt
grad i preocup pe specialiti diferena de semnificaie dat cuvintelor. n limba romn, ca i n oricare alt
limb, exista numeroase cuvinte polisemantice ca i numeroase situaii de utilizare, care schimb complet
semnificaia acestora.
Bariere de natura diferentelor culturale apar si atunci cnd partenerii de comunicare au o instructie
culturala diferita sau apartin unor structuri culturale diferite. Comunicarea academica presupune parteneri cu
pregatire academica. Atunci cnd unul dintre parteneri nu are aceasta pregatire, cel cu pregatire superioara
trebuie sa utilizeze un registru de cuvinte accesibil celui cu pregatire inferioara. Altfel comunicarea este
viciata sau chiar blocata. Se nteleg foarte bine pe teme de specialitate medicii ntre ei, inginerii ntre ei, dar
8

apar sigur dificultati atunci cnd asemenea teme sunt abordate n relatia cu parteneri de dialog de alta
specialitate. Tocmai de aceea este recomandabil s evitam punerea n discuie a problemelor noastre
profesionale n relaia cu cei de alt specialitate. Este recomandabil, moral si practic, sa nu ne dam cu
parerea n probleme care nu sunt de competena noastr tiinific.
Revenind la punctul de vedere al lui Samuel C. Certo, acesta pare deosebit de sugestiv prin
explicatiile pe care acesta le furnizeaza. Autorul observa ca oamenii vorbesc despre un subiect, de regula, n
mod diferit cu semenii lor pe care-i considera informati, n raport cu semenii pe care-i considera neinformati.
Destinatarul poate sesiza atitudinea sursei, fapt care blocheaza adesea o comunicare de succes. Despre
punctul de vedere al receptorului, autorul spune ca daca destinatarul considera ca sursa are o credibilitate
mica n domeniul n care face comunicarea, destinatarul poate sa filtreze o mare parte a mesajului sursei si sa
acorde o mica atentie mesajului primit. Pentru eliminarea acestor puncte de vedere sau cel putin pentru
apropierea lor, partenerii de comunicare trebuie sa se accepte reciproc. Vasile Marin explica n ce consta
acceptul comunicarii: el este determinat n primul rnd de dorinta partenerilor de a-si oferi prilej de
reciproca definire a relatiilor lor, fiecare cautnd sa nteleaga substanta si temeinicia relatiei care i uneste
precum si natura diferentierilor si particularitatilor acesteia. Samuel C. Certo recomanda receptorilor sa
ramna mereu deschii n raport cu oamenii cu care comunica si sa fie atenti sa nu transmita nici o atitudine
negativa prin comportamentul lor de comunicare, iar n calitate de receptori, le recomanda sa ncerce sa ia n
considerare valoarea mesajului pe care l primesc fara sa tina cont de atitudinile personale pe care le au fata
de sursa. Multe idei valoroase se vor pierde spune autorul daca ei vor permite ca mesajele pe care le
primesc sa fie influentate de sentimentele personale. Diferentele de interes sunt microbariere de comunicare
ce intervin ntre sursa si receptor ca urmare a importantei pe care o da fiecare partener mesajului comunicat
sau ca urmare a unor interese reciproce. n primul caz, sursa poate exagera importanta mesajului transmis sau
poate privilegia o anumita latura a acestuia, n functie de propriile interese. La rndul sau, receptorul poate fi
lipsit de interes fata de un anumit mesaj, l poate ignora sau trata cu superficialitate. E n zadar sa vorbesti
celui ce nu vrea sa te asculte, spunea M. Eminescu; Diderot spunea ca cei mai cumpliti surzi sunt cei care
nu vor sa auda, iar Seneca preciza ca nu trebuie sa vorbesti dect cui vrea sa te asculte. Recomandarea
marelui savant Nicolae Iorga suna astfel: nainte de a discuta cu cineva, sa te informezi daca nu cumva are
un interes sa fie de alta parere. Atunci nu-ti mai strica vorba degeaba. n cel de-al doilea caz, fie sursa are un
interes special n raport cu receptorul (de exemplu, obtinerea votului acestuia n alegeri, atragerea lui ntr-o
activitate sau grup de interese, convingerea lui de a cumpara un anumit produs, distragerea atentiei de la
anumite aspecte pe care sursa vrea sa le ascunda etc.), fie receptorul manifesta un interes anume n raport cu
sursa (obtinerea unor foloase, exprimarea atasamentului, ascunderea propriilor limite sau defecte etc
Se poate spune, n concluzie, ca sursa si receptorul nu sunt nici pe departe componente neutre ale
procesului de comunicare; oameni fiind, cu o anumita zestre intelectual, cu interese, stereotipii si
9

