d c u a e n r p o e i a n p s d u t e

Universitatea de Stat de Medicin i Farmacie Nicolae Testemianu

Catedra de Filosofie i Bioetic

Ursu Dumitru

Bariere i clivaje n comunicarea interpersonal, profesional , intercultural. Etic eta n diferite culturi.

Referat la tiinele Comportamentului al studentului gr.1103 ,

Coordonator tiinific: dr. n filos., conf. univ.,

A. Eanu

!.Bariere i clivaje n comunicare

Chiin u ! "013

Comunicarea nu are loc ntr#un mediu steril, omogen $i prote%at, ci, dimpotriv , ntr#un mediu nc rcat de influen&e dintre cele mai diverse: de la influen&ele naturale la cele sociale $i culturale, de la cele individuale la cele de grup $i de mas , de la cele tehnice $i organi'atorice lacele logice $i lingvistice, de la cele o(iective la cele su(iective etc. Aceste influen&e merg de la simpla nt)r'iere sau cosmeti'are a informa&iei, p)n la completa denaturare sau chiar pierderea definitiv a acesteia. *entru omul contemporan, asupra c ruia presiunea informa&ional este din ce n ce maiputernic ,cunoa$terea $i contracararea factorilor, care generea' influen&area negativ acomunic rii, repre'int o cerin& ma%or . Considerat printre cele mai importante aptitudini,aptitudinea de comunicare cuprinde $i o componenta care &ine de capacitatea de a prote%a comunicarea de influen&ele negative.+nii autori din domeniul $tiin&elor comunic rii grupea' factorii care influen&ea' negativ comunicarea su( denumirea de ,(ariere de comunicare -.amuel C. Certo, /i0i .tanton1, al&ii su( denumirea de ,'gomot -.hanon# 2eaver, 3enis 4c5uail1. 6ntruc)t ma%oritatea autorilor au adoptat termenul de (ariere de comunicare, voi utili'a $i eu aceasta accep&iune. Asadar, n comunicare, intervin diverse o(stacole i anume: a.(ariere fi'ice -distanta, spaiul17 (.(ariere sociale -concepii diferite despre viata, .cheaunele diferit17 c.(ariere gnoseologice -insuficiente ale e8perientei, volum precar de cunoatere, de'voltarea redusa a g)ndirii17 d.(ariere socio#psihologice -o(iceiuri, tradiii, pre%udecai17 .au, dup o alta clasificare: a. (ariere geografice -distanta n spaiu17 v. (ariere istorice -informaia este invers proporionala cu timpul care desparte un anumit eveniment de comunicarea despre el17 c. (ariere statalo#politice -n funcie de regimul politic care nu permite circulaia informaiei pe o scara mai larga17 s. (ariere economice -lipsa mi%loacelor financiare17 e. (ariere tehnice -lipsa tehnicii care sa accelere'e circulaia informaiei17 g. (ariere lingvistice -sla(a cunoatere a lim(ilor str ine17 g. (ariere psihologice -particularit ile percepiei, memoriei, convingerilor, precum i a celorlalte caracteristici ce in de personalitate17 g. (ariere de re'onanta -informaia nu corespunde ntotdeauna nevoilor individului, nu intra n 9re'onanta cu acestea1. .e o(serva ca e8ista o multitudine de factori care pot sa se transforme in 9(ariere in calea comunicarii.

/ic0i .tanton considera ca 9individualitatea noastra este principala (ariera in calea comunicarii. *rin aceasta afirmaie, consideram ca autorul se refera n primul r)nd, la faptul ca adultul : spre deose(ire de copil : se 9osifica n pre%udec ile -angoasele1 sale. 3iferenele de percepie sunt, dup opinia lui .tan ton, doar r d cina altor (ariere de comunicare: 94odul n care noi privim lumea este influenat de e8perientele noastre anterioare, astfel ca persoane de diferite v)rste, naionalit i, culturi, educaie, ocupaie, se8, temperamente etc. vor avea alte percepii i vor recepta situaiile n mod diferit;"<. El crede, de asemenea, ca lipsa de cunoatere -cunotine reduse1, lipsa de interes, lipsa de ncredere, dificult ile de e8primare, emotivitatea, personalitatea puternica a emi torului i a receptorului -9ciocnirea personalit ilor1, condiiile de comunicare pot constitui (ariere n calea comunic rii. .a ne ndreptam atenia asupra c)torva dintre ele. Cri'a ideii de o(iectivitate n cunoatere determina o ndoiala cu privire la posi(ilitatea comunic rii. *entru ca aceasta ndoiala sa dispar , ar tre(ui sa e8iste un lim(a% universal neutru care sa mi%loceasc traducerea unor lim(a%e n altele, ceea ce, practic, este imposi(il. *entru a se reali'a o comunicare, tre(uie sa e8iste un lim(a% = cod comun, dar lim(a%ul : dup cum am reliefat mai sus -la structura comunic rii1 : nu nseamna voca(ular. .unt situaii c)nd e8ista un voca(ular comun, dar lim(a%ul este diferit. Comunicarea va fi, n acest ca', incompleta sau imposi(ila. *e de alta parte, putem nt)lni un voca(ular diferit, dar un lim(a% comun. Comunicarea devine incompleta sau la limita, imposi(ila sau este ntreinuta ilu'ia comunic rii, nefiind contienti'ata diferena dintre lim(a% i voca(ular. *rin urmare, dificultatea comunic rii tine de marea diversitate a lim(a%elor;3<. Coninutul semantic al lim(a%ului tine, la r)ndul sau, de ori'ontul cultural al vor(itorului, iar acesta de ori'ontul sau de viata. *rin ori'ont de viata nelegem totalitatea e8perientelor unui individ -grup uman1 circumscrise sistemului de tre(uine i mi%loacelor de satisfacere a acestuia, sistem determinat de locul individului sau grupului n structura grupata a societ ii, precum i de locul acesteia n cadrul civili'aiei umane. >n funcie de natura lim(a%ului, a concepiilor despre lume -?2ashington1, a ori'ontului cultural sau ori'ontului de viata, actul comunic rii difera de la un individ la altul. Comunicarea se reali'ea' foarte rar sau nu se reali'ea' niciodat atunci c)nd e8ista convingerea ca alte ori'onturi culturale sunt nesemnificative sau chiar inferioare -elitismul, euro centrismul, panamericanismul, panslavismul, rasismul1 sau datorita convingerilor ca actuala diversitate economico#politica, socio#profesionala, etnici culturala a lumii este fie o stare eterna a lumii, de nedep it, fie de pasi(ila prin strategii de tip imperialist. Accidentele de comunicare in de competenta lingvistica a vor(itorilor sau : n ca'uri mai grave : de st rile patologice, precum i de cliva%ele culturale, care duc la relativism n comunicare.

