Sunteți pe pagina 1din 27

Natalitatea și fertilitatea

Natalitatea și fertilitatea
• Fenomenul demografic cu influența cea
mai mare asupra evoluției populației
• Indică intrările în populație
• Vizează ansamblul născuților vii dintr-o
anumită perioadă de timp
Natalitatea și fertilitatea
• Termeni care fac referire la acelaşi fenomen
– Natalitate
– Fertilitate
– Reproducerea populaţiei
• Evenimentul: naşterea
• Rezultatul unei naşteri: născutul sau născuţii
• Deşi evenimentul este naşterea, în practica demografică se
contabilizează născuţii (vii), nu naşterile
• În analiza fenomenului sunt utilizaţi (aproape exclusiv) născuţii vii

• În analiza reproducerii populaţiei, interesează şi


– rangul naşterii / rangul născutului (al câtălea născut este: primul, al
doilea, al treilea... etc)
– vârsta la naştere
– cadrul în care se nasc copii: în cadrul căsătoriei sau în afara ei, etc..
Perioada fertilă
• Vârsta (sau perioada) fertilă (sau de
reproducere): vârsta (perioada) până la
care (în care) indivizii sunt capabili să
procreeze
• Concept utilizat pentru femei, intervalul
este clar definit biologic

• Femei cu vârsta cuprinsă între 15 şi 49 ani


(sau 44)
Natalitatea și fertilitatea
• Natalitate – ansamblul născuților vii în
raport cu populația
• Fertilitate – ansamblul născuților vii în
raport cu populația feminină de vârstă
fertilă
• Surse de date
– Statistica stării civile
– Anchetele demografice specializate
– Recensămintele populației
Analiza longitudinală
• Implică urmărirea fertilității pe parcursul unei
generații de femei
• Se pot calcula rate de fertilitate pe vârste,
descendența la o anumită vârstă și descendența
finală
– Ratele de fertilitate pe vârste = raport între nr născuților la
vârsta de X ani și nr femeilor de aceeași vârstă
– Descendența la o anumită vârstă = suma ratelor de
fertilitate pe vârste până la vârsta respectivă (de la 15 ani)
– Descendența finală = suma ratelor de fertilitate între 15 și
49 ani. Indică nr de copii aduși pe lume de către o femeie
până la sfârșitul perioadei fertile
Analiză longitudinală și
transversală

50 ani
Analiză
longitudinală
35 ani

Analiză
transversală

15 ani

1960 1975 1995 2010


Analiza transversală
• se efectuează la nivelul anilor calendaristici
• Indicatori
– Rata brută a natalității = nr de născuți vii la 1000 de
locuitori
– Rate de fertilitate pe vârste: nr de născuți vii la vârsta
X la 1000 de femei de vârsta respectivă
fx = Nx / fx x 1000
– Rata generală de fertilitate sau rata fertilității generale
= nr de născuți vii la 1000 femei de vârstă fertilă (15-
49 ani)
fgen = N / f15-49 x 1000
Analiza transversală
• În analiza fertilității abordarea longitudinală
este mai relevantă decât cea transversală

• Rate de fertilitate pe vârste într-un an


calendaristic nu reprezintă în fond decât
secvențe ale formării descendențelor
finale ale celor 35 de generații de femei
care se află în anul de referință la vârste
fertile (15-49 ani
Indicatorul conjunctural al
fertilității
• Principalul indicator al fertilității transversale
• Presupune o cohortă fictivă de femei
• Conferă datelor transversale o viziune longitudinală fictivă
• Indică care ar fi descendența finală a unei generații de femei
care ar avea pe tot pracursul vieții fertile ratele de fertilitate
dintr-un an calendaristic
49

