Natalitatea și fertilitatea

Natalitatea și fertilitatea
• Fenomenul demografic cu influența cea
mai mare asupra evoluției populației
• Indică intrările în populație
• Vizează ansamblul născuților vii dintr-o
anumită perioadă de timp
 Natalitatea și fertilitatea
• Termeni care fac referire la acelaşi fenomen
– Natalitate
– Fertilitate
– Reproducerea populaţiei
• Evenimentul: naşterea
• Rezultatul unei naşteri: născutul sau născuţii
• Deşi evenimentul este naşterea, în practica demografică se
contabilizează născuţii (vii), nu naşterile
• În analiza fenomenului sunt utilizaţi (aproape exclusiv) născuţii vii

• În analiza reproducerii populaţiei, interesează şi

– rangul naşterii / rangul născutului (al câtălea născut este: primul, al
doilea, al treilea... etc)
– vârsta la naştere
– cadrul în care se nasc copii: în cadrul căsătoriei sau în afara ei, etc..
 Natalitatea și fertilitatea
• Natalitate
– ansamblul născuților vii în raport cu populația
• Fertilitate
– ansamblul născuților vii în raport cu populația
feminină de vârstă fertilă
• Surse de date
– Statistica stării civile
– Anchetele demografice specializate
– Recensămintele populației
 Perioada fertilă
• Vârsta (sau perioada) fertilă (sau de
reproducere): vârsta (perioada) până la
care (în care) indivizii sunt capabili să
procreeze
• Concept utilizat pentru femei, intervalul
este clar definit biologic
– Femei cu vârsta cuprinsă între 15 şi 49 ani
(sau 44)
 Analiza longitudinală
• Implică urmărirea fertilității pe parcursul unei
generații de femei
• Se pot calcula rate de fertilitate pe vârste,
descendența la o anumită vârstă și descendența
finală
– Ratele de fertilitate pe vârste = raport între nr născuților la
vârsta de X ani și nr femeilor de aceeași vârstă
– Descendența la o anumită vârstă = suma ratelor de
fertilitate pe vârste până la vârsta respectivă (de la 15 ani)
– Descendența finală = suma ratelor de fertilitate între 15 și
49 ani. Indică nr de copii aduși pe lume de către o femeie
până la sfârșitul perioadei fertile
 Analiză longitudinală și
transversală

49 ani
Analiză
longitudinală
35 ani

Analiză
transversală

15 ani

1971 1986 2006 2020

 Analiza transversală
• se efectuează la nivelul anilor calendaristici
• Indicatori
– Rata brută a natalității = nr de născuți vii la 1000 de
locuitori
– Rate de fertilitate pe vârste: nr de născuți vii la vârsta X la
1000 de femei de vârsta respectivă
fx = Nx / fx x 1000
– Rata generală de fertilitate sau rata fertilității generale = nr
de născuți vii la 1000 femei de vârstă fertilă (15-49 ani)
fgen = N / f15-49 x 1000
 Analiza transversală
• În analiza fertilității abordarea longitudinală
este mai relevantă decât cea transversală
• Dar! analiza longitudinală este
condiționată de timp – după 35 de ani
putem face o analiză completă a unei
generații

• Analiza transversală – în fiecare an

 Analiza transversală
• Rate de fertilitate pe vârste într-un an
calendaristic nu reprezintă în fond decât
secvențe ale formării descendențelor
finale ale celor 35 de generații de femei
care se află în anul de referință la vârste
fertile (15-49 ani)
– 2023
• rata de fertilitate la 15 ani – prima secvență a
descendenței generației 2008
• Rata de fertilitate la 20 ani – a 6-a secvență a
descendenței generației 2013
 Indicatorul conjunctural al
fertilității
• Principalul indicator al fertilității transversale
• Presupune o cohortă fictivă de femei
• Conferă datelor transversale o viziune longitudinală fictivă
• Indică care ar fi descendența finală a unei generații de femei
care ar avea pe tot pracursul vieții fertile ratele de fertilitate
dintr-un an calendaristic
49

