MATERIA:MANAGEMENTUL PROIECTELOR CHIRITA ALEXANDRU SORIN ANUL I
BARIERE N CALEA UNEI BUNE COMUNICRI
Comunicarea nu are loc ntr-un mediu steril, omogen i protejat, ci, dimpotriv, ntr-unmediu ncrcat de infl uene dintre cele mai diverse: de la infl uenele naturale la cele sociale i culturale, de la cele individuale la cele de grup i de mas, de la cele tehnice i organizatorice lacele logice i lingvistice, de la cele obiective la cele subiective etc. Aceste infl uene merg de lasimpla ntrziere sau cosmetizare a informaiei, pn la completa denaturare sau chiar pierdereadefinitiv a acesteia.Pentru omul contemporan, asupra cruia presiunea informaional este din ce n ce mai p u t e r n i c , c u n o a t e re a i c o n t r a c a r a re a f a c t o r i l o r , c a re g e n e re a z i n fl u e n a re a n e g a t i v a comunicrii, reprezint o cerin major. Considerat printre cele mai importante aptitudini,a p t i t u d i n e a d e c o m u n i c a re c u p r i n d e i o c o m p o n e n t a c a re i n e d e c a p a c i t a t e a d e a p ro t e j a comunicarea de influenele negative.Unii autori din domeniul tiinelor comunicrii grupeaz factorii care influeneaz negativcomunicarea sub denumirea de bariere de comunicare (Samuel C. Certo, Niki Stanton), alii sub denumirea de zgomot (Shanon-Weaver, Denis McQuail). ntruct majoritatea autorilor auadoptat termenul de bariere de comunicare, voi utiliza i eu aceasta accepiune. Modele de analiz a barierelor de comunicare. Potrivit lui Samuel C. Certo, barierele decomunicare sunt factori care micoreaz probabilitatea unei comunicri de succes. Autoruldistinge dou categorii de bariere de comunicare: macrobariere si microbariere. Macrobarierelede comunicare sunt legate, n principal, de mediul de comunicare i de lumea mai larg n careare loc comunicarea. Autorul enumer urmtoarele macrobariere de comunicare: nevoia sporitde informaii, nevoia de informaii din ce n ce mai complexe, contextul utilizrii i altor limbi ncomunicare, n afara celei oficiale, nevoia constant de a nva concepte noi. Microbarierele decomunicare sunt legate, n principal, de elemente cum ar fi comunicarea mesajului, sursa sidestinaia. n rndul acestora autorul identifi c: punctul de vedere al sursei privind destinaia,interferena mesajelor, punctul de vedere al destinatarului privind sursa, percepia, cuvintele cumai multe semnificatii.Mai putin riguroas este prezentarea barierelor de comunicare de ctre Niki Stanton.Ac e s t a e n u m e r o s e r i e d e b a r i e re , t o a t e n s c r i i n d u - s e , d u p m o d e l u l l u i C e r t o , n c a t e g o r i a microbarierelor, de unde se desprinde concluzia c este preocupat n mod deosebit de intimidate
procesului de comunicare i mai puin de contextul acesteia. Barierele de comunicare
enumeratede Niki Stanton sunt urmtoarele: diferene de percepie, concluzii grbite, stereotipii, lipsa decunoatere, lipsa de interes, dificulti de exprimare, emoii, personalitatea.Acelai tip de orientare, preponderent spre mecanismul intern al comunicrii, gsim i laIonel Dumbrav, care enumer urmtoarele bariere de comunicare: tendina de a auzi numai ceeace ne-am obinuit s auzim, ignorarea informaiilor n dezacord cu ceea ce cunoatem, evaluarea prin criterii subiective a sursei obiective, perceperea diferit a mesajelor funcie de situaiaconcret i de presiunea mediului asupra sa, nelegerea de ctre diferite persoane n sensurid i f e r i t e a a c e l o r a i c u v i n t e , f o l o s i r e a n e a d e c v a t a e l e m e n t e l o r p r o c e s u l u i d e c o m u n i c a r e , incapacitatea de stpnire a emoiilor, discernerea insuficient a mesajelor relevante de cele cusemnificaie irelevant sau nul.n lucrarea ABC-ul comunicrii manageriale, Monica Voicu si Costache Rusu apreciazc b a r i e r e l e n p r o c e s u l d e c o m u n i c a r e r e p r e z i n t o r i c e l u c r u c a r e r e d u c e f i d e l i t a t e a s a u eficiena transferului de mesaj i prezint un tabel al barierelor de comunicare. Astfel:1.Barierele de limbaj au drept cauze: aceleai cuvinte au sensuri diferite pentru diferite p e r s o a n e , c e l c e v o r b e t e i c e l c e a s c u l t s e p o t d e o s e b i c a p r e g t i r e i e x p e r i e n , s t a r e a emoional a receptorului poate deforma ce el aude, ideile preconcepute i rutina influeneazreceptivitatea, dificulti de exprimare, utilizarea unor cuvinte sau expresii confuze.2.Barierele de mediu au drept cauze: un climat de munc necorespunztor, folosirea desupori informaionali necorespunztori, diferenele ntre pregtirea emitorului i receptorului.3. Barierele datorate poziiei emitorului sau receptorului au drept cauze: imaginea pecare o are emitorul i receptorul despre sine i despre receptor, caracterizarea diferit a situaiei n c a r e a r e l o c c o m u n i c a r e a d e c t r e e m i t o r i r e c e p t o r , s e n t i m e n t e l e i i n t e n i i l e c u c a r e interlocutorii particip la comunicare.4 . B a r i e r e l e d e c o n c e p i e a u d r e p t c a u z e : e x i s t e n a p r e s u p u n e r i l o r , e x p r i m a r e a c u stngcie a mesajului de ctre emitor, lipsa de atenie n receptarea mesajului, concluzii grbiteasupra coninutului mesajului, lipsa de interes a receptorului fa de mesaj, rutina n procesul decomunicare.Interesante pentru studiul barierelor de comunicare sunt i observaiile fcute asuprac o n t e x t u l u i c o m u n i c r i i d e c t r e Vas i l e M a r i n n l u c r a r e a C o m u n i c a r e a n a d m i n i s t r a i a public sub titlul Determinri n construcia comunicrii. Analiznd statutul celui care iniiaz
Limbajul trupului și comunicarea non-verbală: Cum să vă înțelegeți mai bine pe voi înșivă și pe ceilalți datorită psihologiei și neuroștiinței limbajului corporal