ICF = Σfx
15

• Nr de copii pe care i-ar naște o femeie (1000 de femei) dintr-o


generație ipotetică care ar avea la fiecare vârstă fertilitatea
din perioada de referință, în lipsa mortalității
Alți indicatori transversali
• Rata bruta de reproducere: ponderea
născuților de sex feminin pe care i-ar
naște o femeie
• Vârsta medie la naștere
• Vârsta medie la prima naștere
Fecunditate
Fertilitate naturală sau dirijată
• Fecunditate: capacitatea
femeii / cuplului / speciei
de a se înmulţi
• Fertilitate naturală:
controlul fertilităţii la
nivel individual este
nesemnificativ
• Fertilitate dirijată:
controlul fertilităţii la
nivel individual este
semnificativ

• Exemple de fertilitate
naturală:
– Rwanda (1983): 8,5
copii/femeie;
– Kenya (1977-1978):
7,9 copii/femeie;
– Algeria (1970): 8,1
copii/femeie
– Iordania (1975): 7,9
copii/femeie
Controlul natalităţii
• “… orice populaţie care utilizează în mod
conştient mijloace de reglare a
descendenţei, cu efect semnificativ,
posedă o fertilitate dirijată” (Rotariu, 2003:
294)
• Există practici vechi de control al fertilităţii
– Exemplu: căsătoria la vârste mai târzii:
populaţia engleză (1550-1725) jumătate din
perioada fertilă a femeilor era petrecută în
afara căsătoriei
Rate brute de natalitate până la
primul război mondial

Sursa: Rotariu, 2003: 300


Tranziţia fertilităţii
• Trecerea de la fertilitatea naturală la fertilitatea dirijată

• “…pentru societăţile premoderne controlul naşterilor nu era o


problemă primordială; dimpotrivă, supravieţuirea grupurilor şi
societăţilor umane cerea reprimarea oricărui comportament cu
această finalitate. În momentul în care presiunea morţii dispare,
când specia începe a se înmulţi mai mult decât este necesar pentru
a-i înlocui pe cei dispăruţi şi a asigura o creştere rezonabilă, în
corelaţie cu mijloacele de subzistenţă, se creează condiţii pentru
intervenţia directă a indivizilor în procesul de procreare”
(Rotariu, 2003: 296)

• Schimbări sociale, politice, economice care au făcut posibilă


reducerea mortalităţii şi a fertilităţii
– slăbirea autorităţii de tip patriarhal,
– difuziunea educaţiei
– diminuarea beneficiilor economice şi creşterea costurilor copilului,
– noile roluri economice adoptate de femei incompatibile cu aducerea pe
lume a unui copil, ş.a.m.d
Teoria tranziției demografice
• “Tranziţie demografică” = procesul prin care populaţia
trece de la un regim de mortalitate şi fertilitate înaltă
într-un relativ echilibru pe termen lung (creşterea
populaţiei zero) la un nou echilibru dat de nivele
scăzute de mortalitate şi fertiliate. (McDonald, 2001)

• In societăţile occidentale are loc în a 2-a jumătate a sec.


al 19-lea până în anii ‘30.
– anii 1950 şi începutul anilor 1960: Baby-boom
– după 1970: declin abrupt al natalităţii (“a doua tranziţie demografică”)
Baby boom

Sursa: Rotariu, 2003: 326


Evoluţia indicelui sintetic de
fertilitate (1975-2000)