@ineneles ,cele doua cau'e de (a'a ce duc la eec n comunicare -le#am de'voltat anterior1 sunt: omnipre'enta 'gomotului -a se vedea modelul comunic rii de la .hannon i 2eaver, pag. A0 i ne coincidenta dintre codul transmi torului i cel al receptorului. Repetam, n ciuda credinei inoculate de scoal , potrivit c reia cuvintele au un neles, ele sunt, de fapt, lipsite de vreo semnificaie intrinseca -a se vedea caracterul ar(itrar al semnului lingvistic comentat anterior, la structura comunic rii, pag. B0#BC1. 6n ciuda e8istentei unui voca(ular comun, nu e8ista un lim(a% comun, de aceea de multe ori dialogul dintre doi interlocutori se reali'ea' ca un 9dialog al sur'ilor n planul semanticii. El va nsemna un prile% de conflict n planul pragmaticii -de e8emplu, n procesul de relaii pu(lice, n aceasta situaie, coordonata de comunicare va (loca cealalt coordonata importanta, pe cea de management1 i un prile% de disconfort n plan psihologic. .ituaia ideala a comunic rii presupune aceleai tehnici de pro(lemati'are i aceeai organi'are mentala. Astfel de situaii poate pot fi nt)lnite n la(oratoarele tiinifice din cadrul acelorai scoli de g)ndire -unde instrucia este relativ identica1, n comunit ile nchise, unde ori'ontul vieii are o mare continuitate n timp, ceea ce determina continuitatea i omogenitatea ori'ontului cultural. Relativitatea comunic rii nu tine numai de incompetenta lingvistica, ci i de o cau'a mai ad)nca, i anume, de natura cunoaterii. Dimitele comunic rii se manifesta i n comunicarea dintre orice grupuri umane, etnice, clase sociale, socioprofesionale, partide politice, se8e, generaii etc. Cum este posi(ila comunicarea c)nd e8ista lim(i diferite, paradigme diferite, n lipsa unui lim(a% neutruE *rin convertire, prin trecerea de la o paradigma la alta a cel putin unuia dintre interlocutori. *aradigmele sunt modele de practica stiintifica. *e (a'a lor, cel ce se instruieste invata sa formule'e si sa re'olve pro(leme noi. Conceptul de paradigma a fost impus in filosofia stiintei de catre Fh. Guhn si el a intrat in ultimii doua'eci de ani in filosofia sociala, in psihologie, sociologie, antropologie. .u(liniam mai sus ca esecul in comunicare e determinat in principal de doua cau'e: necoincidenta codurilor folosite si interventia 'gomotului. *rima deficienta poate fi inlaturata -cel putin partial1, printr#un efort de acomodare, convertire -cum preci'am anterior1, prin familiari'area cu modul de a comunica al interlocutorului. Cat priveste cea de#a doua piedica, sansele de#a o anihila total sunt minime, data fiind omnipre'enta (ruia%ului -macar si numai a celui psihologic, ce supravietuieste chiar si in conditiile in care toate celelalte riscuri de pertur(are fi'ica a semnalelor au fost inlaturate1. Fotusi practica istorica, dar si cea personala a fiecaruia dintre noi, ne sugerea'a o modalitate relativ simpla de a contracara efectele neplacute ale 9'gomotului. 3e pilda, cand avem de transmis cuiva la telefon un nume important, insotim rostirea cuvantului in cau'a de enumerarea catorva su(stantive proprii, nume

de persoane foarte cunoscute, din ale caror initiale se compune acesta. Foate aceste su(stantive -a%utatoare1 sunt redundante, adica para'itare, inutileE Evident, nu sunt inutile din moment ce procedeul il a%uta pe interlocutorul nostru sa receptione'e mesa%ul e8act in forma dorita de noi. >n lim(a, redundanta este omnipre'enta si se o(serva ca un nivel mai ridicat al ei se asocia'a, aproape intotdeauna, cu o posi(ilitate sporita de detectare si inlaturate a erorilor. Altfel spus, redundanta contri(uie la detectarea si corectarea erorilor de transmisie. +n plus de redundanta asigura un plus de siguranta in transmiterea intocmai a mesa%ului. >nteresante pentru studiul (arierelor de comunicare sunt $i o(serva&iile f cute asupra conte8tului comunic rii de c tre Hasile 4arin n lucrarea ,Comunicarea n administra&ia pu(lic su( titlul ,3etermin ri n construc&ia comunic rii. Anali')nd statutul celui care ini&ia' procesul de comunicare, autorul pre'int comunicare $i ,erori logice de comunicare. *otrivit autorului, principalele capcane n comunicare sunt: capcana spri%inului vi'ual, capcana religioas , capcana etnic $i rasial , capcana se8ologic . C)t prive$te erorile logice, pre'int urm toarele erori tipice: analogia gre$it , dilema vinov &iei, generali'area pripit , ntre(area alu'iv , opinia neautori'at , compromisul sla(, eroarea post#factum, eroarea tip rit , realitatea trunchiat . .copul emitentului este de a convinge interlocutorul -receptorul1, astfel nct erorile de mai sus pot fi f cute cu inten&ie sau f r inten&ie. 3ac ele sunt f cute cu inten&ie, atunci ele nu sunt, practic, (ariere de comunicare, dac $i#au atins scopul. 3ac , ns , nu sunt f cute cu inten&ie, atunci semnifica&ia mesa%ului difer de cea inten&ionat de emitent $i ele devin (ariere de comunicare. Caracteri"area principalelor #ariere de comunicare. Msuri de contracarare a acestora. @arierele de comunicare nu ac&ionea' i'olat, unele de altele. 6n procesul comunic rii (arierele de comunicare se succed, se ntrep trund, se influen&ea' reciproc, de regul se nsumea' , iar n anumite com(ina&ii pot duce la distorsionarea grav a informa&iei ori la pre%udicierea sau chiar (locarea comunic rii. Fermenul ,'gomot, utili'at de unii autori pentru a denumi ansam(lul (arierelor de comunicare, este e8presia acestui efect com(inat, care este perceput ca un factor general de diminuare a capacit &ii de comunicare. Anali')nd, ns , (arierele de comunicare pe tipuri $i componente, putem descoperi solu&iile optime de diminuare a efectelor lor d un toare, pentru a asigura un mediu comunica&ional sta(il si optim. dou $i conduce tipuri de (ariere de comunicare: ,capcane n