prejudeci, cu simpatii si antipatii, ei influeneaz procesul de comunicare, iar barierele datorate relaiilor
dintre ei sunt semnificative. Calea fundamentala de prevenire i nlturare a acestor bariere este cunoaterea
reciproc. Cu ct partenerii de comunicare se cunosc mai bine, cu att prejudecile se diminueaz, iar
capacitatea de a ocoli sau eluda sensibilitile celuilalt crete. Denis McQuail reine aprecierea unui
cercettor american, Wagner, cu privire la cunoasterea reciproca a partenerilor: Orice fel de comunicare
presupune o acordare reciproca ntre comunicator si destinatarul comunicarii. Aceasta relatie se stabileste
prin mpartasirea experientei celuilalt n termenii timpului interior prin experienta apartenenei
comuneNoi, cei care comunicm unul cu cellalt, nseamn, aadar, participare simultan a partenerilor
la dimensiuni diferite ale timpului exterior si interior ntr-un cuvnt, nseamn a crete mpreun, a
coevolua. Acest adevar privete toate tipurile de comunicare.
3. Microbariere ale canalului de comunicare. ntelegem prin canal de comunicare totalitatea
mijloacelor tehnice, logice si culturale prin care se asigura transmiterea mesajelor ntre doi parteneri de
comunicare i cuprinde: sistemele de transmisie-receptie; sistemele de transport; sistemele de codificaredecodificare.
Analiza microbarierelor dependente de canalul de comunicare presupune luarea n considerare a
acestor componente si a caracteristicilor lor eseniale. Cu excepia comunicrii orale fa-n fa, toate
celelalte modaliti de comunicare implic utilizarea unor mijloace tehnice de comunicare, de la cel mai
simplu (creionul si hrtia sau semnalele luminoase) pn la cele mai complexe (cum ar fi satelitii de
comunicare sau INTERNETul). De calitatea acestor mijloace, de nivelul lor de dezvoltare tehnic depinde n
mare msur eficiena comunicrii. De fiecare data cnd apar defectiuni la mijloacele tehnice de comunicare
sau inabilitati n utilizarea acestora, apar barierele tehnice de comunicare. ntre cele doua uniti de
comunicare pot aprea numeroase alte perturbri ale mesajului, cauzate de influenele mediului prin care se
transport mesajul. Alegerea corect a mijloacelor tehnice de comunicare, asigurarea functionarii permanente
a acestora la parametri optimi, actualizarea permanent a nivelului tehnic al lor, n pas cu noutatile tehnicostiintifice, reprezint modalitile cele mai bune de diminuare a influentei barierelor tehnice de comunicare.
O problema de mare finete n analiza barierelor de comunicare proprii canalului este aceea a
microbarierelor ce apar n procesul de codificare si decodificare a mesajelor. Apar situaii de viciere a
comunicarii sau chiar de blocare a acesteia. Printre acestea enumeram:
- insuficienta cunoastere de catre parteneri a masurii n care celalalt stapneste sistemul de coduri pe
care intentioneaza sa-l utilizeze. Un mesaj transmis ntr-o limba pe care receptorul n-o cunoaste este un mesaj
ratat; folosirea, n comunicare, a unor termeni de specialitate inaccesibili receptorului duce, de asemenea, la
blocarea comunicarii; eliberarea unui permis de conducere auto unei persoane care nu cunoaste semnificatia
semnelor de circulatie este o eroare care pune n pericol grav pe participantii la traficul rutier, inclusiv pe
persoana care obtine permisul n asemenea conditii;
10