Sursa: Rotariu, 2003: 329


Fertilitatea în România
• Modelul de fertilitate dominant – tipul precoce
• Scăderea fertilității a început în anii 1880
– în intervalul 1880-1914, natalitatea scade de la 42,3-42,5‰ la 39 ‰
– În perioada interbelică un nivel mai ridicat decât pentru alte ţări din zonă
(mijlocul anilor ‘30: n = 30-32‰ → RTF = 4 copii/femeie)
• Fertilitate scăzută încă din perioada socialistă
– 1956: n=24,2 ‰ → RTF=2,9 copii/femeie
– Liberalizarea avortului (1957): influenţă asupra ritmului scăderii fertilităţii
– 1966: n=14,3‰ → RTF=1,9 copii/femeie
– România, Ungaria, Japonia erau ţările cu cel mai redus nivel de
fertilitate din lume
• Factori explicativi
– Accesul la controlul naşterilor prin liberalizarea avortului dar şi
contextul mai general:
• Industrializare şi urbanizare rapidă
• Dezvoltarea sistemului de învăţământ; reducerea drastică a
analfabetismului
• Scăderea influenţei bisericii, etc
Fertilitatea în România
• Interzicerea avortului (1966): creşterea bruscă a fertilităţii
– 1967: n=27,4‰ → RTF=3,7 copii/femeie
• Perioada de după 1968 – reducerea treptată a nivelului
fertilităţii, deşi regimul comunist revine cu măsuri
coercitive (1974; 1984-1985)
• Tranziţia fertilităţii nu a putut fi împiedicată prin factorul
politic, populaţia a revenit cu costuri imense (mortalitate
maternă, infantilă) la tendinţa de reducere care se
instalase deja după război
• După 1990 – odată cu liberalizarea avorturilor, scădere
accentuată, şi astăzi este una din cele mai scăzute din
Europa
– 1990: 3 avorturi la o naştere vie, astazi: 0,33 avorturi la o
naştere vie (date doar din sistemul de Stat)
Evolutia natalitatii in Romania
45

40
38.8

35 35

30
27.4
26.2
25

21.1
20
19.1
18
16
15 14.3 13.6

10 10.5 9.9 10
9.7 9.1 9.7

5
3.14 3.68
2.34 2.89 2.43 2.2
1.9 1.84 1.31 1.3 1.47 1.52 1.41 1.52
0
1900 1930 1950 1960 1966 1967 1970 1980 1989 1990 2000 2010 2011 2012 2013 2014

Rata bruta a natalitatii Rata fertilitatii


• Numărul
mediu de
copii pe
care i-ar
naşte o
femeie în
perioada
ei de
vârstă
fertilă
dacă s-ar
păstra
ratele de
fertilitate
pe vârste
din anul
respectiv
• Nivelul de
înlocuire a
genereţiilo
r este 2,1

Romania:
1.71
Romania:
10,3 la 1000
locuitori
Romania:
27.9 ani
Less developed
regions(ex
Country or area cluding
the least
More developed developed Least developed
World regions countries) countries Romania EUROPE

Year 1970-1975 1970-1975 1970-1975 1970-1975 1970 1970-1975


Total fertility per woman 4,7 2,3 5,6 6,3 2,9 2,3
15-19 71 39 72 150 66 35
20-24 235 148 264 288 201 153
Age-specific
fertili
ty 25-29 248 147 286 283 152 134
rate
(per 30-34 188 80 235 237 95 80
1000
wom 35-39 124 36 162 176 49 40
en)
40-44 55 10 80 89 14 11
45-49 14 1 20 34 1 1
Mean age at childbearing
29,0 27,1 29,6 29,1 26,7 27,2
Year 2005-2010 2005-2010 2005-2010 2005-2010 2006 2005-2010

Total fertility per woman 2,6 1,6 2,5 4,4 1,3 1,5
15-19 52 21 47 103 35 17
20-24 154 69 158 225 70 65
Age-specific
fertili
ty 25-29 149 99 149 216 81 91
rate
(per 30-34 92 90 82 164 53 81
1000
wom 35-39 46 40 39 105 20 37
en)
40-44 15 8 14 49 3 7
45-49 4 0 4 16 0 0
27,4
Mean age at childbearing 28,8 27,1 28,4 26,8 28,8
http://www.un.org/esa/population/publications/worldfertility2009/fertility_wallchart09_Back.pdf
http://www.un.org/esa/population/publications/worldfertility2009/fertility_wallchart09_Back.pdf

S-ar putea să vă placă și