Macrobarierele de comunicare. Asa cum afirma .amuel C. Certo, ,macro(arierele de comunicare sunt factori care mpiedica succesul comunicarii ntr#un proces general de comunicare. Cu o caracteri'are mai larga, macro(arierele de comunicare sunt acei factori care ac&ionea' asupra ansam(lului procesului de comunicare, oarecum din afara lui. .pecificul acestor factori este acela c ei nu intervin direct n structura comunic rii, fiind de alt natur dec)t materialul comunic rii, care este informa&ia propriu#'is . Focmai de aceea aceste (ariere pot fi denumite $i (ariere conte8tuale. I prima categorie de macro(ariere este cea a macro(arierelor tehnico#economice. Caracteristica acestora este aceea c ele ac&ionea' din interiorul mediului n care are loc comunicarea. Astfel, nevoia sporit de informa&ii, deci cre$terea volumului acestora, ca urmare a cre$terii nivelului $i comple8it &ii vie&ii social#culturale, vine, la un moment dat, n contradic&ie cu capacitatea de operare a re&elelor de informa&ii, dar $i cu capacitatea de a(sor(&ie a acestora de c tre actorii comunic rii: sursa $i receptorul. .olutia contracar rii acestei (ariere este selectarea informatiilor n func&ie de importan&a lor, precum $i distri(uirea lor numai spre receptorii a(solut interesa&i de ele. Fotodat , se impune alegerea redundan&ei optime a informa&iei, chiar dac folosirea mai multor semne dec)t ar fi necesar pentru receptare ar p rea o $i mai mare nc rcare a canalelor de comunicare. 6n ce prive$te comple8itatea tot mai mare a informa&iilor, ea &ine tot de conte8tul social#cultural. >nformati'area si matemati'area proceselor economico#sociale, ncorporarea tot mai accentuat a noilor descoperiri $tiin&ifice n via&a social implic inevita(il o cre$tere a comple8it &ii materialului necesar a fi comunicat, fapt care, de asemenea, poate determina reducerea capacit &ii de preluare a acestei comple8it &i de c tre sistemele de comunicare. .olu&iile contracar rii acestei macro(ariere pot fi g site pe dou direc&ii convergente: pe de o parte, simplificarea la ma8im a procesului de comunicare $i selectarea receptorilor n func&ie de capacitatea de n&elegere, iar pe de alt receptorilor de comple8itate, printr#o permanenta pregatire $tiin&ific . +n ca' aparte este cel al nivelului de de'voltare economica. El se constituie ca macro(arier de comunicare n mod deose(it n comunicarea e8tern , ntre diferite organi'a&ii, dar $i n cea interna&ional . /ivelele de de'voltare economic diferite ale unor organi'a&ii, state sau regiuni sunt factori care fr)nea' de'voltarea, ntre acestea, a unei comunic ri eficiente. Jiecare dintre p r&ile participante la proces are un alt sistem de canale de comunicare, un alt model al categoriilor $i codurilor, chiar un alt o(iect al comunic rii. 3incolo de diferen&ele lingvistice, care pot fi atenuate printr#o (una organi'are a transferului de semnifica&ii, r m)n diferen&ele tehnologice, opera&ionale, conceptuale care fac, uneori, aproape imposi(il angrenarea eficient a sistemelor informa&ionale. 3ificult &ile prin care trec, n pre'ent, & rile care ader la structurile europene $i euroatlantice se datorea' , n (un m sur , $i (arierelor de comunicare determinate de nivelele diferite de de'voltare parte, apropierea

economic . Acest domeniu este cel mai greu de a(ordat n termenii solu&iilor de contracarare. Apropierea nivelurilor de de'voltare economic este un de'iderat de foarte lung durat , f r reali' ri spectaculoase pe termen scurt. Cu toate acestea, pe plan interna&ional se iau anumite m suri, n special pe linia apropierii modelelor $i sistemelor de comunicare. 6n acest scop, tarile de'voltate, ca $i organi'a&iile interna&ionale, investesc sume considera(ile, at)t n moderni'area infrastructurilor de comunicare, c)t $i n introducerea, n sistemele educa&ionale din & rile r mase n urm , a noilor concepte $i modele de comunicare. A doua categorie de macro(ariere este cea denumit generic, macro(arierele culturale. Conte8tul cultural are o semnifica&ie ma%or pentru determinarea eficien&ei comunic rii. Kean#Claude A(ric o(serva faptul c ,n sens strict, microcultura unei organi'a&ii, a unei institu&ii, a unui grup social dat determin moduri de comunicare $i un sistem de interac&iuni care poate fi n totalitate specific, altfel spus care poate fi n&eles $i aplicat e8clusiv n acest conte8t limitat. 6n sens larg, fiecare dintre noi $tie din propria e8perien& c tentativa de a comunica cu interlocutori apar&in)nd altei culturi # n lipsa unor mi%loace potrivite de codare $i decodare a informa&iei transmise : poate fi un demers de o dificultate e8trem . *ro(leme ma%ore apar $i n ceea ce prive$te diferen&ele religioase. .e $tie c diferitele doctrine religioase privilegia' anumite sim(oluri, semnifica&ii, comportamente, atitudini si practici care trec dincolo de e8perien&a religioas , n e8perien&a practic , inclusiv n cea de comunicare. 3e aceea, comunicarea ntre indivi'i sau grupuri umane cu apartenen&e religioase diferite este pus , uneori, n dificultate. .unt de notorietate dificult &ile actuale ale guvernului france' privind implementarea unei norme legale care inter'ice folosirea sim(olurilor religioase n $coli $i institu&ii pu(lice. Da toate acestea se adaug diferen&ieri legate de o(iceiuri, tradi&ii, mentalit &i ncorporate n sisteme diferite de moral $i coduri etice diferite. I macro(arier cultural unanim recunoscut este (ariera lingvistic . Comunicarea, ndeose(i n organi'a&iile multietnice, este puternic afectat de diferen&ele lingvistice dintre mem(rii acestor organi'a&ii. .e $tie, de%a, c n tentativa unui mare num r de cet &eni rom)ni de a g si locuri de munc n & rile de'voltate, prima (arier este necunoa$terea lim(ii oficiale a & rii respective. Aceasta, ntruc)t prima gri% a managerilor firmelor anga%atoare este aceea de a putea comunica cu anga%atul. Da nivelul comunicarii dintre organi'a&ii, (ariera este mai u$or de contracarat, prin preg tirea special a unor interpre&i. Da nivelul intern al organi'a&iilor, ns , nici timpul $i nici resursele organi'a&iei nu permit folosirea interpretului. >at $i c)teva m suri generale de contracarare a macro(arierelor culturale n comunicare: L 3e'voltarea unor actiuni de cunoa$tere reciproc a culturilor aflate n rela&ie de comunicare7 L >dentificarea acelor o(iceiuri, mentalit &i, reguli de conduit ale partenerilor de comunicare

care au semnifica&ie pentru comunicare7 L Respectarea credin&ei religioase a fiec rui partener f r contraproductive at)t discriminarea negativ criterii religioase etc.17 L *regatirea minu&ioas a canalelor de interpretare n situa&ia derul rii unor acte de comunicare ntre grupuri umane sau indivi'i care folosesc lim(i diferite. 6ncercarea unor psihologi de a utili'a lim(a partenerului de dialog n condi&iile cunoa$terii apro8imative a acesteia este contraproductiv $i poate determina pierderi nsemnate n n&elegerea reciproc . .unt mai pu&in tratate n literatura de specialitate macro(arierele social#politice. /egli%area influen&ei acestora asupra comunic rii ar fi, ns , o gre$eal , n condi&iile n care apar destul de des dificult &i ma%ore de comunicare provocate de acestea. Este suficient s eviden&iem dificult &ile de comunicare ntr#un grup uman n care mem(rii acesteia apar&in sau sunt simpati'an&ii unor partide politice aflate n raporturi de opo'i&ie. C)nd ace$ti mem(ri au, n respectivele partide, $i func&ii de conducere, pr pastia comunic rii este $i mai evident , cu toate recomand rile celor care sus&in c simpatiile politice pot fi eludate. Contracararea (arierelor social#politice este aproape la fel de grea ca si cea a (arierelor tehnico#economice si dependenta de ele. Ea nseamna actuali'area permanenta a legislatiei, deschidere internationala, asistenta interna si internationala pentru segmentele defavori'ate ale societatii, iar n plan politic maturi'area clasei politice, schim(area mesa%ului politic, din unul distructiv n unul constructiv, asimilarea regulilor %ocului politic intern si international. Microbarierele de comunicare. Considerate de .amuel C. Certo ,factori care mpiedica succesul comunicarii ntr#un proces specific de comunicare, micro(arierele de comunicare pot fi denumite si (ariere de proces, ele action)nd din intimitatea procesului, pe componentele si fa'ele acestuia. Diteratura de specialitate consacra cea mai mare importanta acestui tip de (ariere de comunicare. Jiind relative la un proces care poate fi i'olat $i anali'at pe p r&i, acest tip de (ariere pare mai u$or de conceptuali'at $i m surat. Anali'a continutului si semnificatiei acestor (ariere se face tin)nd cont de componentele procesului de comunicare -sursa, canal, receptor1 si relatiile dintre ele. 1. Microbariere ale sursei de comunicare. 4icro(arierele#capcane -Hasile 4arin1 se e8prim ca ina(ilit &i ale sursei de a elimina din comunicare e8presii si atitudini cu impact negativ asupra perceptiei corecte a mesa%ului. Capcanele apar ca re'ultat al unei sla(e preg tiri nemi%locite a sursei pentru actul de comunicare. Asemenea capcane pot ap rea mai ales n comunicarea oral , unde impactul este imediat $i de mare anvergur , afect)nd nu numai rela&ia direct surs #receptor, ci $i relatia dintre mem(rii grupului participant la comunicare. Astfel de capcane sunt pre'ente $i n comunicarea nici o discriminare. .unt -interdic&ia, (lamarea, opresiunea, o(ligarea1, c)t si