ICF = Σfx unde fx = rata de fertilitate la varsta X (15....49)

15

• Nr de copii pe care i-ar naște o femeie dintr-o generație

ipotetică care ar avea la fiecare vârstă fertilitatea din perioada
de referință, în lipsa mortalității
 Alți indicatori transversali
• Rata bruta de reproducere: ponderea
născuților de sex feminin pe care i-ar
naște o femeie
• Vârsta medie la naștere
• Vârsta medie la prima naștere
 Fecunditate
Fertilitate naturală sau dirijată
• Fecunditate: capacitatea
femeii / cuplului / speciei
de a se înmulţi
• Fertilitate naturală:
controlul fertilităţii la
nivel individual este
nesemnificativ
• Fertilitate dirijată:
controlul fertilităţii la
nivel individual este
semnificativ

• Exemple de fertilitate
naturală:
– Rwanda (1980): 8.5
copii/femeie;
– Kenya (1965): 8.1
copii/femeie;
– Algeria (1970): 8,1
copii/femeie
– Iordania (1975): 7,9
copii/femeie
 Controlul natalităţii
• “… orice populaţie care utilizează în mod
conştient mijloace de reglare a
descendenţei, cu efect semnificativ, posedă
o fertilitate dirijată” (Rotariu, 2003: 294)
• Există practici vechi de control al fertilităţii
– căsătoria la vârste mai târzii: jumătate din perioada
fertilă a femeilor era petrecută în afara căsătoriei
(având în vedere că speranța de viață era și f scăzută,
în jur de 40 de ani)
 Vârsta la prima căsătorie a femeilor și rata fertilității maritale în
Europa înainte de 1790

Births per
Country or Mean age at Percentage Total fertility
married
Region first marriage never married rate
women

Belgium 24.9 6.8 — 6.2

France 25.3 6.5 10 5.8

Germany 26.6 5.6 — 5.1

England 25.2 5.4 12 4.9

Netherlands 26.5 5.4 — 4.9

Scandinavia 26.1 5.1 14 4.5

https://ourworldindata.org/fertility-rate
 Tranziţia fertilităţii
• Trecerea de la fertilitatea naturală la fertilitatea dirijată

• “…pentru societăţile premoderne controlul naşterilor nu

era o problemă primordială; dimpotrivă, supravieţuirea
grupurilor şi societăţilor umane cerea reprimarea oricărui
comportament cu această finalitate. În momentul în care
presiunea morţii dispare, când specia începe a se
înmulţi mai mult decât este necesar pentru a-i înlocui pe
cei dispăruţi şi a asigura o creştere rezonabilă, în
corelaţie cu mijloacele de subzistenţă, se creează
condiţii pentru intervenţia directă a indivizilor în
procesul de procreare” (Rotariu, 2003: 296)
 Tranziţia fertilităţii
• Rwanda, 2019 – fertilitatea a scăzut sub 4 copii pe
femeie, de la 8.5 cât era în 1980
– https://data.worldbank.org/indicator/SP.DYN.TFRT.IN?end=201
9&locations=RW&start=1960&view=chart

• Kenya, 2019 – 3.5 copii pe femeie (din 2013 a scăzut

sub 4) față de 8.1 cât era în 1965
– https://data.worldbank.org/indicator/SP.DYN.TFRT.IN?
end=2019&locations=KE&start=1960&view=chart
 Tranziţia fertilităţii
• Care sunt factorii care au contribuit la această scădere?