- codificarea defectuoasa. O asemenea dificultate apare mai ales n comunicarea scrisa, atunci cnd
codificatorul nu cunoaste si nu respect regulile gramaticale de scriere a propoziiilor i a frazelor, semnele
de ortografie si de punctuatie, ceea ce poate duce n eroare receptorul.
Este cunoscut faptul ca o singura virgula pusa n locuri diferite poate schimba radical semnificatia
comunicarii, ca n exemplul: Omul trece, puntea cade-n apa / Omul trece puntea, cade-n apa. n
comunicarea oral, pronunarea cu o anumit cursivitate, fr pauze sesizabile, a unor cuvinte alturate, poate
crea confuzii. Este sugestiv pentru comunicarea oral ghicitoarea romneasca: Doi olteni trecura podul
nainte si-napoi trecura doi. Cti olteni trecur podul nainte i-napoi? n oralitate, grupul de cuvinte trecura
doi poate fi interpretat si cu semnificatia trecu Radoi, unde Radoi este nume specific oltenesc. n primul
caz, rspunsul este: doi; n al doilea caz, raspunsul este: unu. Receptorul este pus n dificultate, dac nu vede
textul scris.
Iat recomandrile lui J.C. Abric, n legtur cu calitatea codului: Calitatea unui act de comunicare
depinde n mare msur de calitatea i pertinena codului utilizat, care va fi cu att mai eficient, cu ct va fi
mai adaptat la natura informaiei vehiculate, la finalitatea situaiei i la caracteristicile actorilor implicai. Se
poate spune ca pentru orice comunicare exista un cod optim acela care permite cea mai buna ntelegere a
mesajului transmis. Apoi, codul trebuie elaborat totdeauna n functie de receptor. ntr-o situatie de
comunicare viznd transmiterea sau schimbul de informatii, codul utilizat va fi cu att mai perfrmant, cu ct
va fi mai putin ambiguu. Polisemia, ambiguitatea codului sunt ntotdeauna sursele unor dificultati de
comunicare. Pentru a asigura eficienta maxima a comunicarii, n unele mprejurari, concomitent cu sau
nainte de transmiterea mesajului se pun la dispozitia receptorului si instructiuni de utilizare a sistemelor de
coduri. Asemenea instructiuni apar n comunicarile stiintifice, n tratate si manuale de specialitate, n
pachetele de SOFT pentru mijloacele informatice, prin definirea prealabila a unor termeni sau semne utilizate
sau ca documente de sine stttoare, cum este codul rutier sau codurile folosite la criptarea si decriptarea
informatiilor cu caracter secret. Exista, de asemenea, reguli nescrise, stabilite pentru utilizarea unor coduri de
comunicare n grupurile mici: echipe de munca, echipe sportive, grupuri de prieteni etc. De gradul de precizie
a acestor instructiuni, de capacitatea lor de a cuprinde ct mai multe situatii de utilizare a codului pe care-l
nsotesc depinde calitatea comunicarii. Ele, nsa, trebuie sa mai ndeplineasca o calitate: usurinta n utilizare,
n memorare, capacitatea de a reda cu ct mai mare fidelitate semnificatia semnelor utilizate, iar pentru cele
secrete, dificultatea maxima de a fi descifrate de catre adversari.
Microbarierele canalului cuprind i microbarierele de zgomot. Literatura de specialitate le consacra
un loc aparte. Jean Lohisse definete zgomotul ca perturbri aleatoare care pot deforma sau altera
informaia Putem imagina o list a acestor perturbri: zgomotul funcional al aparaturii de transmisierecepie; zgomotele produse de fenomene ale naturii, sub form de parazii sau perturbri sonore, luminoase,
11

de confort etc.; zgomotul specific comunicrii ntr-un public aleatoriu, preocupat de altceva; bruiajele
naturale sau artificiale, neintenionate sau intenionate .
Dup cum se observ, unele zgomote sunt de natura tehnica, altele de natura umana; unele sunt
intentionate, altele neintentionate. Protectia mpotriva acestora se face potrivit naturii lor, astfel: alegerea
canalului de comunicare potrivit, n functie de natura mesajului; folosirea de mijloace de comunicare
performante, cu mare fidelitate; luarea unor masuri de protectie fata de bruiajul intentionat; evitarea
comunicarii cu un public ostil si indiferent sau n prezenta acestuia; folosirea unui coeficient optim de
redundanta pentru receptarea corecta a mesajului.
Din prezentarea barierelor de comunicare rezulta o mare interferen a acestora. De altfel,
comunicarea are loc ntr-un mediu comunicaional complex, n care factorii favorizani i cei defavorizani
coexist i i modific permanent locul i importana. Se poate vorbi, n termenii utilizai de specialistii n
antropologia comunicarii, de un sistem global de comunicare. Acest system este gndit ca o constructie
comuna, n complementaritate, opozitii, contradictii, n ambiguitati de orice fel, rod al unei ordini
negociate ntre actori si mediul social. Prin urmare, comunicarea nu are loc doar ntr-un mediu social ca loc
al ntlnirii, ci ca factor de constituire a semnificatiilor, astfel nct nu poate fi neglijat nici intenionalitatea i
sensurile date mesajului de actorii comunicrii, dar nici influena exercitat asupra acestora de mediul social,
ca mediu productor de cultur.

BIBLIOGRAFIE:

1.

Abric, Jean-Claude, Psihologia comunicarii, Teorii si metode, Editura Polirom, Iai, 2002.

2.

Certo, Samuel C., Managementul modern, Editura Teora, Bucureti, 2002

3.

Dumbrav, Ionel, Management general, Editura Fundatiei Romnia de Mine, Bucuresti,

2000

4.

Jean Lohisse, Comunicarea, De la transmiterea mecanica la interactiune, Editura Polirom,

Iai, 2000

5.

Marin, Vasile, Comunicarea n administratia publica, Fundatia Dacia, Bucureti, 2002

6.

McQuail, Denis, Comunicarea, Editura Institutul European, Bucureti, 1999

7.

Stanton, Niki, Comunicarea, Societatea Stiin & Tehnic, Bucureti, 1995

8.

Voicu, Monica, Rusu, Costache, ABC-ul comunicarii manageriale, Editura Danubius,

Braila, 1998

Realizat de Stejerean Nicu, pt. cursul Managementul

Educaional European
12