discriminarea po'itiv -stimularea diferen&ei, ncura%area pro'elitismului, acordarea de (onifica&ii pe

scris , cu efecte mai pu&in accentuate, ns . Evitarea unor capcane de acest gen se face prin preg tirea temeinic a sursei de comunicare, ndeose(i n domeniul artei de a comunica. C)t prive$te capcana spri%inului vi'ual, autorul o(serv ca spri%inul pe imagini are efect numai daca acestea au leg tur direct $i imediat cu con&inutul mesa%ului $i fac parte, ndeo(ste, din cultura receptorului. A(unden&a de imagine poate fi mai d un toare ca a(sen&a acesteia. 6n condi&iile de'volt rii e8plo'ive a mi%loacelor moderne de comunicare si imagine, unii folosesc cu orice pre& asemenea mi%loace, nu neap rat pentru cre$terea eficien&ei comunic rii, ci pentru a fi n pas cu moda. Hasile 4arin vor(este si de natura acestui tip de capcana n intimitatea procesului de comunicare. Autorul vor(este de unitatea dintre imagine si continutul comunicarii, precum si de %usta masura a actului de ilustrare a cuv)ntului cu imagine: ,E8agerarea n ilustrarea vi'uala conduce la diluarea con&inutului util al comunicarii. I alta categorie de (ariere ale sursei sunt cele psihologice care au drept caracteristici: dificult &ile de e8primare, emo&iile sau personalitatea # la /i0i .tanton, incapacitatea de stap)nire a emo&iilor # la >onel 3um(rav , dificult &ile de e8primare, imaginea de sine, sentimentele # la 4onica Hoicu. Caracterul manipulativ, amorul propriu e8agerat, spiritul posesiv, dictatorial sunt aspecte ale personalit &ii pomenite de%a, care tin de mentalitate. 3e importanta deose(ita, din perspectiva psihologica, este imaginea de sine. Kean# Claude A(ric pre'inta doua componente ale imaginii de sine: eul intim si eul pu(lic. Eul intim este e8primat ca ,imagine pe care individul si#o face despre sine, despre fortele si sla(iciunile sale, despre adev rata sa competen& , despre caracteristicile personale, iar cel pu(lic este ,imaginea despre sine pe care o oferim celorlal&i $i care poate fi radical diferit de imaginea intim . Autorul consider c ,n orice situa&ie de interac&iune, individul se va comporta n func&ie de ceea ce crede c este $i de ceea ce vrea s par . 10 *RI*IM>N>> CARE ,+C>3 CI4+/>CAREA 1. Este imposi(ilP ". Crede&i c nu am ce faceE 3. Aceasta nu v prive$teP C. /u aceasta este pro(lemaP Q. 3e c)t timp sunte&i la noiE
R. Aceasta este pro(lema dumneavoastr P

.JAF+R> *E/FR+ I @+/O CI4+/>CARE 1. /u vor(i&i n timp ce altul vor(e$te. ". 3estinde&i interlocutorul. 3. Asculta&i $i ar ta&i c ascultare C. 6ndepartati toate pertur(arile. Q. /u#l %udeca&i, pune&i#v n locul interlocutorului. R. R (dareP /u v gr (i&iP A. .t p)ni&i#v P S. /u va lasati coplesit de critici sau de sunte&i dispus la

A. /#am timp, veni&i mai t)r'iuP S. 3escurca&i#v P B. Aceasta n#am hot r)t#o euP 10. A$a e peste totP

agresiuni. B. *une&i pro(lemele n mod constructiv. 10. /u ntrerupe&i (rutal. I pro(lema special , din punct de vedere psihologic, este aceea a dificultatilor de e8primare. /u toate dificultatile de e8primare au cau'e psihologice. +nii oameni au (loca%e de vor(ire sau dificultati de pronun&ie cau'ate de st ri psihice, al&ii de configura&ii anatomofi'iologice. 3e regul , aceste dificult &i sunt sesi'a(ile relativ u$or. +nele influen&ea' comunicarea, n sensul distorsion rii sunetelor care formea' mesa%ul -modificarea pronun&iei anumitor litere1, altele determin un anumit comportament al receptorului, care este a( tut de la semnifica&ia propriu#'is a mesa%ului, ntruc)t i atrag aten&ia asemenea dificult &i -ticuri ver(ale, gesturi refle8e care nso&esc pronun&ia, onomatopee repetate : n comunicarea oral 7 locuri comune, lim(a% ,de lemn, e8presii sau construc&ii argumentative ilare : n comunicarea scris 1. 3ificult &ile de e8primare sunt mai importante ca (ariere n comunicarea oral $i se manifest mai accentuat atunci c)nd sursa $i receptorul nu sunt n contact nemi%locit. Frecerea celor cu dificult &i de oralitate n planul al doilea al comunic rii, perfec&ionarea permanent a personalului prin studii de logic $i gramatic , consilierea psihologic $i lingvistic a celor depista&i cu dificult &i sunt numai c)teva dintre m surile care pot diminua influen&a (arierelor psihologice asupra comunic rii. 3e mare importan& n studierea micro(arierelor sursei este cunoa$terea (arierelor lingvistice si culturale. Irice act de comunicare are loc ntr#un mediu cultural determinat. 3in punctul de vedere al sursei, el presupune utili'area unei lim(i si a unui sistem de semne si sim(oluri, integrarea comunicarii ntr#o matrice culturala determinata, precum si luarea n considerare a unui anumit nivel de instruc&ie cultural . Comunic m ntr#o lim( oficial sau ntr#o lim( de circula&ie interna&ional , n lim(a literar sau n dialect, %argon, argou. Comunic m n lim(a% tehnic, filosofic, medical, informatic. Comunicam la nivelul simtului comun sau la nivel academic. Foate acestea presupun, pentru sursa comunicarii, o anumita competen& de comunicare. 6n utili'area lim(ii literare, gre$elile de ortografie sau de punctua&ie, de'acordurile de gen, num r $i ca', interpretarea eronat a semnifica&iei unor termeni $i folosirea lor cu sens impropriu etc. sunt (ariere care pot distorsiona serios comunicarea. Fot de (arierele culturale &ine $i nivelul general de instruc&ie cultural $i de educa&ie al sursei comunic rii. 4ai ales n managementul administrativ acest tip de (arier este evident. Tasim n posturi de deci'ie administrativ oameni cu o cultura precar , ale c ror mi%loace culturale de comunicare sunt cantonate n deri'oriu, n (analitate sau n 'ona argoului de mahala. Adesea, n comunicarea ver(ala, asemenea lim(a% este asociat si cu un comportament nonver(al de comunicare din acelasi registru.