• Schimbări sociale, politice, economice care au făcut

posibilă reducerea mortalităţii şi a fertilităţii
– slăbirea autorităţii de tip patriarhal,
– difuziunea educaţiei
– diminuarea beneficiilor economice şi creşterea costurilor
copilului,
– noile roluri economice adoptate de femei incompatibile cu
aducerea pe lume a unui copil, ş.a.m.d
https://ourworldindata.org/grapher/birth-rate-the-number-of-births-per-1000-people-in-
the-population?country=FRA~England+and+Wales~ROU
https://ourworldindata.org/fertility-rate
https://ourworldindata.org/fertility-rate
https://ourworldindata.org/fertility-rate
 Teoria tranziției demografice
• “Tranziţie demografică” = procesul prin care populaţia
trece de la un regim de mortalitate şi fertilitate înaltă
într-un relativ echilibru pe termen lung (creşterea
populaţiei zero) la un nou echilibru dat de nivele
scăzute de mortalitate şi fertiliate. (McDonald, 2001)

• In societăţile occidentale are loc în a 2-a jumătate a sec.

al 19-lea până în anii ‘30.
– anii 1950 şi începutul anilor 1960: Baby-boom
– după 1970: declin abrupt al natalităţii (“a doua tranziţie demografică”)
 Baby boom (după Război)

Sursa: Rotariu, 2003: 326

 Natalitatea / Fertilitatea în România
• Modelul de fertilitate dominant – tipul precoce

• Scăderea fertilității a început în anii 1880

– 1880-1914, natalitatea scade de la 42,3-42,5‰ la 39 ‰
– În perioada interbelică - nivel ridicat (mijlocul anilor ‘30: n = 30-
32‰ → RTF = 4 copii/femeie)

• Fertilitate scăzută încă din perioada socialistă

– 1956: n=24,2 ‰ → RTF=2,9 copii/femeie
– Liberalizarea avortului (1957): influenţă asupra ritmului scăderii
fertilităţii
– 1966: n=14,3‰ → RTF=1,9 copii/femeie
– România, Ungaria, Japonia erau ţările cu cel mai redus nivel de
fertilitate din lume
Evolutia natalitatii in Romania
Natalitatea / Fertilitatea în România
• De ce a scăzut așa de mult natalitatea?
– Controlul naşterilor prin liberalizarea avortului
– Contextul mai general:
• Industrializare şi urbanizare rapidă
• Dezvoltarea sistemului de învăţământ; reducerea drastică a
analfabetismului
• Scăderea influenţei bisericii, etc
 Fertilitatea în România
• Interzicerea avortului (1966): creşterea bruscă a fertilităţii
– 1967: n=27,4‰ → RTF=3,7 copii/femeie
• Perioada de după 1968 – reducerea treptată a nivelului
fertilităţii, deşi regimul comunist revine cu măsuri
coercitive (1974; 1984-1985)
• Tranziţia fertilităţii nu a putut fi împiedicată prin factorul
politic, populaţia a revenit cu costuri imense (mortalitate
maternă, infantilă) la tendinţa de reducere care se
instalase deja după război
• După 1990 – odată cu liberalizarea avorturilor, scădere
accentuată, şi astăzi este una din cele mai scăzute din
Europa
– 1990: 3 avorturi la o naştere vie, astazi: 0,33 avorturi la o
naştere vie (date doar din sistemul de Stat)
 Numărul mediu
Rata totala de fertilitate, Europa, 2021 de copii pe
care i-ar naşte
o femeie în
perioada ei de
vârstă fertilă
dacă s-ar
păstra ratele
de fertilitate pe
vârste din anul
respectiv

Nivelul de
înlocuire a
genereţiilor
este 2,1

Ro
1,81
Vârsta medie la nașterea primului copil, Europa, 2021

Ro: 28,2 ani

https://brilliantmaps.com/fertility-rates/
https://ourworldindata.org/grapher/children-per-woman-UN
 Linkuri utile
https://ourworldindata.org/fertility-rate

https://ec.europa.eu/eurostat/web/population-demography/demography-
population-stock-balance/database

https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/demo_find/default/table?
lang=en

Vezi si...
•Raluca Popescu, 2022. Familia Românească – un reper de stabilitate.
Tritonic – subcapitolul ”Familia românească în indicatori demografici”
(paginile 142 – 148)