Re'ultatul nu poate fi dec)t o deteriorare a relatiei de comunicare, fie ca re'ultat al incapacitatii de adaptare a receptorului, fie ca urmare a discreditarii sursei, su( aspectul serio'itatii si credi(ilitatii. Microbariere ale receptorului comunicarii manageriale. +na dintre func&iile de (a' ale comunic rii este influentarea receptorului de a accepta si a aplica deci'ii, dispo'itii, norme si valori. *entru reali'area acestei functii, receptorul tre(uie sa fie situat n anumite mpre%urari favora(ile: sa primeasca mesa%ul, acesta sa fie nteles corect, sa fie acceptat, sa fie interesant pentru receptor, sa fie accesi(il a(ilitatilor si capacitatii de e8ecutie a receptorului, receptorul sa nu fie mpiedicat, voit sau nt)mplator, sa recepte'e, sa nteleaga si sa actione'e etc. Cu toate acestea, n comunicarea reala, n conte8tul receptarii apar numeroase dificultati, numite, aici, micro(ariere ale receptorului. Foate aceste (ariere au ceva comun: ele provin din starea psihologica a receptorului, fie ca este vor(a de o stare permanenta, tinnd de caracter, personalitate, o(isnuinte, fie ca este vor(a de o stare oca'ionala, tin)nd de o(oseala psihica, stres, interes etc. >ndiferent daca sunt permanente sau oca'ionale, (arierele psihologice influentea'a receptarea mesa%ului n mai multe moduri caracteristice: L .ta(ilirea unei ordini de prioritate a informatiilor din mesa%, alta dec)t cea intentionata de sursa7 L Eludarea unor informatii considerate de receptor ca neinteresante, nesemnificative, n de'acord cu ceea ce stie etc.7 L *ierderi neintentionate din continutul mesa%ului, pe fondul stresului, al o(oselii7 L Raspuns inadecvat la mesa%, ca urmare a intereselor, stereotipiilor, caracterului, personalitatii sau o(isnuintelor receptorului. 2. Microbariere comune, ale sursei si receptorului . Asa cum su(linia'a .amuel C. Certo, ,comunicarea de succes se refera la un proces de comunicare interpersonala n care informatia pe care sursa intentionea'a sa o mp rt $easc destinatarului este identic semnifica&iei pe care o decodea' destinatarul din mesa%ul transmis. 6n mod evident, comunicarea de insucces apare c)nd identitatea lipse$te. Cele mai severe micro(ariere de comunicare, care distrug aceast identitate, sunt cele care privesc rela&ia dintre surs si receptor. Ele se e8prim ca diferen&e ntre surs si receptor, care afectea' comunicarea. 6n cel mai nalt grad i preocup pe speciali$ti diferen&a de semnifica&ie dat cuvintelor. 6n lim(a rom)n , ca $i n oricare alt lim( , e8ista numeroase cuvinte polisemantice ca $i numeroase situa&ii de utili'are, care schim( complet semnifica&ia acestora. @ariere de natura diferentelor culturale apar si atunci c)nd partenerii de comunicare au o instructie culturala diferita sau apartin unor structuri culturale diferite. Comunicarea academica presupune parteneri cu pregatire academica. Atunci c)nd unul dintre parteneri nu are aceasta pregatire, cel cu pregatire superioara tre(uie sa utili'e'e un registru de cuvinte accesi(il celui cu pregatire

inferioara. Altfel comunicarea este viciata sau chiar (locata. .e nteleg foarte (ine pe teme de specialitate medicii ntre ei, inginerii ntre ei, dar apar sigur dificultati atunci c)nd asemenea teme sunt a(ordate n relatia cu parteneri de dialog de alta specialitate. Focmai de aceea este recomanda(il s evitam punerea n discu&ie a pro(lemelor noastre profesionale n rela&ia cu cei de alt specialitate. Este recomanda(il, moral si practic, ,sa nu ne dam cu parerea n pro(leme care nu sunt de competen&a noastr $tiin&ific . Revenind la punctul de vedere al lui .amuel C. Certo, acesta pare deose(it de sugestiv prin e8plicatiile pe care acesta le furni'ea'a. Autorul o(serva ca ,oamenii vor(esc despre un su(iect, de regula, n mod diferit cu semenii lor pe care#i considera informati, n raport cu semenii pe care#i considera neinformati. 3estinatarul poate sesi'a atitudinea sursei, fapt care (lochea'a adesea o comunicare de succes. 3espre punctul de vedere al receptorului, autorul spune ca ,daca destinatarul considera ca sursa are o credi(ilitate mica n domeniul n care face comunicarea, destinatarul poate sa filtre'e o mare parte a mesa%ului sursei si sa acorde o mica atentie mesa%ului primit. *entru eliminarea acestor puncte de vedere sau cel putin pentru apropierea lor, partenerii de comunicare tre(uie sa se accepte reciproc. Hasile 4arin e8plica n ce consta acceptul comunicarii: el ,este determinat n primul r)nd de dorinta partenerilor de a#si oferi prile% de reciproca definire a relatiilor lor, fiecare caut)nd sa nteleaga su(stanta si temeinicia relatiei care i uneste precum si natura diferentierilor si particularitatilor acesteia. .amuel C. Certo recomanda receptorilor ,sa ram)na mereu deschi$i n raport cu oamenii cu care comunica si sa fie atenti sa nu transmita nici o atitudine negativa prin comportamentul lor de comunicare, iar n calitate de receptori, le recomanda sa ncerce sa ia n considerare valoarea mesa%ului pe care l primesc fara sa tina cont de atitudinile personale pe care le au fata de sursa. 4ulte idei valoroase se vor pierde : spune autorul : daca ei vor permite ca mesa%ele pe care le primesc sa fie influentate de sentimentele personale. 3iferentele de interes sunt micro(ariere de comunicare ce intervin ntre sursa si receptor ca urmare a importantei pe care o da fiecare partener mesa%ului comunicat sau ca urmare a unor interese reciproce. 6n primul ca', sursa poate e8agera importanta mesa%ului transmis sau poate privilegia o anumita latura a acestuia, n functie de propriile interese. Da r)ndul sau, receptorul poate fi lipsit de interes fata de un anumit mesa%, l poate ignora sau trata cu superficialitate. ,E n 'adar sa vor(esti celui ce nu vrea sa te asculte, spunea 4. Eminescu7 3iderot spunea ca cei mai cumpliti sur'i sunt cei care nu vor sa auda, iar .eneca preci'a ca ,nu tre(uie sa vor(esti dec)t cui vrea sa te asculte. Recomandarea marelui savant /icolae >orga suna astfel: ,6nainte de a discuta cu cineva, sa te informe'i daca nu cumva are un interes sa fie de alta parere. Atunci nu#ti mai strica vor(a degea(a. 6n cel de#al doilea ca', fie sursa are un interes special n raport cu receptorul -de e8emplu, o(tinerea votului acestuia n alegeri, atragerea lui ntr#o activitate sau grup

de interese, convingerea lui de a cumpara un anumit produs, distragerea atentiei de la anumite aspecte pe care sursa vrea sa le ascunda etc.1, fie receptorul manifesta un interes anume n raport cu sursa -o(tinerea unor foloase, e8primarea atasamentului, ascunderea propriilor limite sau defecte etc .e poate spune, n conclu'ie, ca sursa si receptorul nu sunt nici pe departe componente neutre ale procesului de comunicare7 oameni fiind, cu o anumita 'estre intelectual , cu interese, stereotipii si pre%udec &i, cu simpatii si antipatii, ei influen&ea' procesul de comunicare, iar (arierele datorate rela&iilor dintre ei sunt semnificative. Calea fundamentala de prevenire $i nl turare a acestor (ariere este cunoa$terea reciproc . Cu c)t partenerii de comunicare se cunosc mai (ine, cu at)t pre%udec &ile se diminuea' , iar capacitatea de a ocoli sau eluda sensi(ilit &ile celuilalt cre$te. 3enis 4c5uail re&ine aprecierea unui cercet tor american, 2agner, cu privire la cunoasterea reciproca a partenerilor: ,Irice fel de comunicare presupune o acordare reciproca ntre comunicator si destinatarul comunicarii. Aceasta relatie se sta(ileste prin mpartasirea e8perientei celuilalt n termenii timpului interiorU prin e8perienta apartenen&ei comuneUV/oiV, cei care comunic m unul cu cel lalt, nseamn , a$adar, participare simultan a partenerilor la dimensiuni diferite ale timpului e8terior si interior : ntr#un cuv)nt, nseamn a cre$te mpreun , a coevolua. Acest adevar prive$te toate tipurile de comunicare. 3. Microbariere ale canalului de comunicare. 6ntelegem prin canal de comunicare totalitatea mi%loacelor tehnice, logice si culturale prin care se asigura transmiterea mesa%elor ntre doi parteneri de comunicare $i cuprinde: sistemele de transmisie#receptie7 sistemele de transport7 sistemele de codificare#decodificare. Anali'a micro(arierelor dependente de canalul de comunicare presupune luarea n considerare a acestor componente si a caracteristicilor lor esen&iale. Cu e8cep&ia comunic rii orale fa& #n fa& , toate celelalte modalit &i de comunicare implic utili'area unor mi%loace tehnice de comunicare, de la cel mai simplu -creionul si h)rtia sau semnalele luminoase1 p)n la cele mai comple8e -cum ar fi satelitii de comunicare sau >/FER/EFul1. 3e calitatea acestor mi%loace, de nivelul lor de de'voltare tehnic depinde n mare m sur eficien&a comunic rii. 3e fiecare data c)nd apar defectiuni la mi%loacele tehnice de comunicare sau ina(ilitati n utili'area acestora, apar (arierele tehnice de comunicare. 6ntre cele doua unit &i de comunicare pot ap rea numeroase alte pertur( ri ale mesa%ului, cau'ate de influen&ele mediului prin care se transport mesa%ul. Alegerea corect a mi%loacelor tehnice de comunicare, asigurarea functionarii permanente a acestora la parametri optimi, actuali'area permanent a nivelului tehnic al lor, n pas cu noutatile tehnico#stiintifice, repre'int modalit &ile cele mai (une de diminuare a influentei (arierelor tehnice de comunicare. I pro(lema de mare finete n anali'a (arierelor de comunicare proprii canalului este aceea a micro(arierelor ce apar n procesul de codificare si decodificare a mesa%elor. Apar situa&ii de viciere a

comunicarii sau chiar de (locare a acesteia. *rintre acestea enumeram: # insuficienta cunoastere de catre parteneri a masurii n care celalalt stap)neste sistemul de coduri pe care intentionea'a sa#l utili'e'e. +n mesa% transmis ntr#o lim(a pe care receptorul n#o cunoaste este un mesa% ratat7 folosirea, n comunicare, a unor termeni de specialitate inaccesi(ili receptorului duce, de asemenea, la (locarea comunicarii7 eli(erarea unui permis de conducere auto unei persoane care nu cunoaste semnificatia semnelor de circulatie este o eroare care pune n pericol grav pe participantii la traficul rutier, inclusiv pe persoana care o(tine permisul n asemenea conditii7 # codificarea defectuoasa. I asemenea dificultate apare mai ales n comunicarea scrisa, atunci c)nd codificatorul nu cunoaste si nu respect regulile gramaticale de scriere a propo'i&iilor $i a fra'elor, semnele de ortografie si de punctuatie, ceea ce poate duce n eroare receptorul. Este cunoscut faptul ca o singura virgula pusa n locuri diferite poate schim(a radical semnificatia comunicarii, ca n e8emplul: ,Imul trece, puntea cade#n apa = , Imul trece puntea, cade# n apa. 6n comunicarea oral , pronun&area cu o anumit cursivitate, f r pau'e sesi'a(ile, a unor cuvinte al turate, poate crea confu'ii. Este sugestiv pentru comunicarea oral ghicitoarea rom)neasca: ,3oi olteni trecura podul nainte si#napoi trecura doi. C)ti olteni trecur podul nainte $i#napoiE 6n oralitate, grupul de cuvinte ,trecura doi poate fi interpretat si cu semnificatia ,trecu Radoi, unde Radoi este nume specific oltenesc. 6n primul ca', r spunsul este: doi7 n al doilea ca', raspunsul este: unu. Receptorul este pus n dificultate, dac nu vede te8tul scris. >at recomand rile lui K.C. A(ric, n leg tur cu calitatea codului: ,Calitatea unui act de comunicare depinde n mare m sur de calitatea $i pertinen&a codului utili'at, care va fi cu at)t mai eficient, cu c)t va fi mai adaptat la natura informa&iei vehiculate, la finalitatea situa&iei $i la caracteristicile actorilor implica&i. .e poate spune ca pentru orice comunicare e8ista un cod optim : acela care permite cea mai (una ntelegere a mesa%ului transmis. Apoi, codul tre(uie ela(orat totdeauna n functie de receptor. 6ntr#o situatie de comunicare vi'nd transmiterea sau schim(ul de informatii, codul utili'at va fi cu at)t mai perfrmant, cu c)t va fi mai putin am(iguu. *olisemia, am(iguitatea codului sunt ntotdeauna sursele unor dificultati de comunicare. *entru a asigura eficienta ma8ima a comunicarii, n unele mpre%urari, concomitent cu sau nainte de transmiterea mesa%ului se pun la dispo'itia receptorului si instructiuni de utili'are a sistemelor de coduri. Asemenea instructiuni apar n comunicarile stiintifice, n tratate si manuale de specialitate, n pachetele de .IJF pentru mi%loacele informatice, prin definirea preala(ila a unor termeni sau semne utili'ate sau ca documente de sine st t toare, cum este codul rutier sau codurile folosite la criptarea si decriptarea informatiilor cu caracter secret. E8ista, de asemenea, reguli nescrise, sta(ilite pentru utili'area unor coduri de comunicare n grupurile mici: echipe de munca, echipe sportive, grupuri de prieteni etc. 3e gradul de preci'ie a

acestor instructiuni, de capacitatea lor de a cuprinde c)t mai multe situatii de utili'are a codului pe care# l nsotesc depinde calitatea comunicarii. Ele, nsa, tre(uie sa mai ndeplineasca o calitate: usurinta n utili'are, n memorare, capacitatea de a reda cu c)t mai mare fidelitate semnificatia semnelor utili'ate, iar pentru cele secrete, dificultatea ma8ima de a fi descifrate de catre adversari. 4icro(arierele canalului cuprind $i micro(arierele de 'gomot. Diteratura de specialitate le consacra un loc aparte. Kean Dohisse define$te 'gomotul ca ,pertur( ri aleatoare care pot deforma sau altera informa&ia *utem imagina o list a acestor pertur( ri: 'gomotul func&ional al aparaturii de transmisie#recep&ie7 'gomotele produse de fenomene ale naturii, su( form de para'i&i sau pertur( ri sonore, luminoase, de confort etc.7 'gomotul specific comunic rii ntr#un pu(lic aleatoriu, preocupat de altceva7 (ruia%ele naturale sau artificiale, neinten&ionate sau inten&ionate . 3up cum se o(serv , unele 'gomote sunt de natura tehnica, altele de natura umana7 unele sunt intentionate, altele neintentionate. *rotectia mpotriva acestora se face potrivit naturii lor, astfel: alegerea canalului de comunicare potrivit, n functie de natura mesa%ului7 folosirea de mi%loace de comunicare performante, cu mare fidelitate7 luarea unor masuri de protectie fata de (ruia%ul intentionat7 evitarea comunicarii cu un pu(lic ostil si indiferent sau n pre'enta acestuia7 folosirea unui coeficient optim de redundanta pentru receptarea corecta a mesa%ului. 3in pre'entarea (arierelor de comunicare re'ulta o mare interferen& a acestora. 3e altfel, comunicarea are loc ntr#un mediu comunica&ional comple8, n care factorii favori'an&i $i cei defavori'an&i coe8ist $i $i modific permanent locul $i importan&a. .e poate vor(i, n termenii utili'a&i de specialistii n antropologia comunicarii, de un ,sistem glo(al de comunicare. Acest sWstem este g)ndit ca ,o constructie comuna, n complementaritate, opo'itii, contradictii, n am(iguitati de orice fel, rod al unei ,ordini negociate ntre actori si mediul social. *rin urmare, comunicarea nu are loc doar ntr#un mediu social ca loc al nt)lnirii, ci ca factor de constituire a semnificatiilor, astfel nc)t nu poate fi negli%at nici inten&ionalitatea $i sensurile date mesa%ului de actorii comunic rii, dar nici influen&a e8ercitat asupra acestora de mediul social, ca mediu produc tor de cultur .

>>.Culturi orientale vs culturi occidentale

+na dintre cele mai frapante diferente dintre cultura occidentala si cea din Irientul 4i%lociu constituie in modul de raportare la ceilalti. >n cultura americana, relatiile interumane sunt destul de superficiale in comparatie cu cele din culturile orientale.Iccidentul pune mare accent pe individ, pe dorintele, visele si alegerile sale. Iamenii au respect numai pentru cei care ii respecta. 3in pacate, de multe ori, parintii si (atranii nu se (ucura de multa consideratie din partea tinerilor. Iamenii nu solicita sfatul familiei in luarea deci'iilor si in vreme ce aceasta a(ordare nu este deloc gresita,pentru ca tre(uie

sa e8iste si li(ertate in pro(lemele personale,oamenii sunt privati de legaturi stranse chiar si cu cei mai apropiati mem(ri ai familiei. *entru oamenii din Irientul 4i%lociu, situatia este diametral opusa. Jamilia este cea mai importanta. Ei petrec mult timp impreuna, se vi'itea'a reciproc de multe ori, chiar si atunci cand cineva este departe, se asteapta ca persoana respectiva sa ii contacte'e aproape 'i de 'i. Ei au mari reuniuni de familie in cadrul meselor si petrecerilor. Aceste intalniri creea'a legaturi profunde intre indivi'i. Jamilia are multe de spus in deci'iile ma%ore ale vietii fiecarui mem(ru al familiei. E8ista o forma de respect fata de parinti si (atrani. Copiii nu se adresea'a parintilor sau oricarui alt adult pe numele mic, ei numesc,in mod politicos chiar si pe straini XunchiX sau XmatusiX si nu le vor(esc pe un ton ridicat al vocii etc. 3esi influentata de aspectul modern al intalnirilor amoroase si al relatiilor, cultura asiatica detine inca importanta respectului fata de alte persoane in special parintii. Cei mai multi (ar(ati asiatici prefera femeile care iau in serios anga%amentul casatoriei. Rareori se intampla ca o femeie din Asia sa accepte o relatie clandestina sau o aventura cu un (ar(at insurat. Ea va incerca din rasputeri sa stea departe de aceste lucruri, in special din motive religioase. Credinta si principiile sale o vor impiedica sa comita o asemenea greseala. Cultura asiatica este centrata foarte mult pe familie. Ei sunt familisti si vor face orice le sta in putinta ca sa apere integritatea familei. Respectul este foarte important pentru acesti oameni si este, in general, demonstrat prin lim(a% si gesturi. Aceasta este o traditie transmisa copiilor de catre parinti si se invata si la scoala. Cei mai multi celi(atari asiatici iau relatiile in serios si incearca sa evite se8ul oca'ional cat de mult pot si vor astepta momentul potrivit cand sunt gata sa se casatoreasca. Cultura occidentala nu este atat de stricta, dar in cultura orientala, un comportament usuratic este inaccepta(il. Jamilia %oaca un rol important in aceasta situatie. Jemeile vor astepta sa se casatoreasca inainte sa se implice in relatii intime si ma%oritatea (ar(atilor prefera partenere care nu au avut e8perienta se8uala inainte de maria%. >n 'ilele noastre, multi asiatici nu mai cred intr#o casatorie aran%ata de catre famile, desi acordul parintilor este inca foarte important inainte de a alege un viitor partener de viata. >ntalnirile online sunt acum acceptate in randul tinerilor din Asia, desi e8ista inca multi dintre ei care cred in metodele traditionale de a #ti gasi perechea. Ei nu sunt discriminatorii atunci cand vine

vor(a de a se anga%a intr#o relatie cu o persoana apartinand altei rase, atata vreme cat sunt respectati, in special principiile si traditia lor..

>>>. .urse de gafe interculturale

3up Yt. *rutianu e8ist dou spre'ece surse de gafe interculturale: tabuurile, statutul femeii n raport cu brbatul, maniera de a arta respectul, percepia spaiului i timpului, eticheta n afaceri, mesajele nonverbale, limba i translatorul, mbrcmintea, argumentaia i puterea de convingere, mediul politic i religios, prejudecile i importana acordat cuvntului scris. Tabuuri. .emnifica&ia cuv)ntului 9ta(u este (ine#cunoscut . Hom reveni doar cu ni$te am nunte pentru a reaminti lucruri esen&iale. Da nceputuri, cuv)ntul Fa(u semnifica o interdic&ie, cu caracter sacru, nc lcarea c reia aducea cu sine sanc&iuni grave. Altfel spus dac un ta(u era nc lcat, 'eii pedepseau persoana vinovat . Ast 'i e8ist o mul&ime de interdic&ii, de la o(iecte p)n la cuvinte sau e8presii proscrise. Fa(uurile difer n func&ie de culturile n care apare.Fa(u este pentru occidentali $i timpul li(er. 3e altfel, $i pentru orientali. Jumatul este inde'ira(il n multe & ri occidentale, n .+A el este considerat un ta(u, ca $i m)natul (r)n'ei n China sau al c)inilor $i pisicilor n 4oldova..tatutul social al femeilor este nc o surs de gafe. 6n diferite culturi rela&ia dintre ( r(at $i femeie este privit diferit. 3e o(icei, Irientul $i Iccidentul au opinii totalmente diferite asupra acestei rela&ii. Cultura noastr con&ine elemente at)t occidentale , c)t p strea' $i o mo$tenire oriental n aceast privin& . 6n & rile islamice femeia nu are dreptul s stea cu ( r(atul la aceea$i mas . Ea este lipsit de putere $i de li(ertate. Irice rela&ie cu un str in este inter'is . 6n Europa Iccidental condi&ia femeii n raport cu ( r(atul este aceea$i. 3ar acest lucru tre'e$te o mul&ime de nedumeriri. 3ac femeia este egal n totalitate cu ( r(atul, atunci cum r m)ne cu gesturile curtene$ti de genul s rutatului m)nii sau deschiderea u$ii, pentru ca s treac o dam E 6n general, n & rile n care curentele feministe au schim(at modalitatea de comportament a ( r(atului, gesturile care demonstrea' atitudini prea feminine sau masculine -a l sa o femeie s o ia nainte pe culoar1 tre'esc opinii negative. Am vor(it n capitolul precedent de pre'entare. Am enun&at n acel moment c pre'entarea este diferit pentru diferite culturi. Astfel, pentru & rile considerate masculine -Kaponia, Austria, Termania $i & rile islamice1 sunt importante v)rsta, se8ul, titlul, rangul social. 6n multe & ri islamice t)n rul este o(ligat s se ridice n picioare n momentul n care n camer intr cineva mai n v)rst .*entru culturile reci -Termania, Kaponia1 sunt acceptate doar formulele oficiale $i sunt inter'ise adres rile critice la adresa oric rui compatriot, chiar dac

partenerul dumneavoastr nu l cunoa$te. 6n culturile orientale este normal ca doi oameni care fac cuno$tin& s fac schim( de cadouri. .alutul o(i$nuit n Kaponia este plec ciunea ad)nc , cu spatele $i cu g)ndul rigid. Cu c)t mai mult respec&i persoana, cu at)t te vei apleca mai mult. 6n lumea ara( salutul o(i$nuit este 9.alaam alaW0um-pace &ie1, nso&it de o str)ngere de m)n sau de un s rut pe o(ra%i. Un alt indicator important este maniera de a percepe timpul i spa$iul. *unctualitatea este adeseori una dintre sursele conflictelor interculturale. /oi latinii, $i ara(ii nu facem mare pro(lem din punctualitate. Ytim foarte (ine din proprie e8perien& c poporul rom)n consider drept normal s nt)r'ie la o nt)lnire cu 1Q minute cel pu&in. /u mai vor(im despre ritualul nt)r'ierii la nun&i, cumetrii, face de%a parte din cultura na&ional a noastr . *entru ara(i situa&ia este similar . Altfel ns este situa&ia & rilor scandinave, germanice, (ritanicii sau nord# americanii. Ytim c germanii sunt o(seda&i de punctualitate. 6n general, pentru orice popor care consider punctualitatea o valoare moral , timpul este foarte pre&ios. 3in aceste considerente, ar fi frumos s venim la timp la nt)lnirea cu asemenea persoane. %ipul semantic si asintactic de culturaFipul semantic $i asintactic este caracteri'at de faptul c semnele sunt nf &i$ ri diferite ale aceleia$i semnifica&ii. Este o cultur orientat spre cuv)nt. Ceva este e8presia a altceva. @i(lia este e8presia divinit &ii. Fa(loul lumii este atemporal. 6n acest ca' ar tre(ui s avem gri% mare la cuvintele pe care le pronun& m pentru c planul e8presiei este similar cu cel al con&inutului. Inoarea este e8presia material a cinstei, iar faima nu are nici o valoare n acest tip de cultur .

>H. *osi(ilitatea unei comunic ri autentice

+neori g)ndurile noastre nu ne aparin. >mport m de la alii f r s ne d m seama concepii i comportamente care nu ne repre'int i a%ungem s ne ntre( m de ce nu ne plac e8perienele pe care le tr im. T)ndurile generea' sentimente, sentimentele ne duc c tre aciuni, iar la urm apar re'ultatele care sunt sau nu cele urm rite. Dumea interioar ne creea' lumea e8terioar . Comunic m prea mult cu cei din %urul nostru i prea puin sau deloc cu noi nine. Foate aceste o(iceiuri sunt nocive atunci c)nd reali' m c nu suntem pe aceeai lungime de und cu ele. Este necesar s fim congrueni cu noi nine nainte de a fi congrueni cu prietenii din cercurile sociale sau cu cei apropiai si dragi nou . Cu alte cuvinte tre(uie s ne respect m fiecare li(ertatea i s acion m congruent cu g)ndurile i sentimentele pe care le avem f r s c dem prad diverselor tipologii de program ri sociale. 3in punctul meu de vedere este a(surd s ne implement m un o(icei n comportament doar pentru c aa am v 'ut la alii

sau pentru c aa face toat lumea i nu e8ist alternativ . /#are rost s folosim un lim(a% academic pe care n mod normal nu#l avem doar pentru c sun pompos i ne ofer un aer de superioritate-fals n realitate1 n faa celorlali sau s simim c vrem s acion m ntr#o anumit direcie n care iniial n# am face#o i s ne oprim doar pentru c aa am fost nv ai nc de mici. A g)ndi, comunica i a aciona autentic nseamn n primul r)nd s te simi acceptat de tine nsui. 3ac eti certat cu tine nsui vei fi nevoit s g seti o cale s te mpaci. C)nd g)ndurile pe care le ai sunt lipsite de autenticitate i incontient sau nu i le#ai implementat n minte a%ungi s tr ieti viaa dup alte principii care numai ale tale nu sunt. Adic tr ieti viaa dup principiile altuia sau mai r u dec)t at)t a%ungi s tr ieti viaa altuia mpedic)ndu#te s pui um rul la trea( pentru a#i ndeplini visele pe care le ai. *une#i ntre(area dac ceea ce faci i tr ieti 'i de 'i este o alegere congruent cu g)ndurile i sentimentele tale sau totul a pornit de pe urma p rerilor altora pe care tu le#ai luat drept liter de lege doar pentru c ai fost sigur c tiu ei cei mai (ine pentru tine. .ingura persoan care tie asta nu este nimeni altul dec)t tuP 6nainte s ai ncredere n prietenii i=sau n familia ta, mai ales c)nd vine vor(a de propria evoluie personal i alegerile pe care consideri c tre(uie s le faci n via , nt)i tre(uie s ai ncredere n tine i s acione'i n concordan cu g)ndurile i sentimentele taleP